Cu picioarele pe pereti…

Cand m-am saturat de fugit,stau.Sunt atata de ganditoare,stau cu picioarele pe pereti,pana vad scaieti.Am fugit destul,acum stau si ma gandesc,cat sa mai stau?Domnul sa se indure de noi toti.Dar iata ca din nou mi-a venit inspiratia.Si ma duc mai departe cu gandul.E durere,abisuri ale deznadejdii,sufletul se inalta spre piscurile sperantelor,din seninul boltei ceresti si din caldura razelor de soare.Am stiut ca va fi greu,dar niciodata nu esti pregatit pentru astfel de situatii.Am incercat sa ma incurajez,dar ma simt de parca ar fi smuls cineva o parte din mine.Multora dintre lucrurile pe care le fac,nu le mai gasesc rostul.Am incercat sa-mi pun ordine in viata,ganduri,sentimente si in amintiri.Prezentul si trecutul se amesteca,neputintele imi dau o stare,si ma apuc sa stau.E un impuls inconstient al nevoii interioare,ca lumea se afla permanent in miscare.Incerc sa stapanesc ceea ce se intampla in viata mea,dar lucrul asta ma depaseste.In final ma izbesc de zidul de indiferenta,iar bunele mele intentii,e un mister.Toata lumea isi cunoaste bine interesele si nu sunt capabili sa se miste.Odata ce a aparut ceva neprevazut,simt nevoia sa renunt la aceste prejudecati.Dar din pacate,lucrurile nu sunt atat de simple,cand este vorba despre mine.Sunt satula de durere si panica de afara.Timpul nu sta in loc,desi toate aventurile pe care le traiesc,sunt fictive.Sunt o fiinta contradictorie,sunt surda la zgomotele din jur.Timpul curge si se scurge repede pentru un timp de intamplari.Ma vantur intre viata si viitor.Am un jurnal de viata,scris cu voie buna si cu simplitate.Mi s-a parut ca toate aceste lucruri reprezinta viata mea.Cel mai simplu mi se parea sa ma las dusa de val,iar locul unde ma duce valul este departe de tot ce mi-am inchipuit.O fi bine,o fi rau?Nu stiu,dar stiu ca va trece si asta,si undeva ma asteapta frumosul curcubeu.Aceste randuri s-au nascut in urma multor situatii de care m-am izbit,panica care ne cuprinde pe toti.Priviti in sus,nici intr-o parte,nici in alta.Fericirea noastra este sa ramanem in El.Ce e viata asta-n lume,ce e omul,cum e zis?Totul este inselaciune,umbra si vis.Ce e viata asta,oare?E ca pulberea in vant,astazi este om in floare,maine,o mana de pamant.Viata asta-i o clipita langa viata cea de veci,atunci fati-o fericita langa Domnul s-o petreci.Trece timpul,trece viata,zboara fara veste,intr-o zi iti vei da seama ca mult nu mai este.Te vei duce in tarana fara a ta vointa.Singura speranta,ce imi da puteri,e Iubirea ce va ramanea.Toata viata mea am cautat un prieten adevarat,si numai pe Isus l-am aflat.Avem nevoie de curaj,rabdare,credinta,dar dimineata va veni.Credinta noastra nu e in zadar!Treziti-va si fiti gata!Mai las-o in balta de ingrijorare,si pune-ti picioarele intr-o caldare,si mergi pe pereti,cu rabdare.Asta am facut eu acum,si ma tolanez,precum va spun.Am pus si greutati la picioare,sa ma ajute,cand ma doare.Am ridicat si 5 pounds de greutati,ca sa vad tot scaieti.Merci bine si frumos,m-am dat din pat jos,si ma simt mai luminos si frumos.Asa imi petrec zilele,sa nu imi numar clipele.

