Imi plac si norii...

Azi nu e sarbatoare,dar totul este in culoare,si ma simt ca si o floare.Imi plac si norii cateodata,chiar daca viata nu e pictata colorata,si nu e sarbatoare tot odata.Am invatat ca norii,cand iti duce dorii,preferi si zorii,chiar daca sunt numai norii.Despre nori multe nu pot sa va spun,dar am trait cu nori,chiar din zori.Se facea ca-n viata mea,norii imi umplea si casa mea.Am trait cu iei mereu,de-au ajuns prietenii mei.Iar acum cand privesc spre cer,milioane de prieteni am mereu.Si nu sunt singura pe lume,ce norii ma supune si deodata iar apune.Nori mari,mai tari,negriciosi si mai amari.Traiesc cu norii tot mereu,chiar daca nu-s de dragul lor.Norul e la locul lui,chiar si cand cerul e albastrui,si cat vad eu de departe,nu mi-e frica nici de moarte.Pasarelele-mi canta mie,acum,si de griji n-am nicidecum.Apa,vantul si cuvantul,le-am rostit acum cu gandul.Pentru mine e sarbatoare,si stau tot pe linga izvoare,sa nu ma duca poate,vantul.Inca nu m-am saturat,chiar daca de nori am dat,povestea nu sa terminat.Banda s-a derulat,imaginatia nu mi-a plecat,natura intreaga a tot cantat,lumea din jur m-a fermecat,aerul m-a inspirat,fotografie am luat,si din nou la nori m-am inchinat.Am facut si-o scaldatoare,aici pentru fiecare,sa priveasca in departare,chiar si cand nu e sarbatoare.Eu mult m-am bucurat,si acasa am plecat,cu gandul ca nu ma-ti uitat!Chiar daca azi nu e sarbatoare,pentru mine,in fiecare zi e o splendoare cu sarbatoare,ca traiesc tot din izvoare!

Gheorghe si Ion...

Era si a fost,este si va fi.Gheorghe,mai baiete,te-ai mai dat pe indelete,si umbli tot la fete.Vai de mine,nicidecum,ca mi-am pus eu pofta in cui.Ei,nu mai zice,sa se strice,ca pana la urma toate pice.Gheorghita trecura,si tot da din gura,o sa-ti arat eu tie,o vezi tu pa Maria,uita ce fata,ea e ce-a modata,si tu nici n-ai putut sa fi sofisticata.Dar nu ti-am spus eu tie,eu nu sunt o Marie,eu sunt o jucarie,ce te atrage sa stai tot in cutie.Daca tu n-ai invatat,ca Maria s-a schimbat,si eu te-am abandonat.L-am lasat pe Gheorghe in pace,ca se tinea de chistoace,si mie imi facea mistoace.Cu Gheorghe am terminat,balada nu am cantat,eu tot singura am dansat.Acum mai,zi tu Ioane,se cade sa lasi tu o asa fata frumoasa,fara viata,si plangareata.Nu se poate,dar stai,ca mi te place.Ionutule dragutule,ce faci tu puiutule,nu vrei tu scumputule,sa cantam iubitule?Stiu ca viata este grea,dar Maria pe min ma vrea,si nu stiu ce sa ma fac,ca sa scap de beleaua grea,si inima cum imi spunea.Intre doua nu te ploua,dar nici bine nu se indoua.Gheorghe,Ion si Maria,se duse sa imparte mosia,dar ce mosie sa mai visezi,ca numai sti sa te crucesti,numai ochii ti belesti,si la mandre te gandesti.Gheorghe,Ioane,eu am plecat,cu mandrele v-am lasat,am plecat intr-un alt stat,si tot de cantat am dat,in sat.Bucurati-va de-acum,nu mai stati pe al meu drum,ca nu vreau sa ma zugrum.Povestea a fost cam grea,Maria,determinata a in incalecat pe-o sha,si tot iubind gonea zambind,ca nu mai vroia plangand.Gheorghe era,Ion se prefacea,Maria izbutea,si povestea se inregistra.Fratilor sa traim cu totii bine,povestind ne pica bine,si muncim fara de rusine.Nu am scris-o eu,a venit de la sine,ca stiu ca te mai gandesti la mine.Mi-a placut de Gheorghe,dar de Ion,numai se aminteste,ca ma rasuceste si ma pacaleste,si apoi ma ispiteste.Am plecat,nu v-am uitat,in personaje si poveste eu v-am amestecat.Salutare Gheorghe,salutare Ion,am scris cu un pion,ca Maria dintr-un pom.