Asi fi vrut…

Asi,sa nu te arsi,fi vrut,dar nu sa putut,ma uit in urma,nimic nu am pierdut.Daca sa dus,nu a fost al meu.Nu vreau pacoste pe cap,vreau dragoste,daca n-ar fi pacostea,nu ar fi nici dragostea.Nu sunt fanatica,sunt carismatica aromatica.Am venit sa ma afisez putin,nu ma dau in spectacol,doar o indemanare mai mare la bine.Am auzit pe multi sa spuna,hai sa vezi,si sa nu crezi,ce realizari mari am.Dar asa este,noi suntem asa,fratiilor.Inchide-te in camara ta si spune-i Domnului,ce nu ai vrea sa stie nimeni,spune-i doar Lui.Daca as stii eu ce ma mai asteapta,dar nimeni nu stie ziua ce il marcheaza,doar sta si ofteaza.Si daca as putea stii,la ce ma mai intereseaza,ea ma intersecteaza.Vreau nu vreau,nu am gologani,si nici buzdugani,nu pot sa cumpar sanatate,daca eu nu am.Trebuie sa ma multumesc cu ce am,altii nu au nici ce eu am.Totdeauna ma uit in jur,nu vreau pe nimeni sa-i injur,eu nu ma jur ca nu o sa fur.Nu stiu prin cate m-ai trebuie sa trec,de toate ma pestrec,vrei nu vrei trebuie sa treci.Prin cate am trecut,eu eram moarta de mult,si cate am indurat,nu am cuvinte de explicat.Toate acestea m-au intarit,dar am si inebunit,dar numai asa le-am acoperit.Nu stiu cat mai am de rezistat,lumea inca nu s-a terminat,multi sunt care au picat.Acum vorbesc despre mine,ca nimeni nu ma stie,chiar si Dumnezeu mai vrea sa stie multe despre mine.El atat imi lasa,cat pot eu sa duc pe cocoasa,si ma scoate El cand vrea din casa.Fiecare se intreaba ca si mine,Doamne ce mai vrei si de la mine?Sa ma curatesti,sa ma calesti,si tare sa ma otelesti.Fa-ca Domnul ce va face,o sa le car pe toate-n spate,pana o sa stau pe spate.Omul cand moare nu sta pe fata,trebuie sa fie asezat pe spate,ca lumea sa il vada drept la fata.Nu vreau sa scriu sa va depresati,vreau bucurie si sa va alintati,azi,nu maine,sa nu regretati.Mai am si eu zile,nu se desprind deloc de mine,sunt ca o raie,vreau tot pe mine.Stiti ce este cel mai frumos,ca eu nu ma las jos,imi pun palaria si merg tot pe dos.Adica tot pe jos,ca sa uit cand sunt intoarsa pe dos.Ma mai bucur eu putin,nu beau nici palinca si nici vin,dar ar trebui sa beu,ca si in Biblie scrie,cand la om ii este greu,sa mai bea putin de vin,sa-l intareasca cand ii este greu.Oricum eu nu beu,eu bonbaneu.Trebuie sa ai talent,ca sa vezi cat ti-e de greu,poate mai rezisti de-un leu.Pasarelele pe aici,mi-e imi canta,hai sa te ridici,nu mai sta pe aici,mai umbla putin,sa nu te strici.Singurele pasarele,ma incurajeaza sa zbor ca ele,si sa nu-mi port grije de necazurile mele.Asa cum se zice,ajunge zilei necazul ei,tu dute si mai mananca niste mititei,sa te bucuri daca vrei.Multe vreau,si asi mai vrea,depinde de incercarea mea.Cred si spun cu tarie,le-am incercat chiar si vie,ca moarta inca nu am ajuns,eu sunt tot vie.Doar un pastel,am scris eu nitel,sunt un prichindel,si plec sa fiu de otel.La reventind-o,pana o mai poti,daca nu,intinde-o!Colaborez,cu mine,si despre mine.Nu de multe ori viata iti scoate in cale,un talent la scris.Pentru cei care nu ma cunosc in virtual,numele meu este Raveca-aka-Eca,litera greceasca(R)cu care incepe cuvantul,ce denumeste sufletul,dar si pe acela care vorbeste,si celui ce stie sa asculte.Atunci cand nu scriu in lumea mea,in lumea reala,sunt un om ca toti oamenii,o femeie ce lucreaza si colaboreaza cu ea.Scriu de emotii,rodul imaginatiei mele din zorii zilelor,ca atunci cand scriu cu stiloul pe hartie,exact cum apare si pe blog,chiar daca unora li se pare ciudat.Imi plac fotografiile alb-negru pentru ca ma duc cu gandul la vremuri trecute,la emotii si melancolii,la timpuri pe care in graba noastra,nu le-am intelege,amintiri atinse de acea umbra desueta.De altfel am o fotografie care are peste 100 de ani,a apartinut strabunicii mele.De altfel imi place sa readuc tema timpului trecut in colaborarea emotiei din prezent.Scriu ascultand muzica,si aleg muzica dupa frumusetea unor cuvinte.Sunt versuri in cantece care mi-au scos la lumina amintiri de nedezlegat.Dincolo de scriere si colaborare,imi place ca ceea ce scriu sa transmita reactii de la lacrima inspre inima.Colaborez cu cuvintele care striga,desi nu sunt scrise niciunde,care sunt sapate in piatra si raman,din carne si din suflet.Eu sunt dintr-o bucata,am tras si la lopata,dar m-am saturat sa mai astept,pe lumea toata.Nu stiu cine esti,nici cat o sa mai cresti,dar cred ca imi lipsesti.Cine esti,cine sunt,eu acuma ma pronunt.Despre mine stiu ca sti multe,dar nu stiu cat de mult stiu eu despre tine.Nu te urmaresc,chiar daca tu ma urmaresti,o sa afli mai multe despre mine cand ma intalnesti.Nu am vrut sa vorbesc despre mine,ca ma cunosc foarte bine.Am vrut sa stiu mai multe despre tine,dar nu mi-ai dat ocazia,ca sa deconectat macazia.Cine esti,esti,fi fericit si invata singur sa te iubesti.Mi-am amintit de noi,sa nu facem mare taraboi,doar sa cantam la cimpoi.Imi amintesc de tine in fiecare zi,ca doar asa pot trai.Cine esti?Te las cu bine,cine esti,si peste timpuri,mereu sa ramai frumos!Carisma sa realizat si pe undele scurte din nou am intrat.Sanatate si am plecat.Fanatica nu am ramas,carismatica am invatat,sa fi bun curat cinstit ,doar asa vei fi fericit.Am incheiat acest citat,carismatici nu fanatici carismatici.Sa nu va luati dupa mine,ci doar dupa Dumnezeu.”Ii veti cunoaste dupa roadele lor”Matei 7:16

Sunt diferita,dar suferita…

Sunt diferita dar si indiferenta,in unele situatii.Lucrurile nu iasa niciodata la fel cum t-i le planifici,ci cu totul si totul diferit de cum te asteptai.Asa a fost si pentru mine azi.Eu cu fica mea Ramona,am clarificat unele lucruri,dar nu am ajuns la numitorul comun,din mai multe puncte de vedere.Eu inteleg diferit viata,de cum intelege ea,pentru-ca am trait diferit de cum traieste ea,chiar acum.Pentru mine unele lucruri sunt foarte importante si folositoare,iar pentru ea,nici nu le baga in seama.Si care sunt acestea?Relatia mea intima cu spiritualitatea,Dumnezeu si Univers.Pentru ea,este ceva normal ca si serviciul ce il face in fiecare zi.Ritualurile si experientele de viata sunt total diferite.Desigur ca si noi doua suntem diferite una fata de cealalta,din mai multe motive.Perioada de viata de cand eu m-am nascut si am crescut,si pentru ea,generatia in care ea s-a nascut si a crescut a fost mai diferita ca si a mea.Am inceput sa-i explic unele evenimente si intamplari si tot nu a priceput,de ce a fost atunci asa,si acum asa cum este,si atunci cand va fii alta,asa cum va fii.Un singur gand a fost,fiecare cu generatia lui,si mai mult nimic,si viata merge inainte!De ce toate astea,doar timpul si viata isi spune cuvantul,si noi trebuie doar,sa ne asteptam randul.Viata vine,viata trece,si generatiile le petrece.Am mediat si am mijlocit,ca viata inca mie nu m-i s-a sfarsit,si lumea inca nu a luat sfarsit.Povestile mai departe s-au rostit,si lumea tot mai are multe de descalcit si pe cele cu rastalmacit.Bine nu le-am talmacit,si eu m-am balmacit ca nu le-am nimerit.Mai departe sa citim din carte,poate candva le-om cunoaste in parte.Niciodata nu le vom putea cunoaste pe toate.Sunt multe si migaloase,si toate misterioase,dar frumoase.Am meditat si ne-am mijlocit,si pe genunchi ne-am nimerit,si din nou ne-am imprietenit,am ales mai bine sa ne odihnim!Odihna buna tuturor,si mediteaza de cu zori,ca nu pe toate le putem avea,chiar daca meditam si mijlocim,de toate ne prapadim!Sa-ti faci viata mai simpla.Cea mai buna reteta este,sa nu-ti faci griji pentru lucrurile pe care le consideri o problema.De fapt,problema este o problema,numai in capul nostru.In realitate,acestea sunt doar circumstante,plus reactia emotionala la aceste circumstante.Sa fi calm si fara plangeri,sa solutionezi problema,nu sa fugi de ea.Doamne,da-mi te rog puterea de a schimba ceea ce pot schimba,da-mi si rabdarea sa accept ceea ce nu pot schimba,si da-mi ratiune sa pot distinge una de alta.Satisface-ti dorintele reale,nu cele inventate sau impuse.Sa-ti constientizezi nevoile si sa te pui pe treaba.Sa ai armonie interioara pentru bunul plac al tau,nu satisfactia exterioara.Nu-ti lasa viata la intamplare,fa o schimbare,pentru tine,si ceilalti vor vedea schimbarea in tine.Despre indiferenta,este ca adevarul doare,dar pentru oamenii cu doua fete,nu te va durea niciodata,fiecare are o fata in plus.Indiferenta sau nepasarea este cea mai grea haina pe care o poate imbraca omul.Ascultand povestile de viata a unor oameni,indiferent daca sunt de succes sau nu,vei afla ca vietile lor au fost pline de provocari,probleme,necazuri dar si clipe frumoase.Nu cred ca exista om care sa traiasca o viata liniara,fara urcusuri si coborisuri.Probleme avem cu totii,in dragoste,in familie,la serviciu,de sanatate.Trist,dar adevarat,toate problemele trebuiesc tratate,insa cele mai importante sunt cele de sanatate pentru ca daca suntem sanatosi,le mai rezolvam si pe celelalte.Ne-am obisnuit insa sa tratam cu indiferenta sanatatea,si asta este cea mai mare greseala pe care o facem noi oamenii.Ma pregatesc sa imbatranesc,dar mai intai sa stiu sa traiesc.Chiar daca nu ma pregatesc,tot o sa imbatranesc.Trebuie sa iert si sa iubesc,si sa am mai multa compasiune,nu tensiune.Contrar obiceiului omenesc de a ne masura viata in ani,cred ca sufletul isi masoara existenta in clipe.Pentru ca ceea ce numim clipa contine in ea toata esenta vietii.Mi-am adus aminte de adevarul sufletului meu,mi-am ascultat inima.Dorinta mea este sa simtim ce se intampla in sufletul nostru in fiecare clipa,si asa vom sti mai bine si care sunt dorintele noastre.Intotdeauna mi s-a parut ca timpul trece mai repede decat ai clipi.Timpul trece prea repede,pentru vremurile care sunt,asa cum sunt.Cu condeiul sufletului mai astern cateva ganduri pentru voi.N-am sa exprim regrete,n-am sa invinovatesc pe nimeni.Timpul trece,anii trec,ceea ce ramane vesnic sunt faptele noastre.Oamenii se nasc la fel,cu trasaturi bune si rele,dar devin ceea ce oamenii le cultiva,indiferent cat de bun ar fi.Nu trebuie sa-ti pese de parerea nimanui,trebuie sa-ti pese de ceea ce simti,nu exista sacrificiu fara serviciu.Stiu ca ai lacrimat,ai zambit,ai fost ingrijorat,ai avut si esecuri,ai castigat,pierdut,ai renuntat la vise.Bate ceasul ticaind,si se naste amintirea.Viata trece,se scurteaza,si ramane doar iubirea.Clipe vin si trec grabite,ca o aripa in zbor,purtand doruri ce dau viata,sau sperante care mor.Ferice de cei ce privesc perspectiva cerului,adica de sus,de unde pare vesnic,minunat.Ferice de cei ce sufera zambind,de cei ce observa florile prafuite,de cei ce le place compania propriei lor persoane,de cei ce mananca fara sa numere caloriile sau sa se uite la ceas.Ferice de cei ce nu uita ca viata e una singura,ca modul in care o traiesti are consecinte.Ar trebui sa invatam cu totii ca viata este un cadou pe care ar trebui sa il apreciem si nu sa il privim ca pe un bun ce ni se cuvine.Sa nu-ti fie frica de umbra ta,daca exista,inseamna ca este si lumina.Arunca grijile in aier,invata ca in viata trebuie sa treci peste dezamagiri si ai nevoie de aier sa respiri.Am luat decizii,am pierdut oameni dragi,mi-am vindecat sufletul,mi-am intarit caracterul,am descoperit cine imi este alaturi si cine merita dragostea mea.Mi s-a intamplat azi sa privesc zborul unei pasare,si sa inteleg ca aceea este libertatea.Sa fiti sanatosi,si Dumnezeul pacii sa va sfinteasca pe deplin,si duhul vostru,sufletul vostru si trupul vostru,sa fie pazite intregi,fara prihana.Cel ce  v-a chemat este credincios,si va face lucrul acesta.Sa ne vedem cu bine pe aleia ta straine!Dar pana atunci,sa-l preamarim pe Domnul,cu probleme sau fara probleme,sa-ngenunchem.Toti avem probleme,dar sa stim cum sa reactionam la ele.Fie-va inima plina de El,si sa nu renuntam sa privim tot spre El!