Tuesday, March 29, 2016

Durerea unei pierderi...

Am pierdut de mult cinstea si omenia,am pierdut standardele morale si familia.Copii nu-i mai putem controla,deoarece,nu ne mai putem controla nici pe noi.Viata trece doar pe langa noi,nu traim viata asa cum trebuie,si ne miram apoi,de ce se intampla atatea,si atatea.Mai putin o sa ne pierdem si pe noi,si atunci desigur,va fi si mai vai de noi.Cui ii pasa ca te trezesti dimineata cu teama unei noi zile?O noua zi pentru lume dar nu si pentru tine.Sa nu simti tristetea care-ti guverneaza viata,sa nu iti simti sufletul care ar vrea si el sa fuga,satul de lacrimi.Cui ii pasa ca traiesti o viata careia nu-i gasesti rost,ca faci lucrurile pe care trebuie sa le faci,doar pentru ca nu poti sa faci altceva.Atunci cand zambesti,zambetul e doar unul aparent,cand incerci sa-ti scrijelesti pe fata un zambet,inima iti plange.Ca trece fiecare zi fara sa simti nimic,decat amaraciune,un gol imens in suflet,o durere.Acum mai vreau doar sa scriu,viata,trairile,toate clipele care se vor transpune in cuvinte.Dar si cuvintele ma dor cumplit.Le simt cum se zbat in mine,cum ma ranesc tot pe dinauntru si durerea e una atat de fizica,ca as vrea sa smulg din mine ceea ce imi face atat de mult rau,sau,macar,toate simturile sa-mi fie amortite,nimic sa nu mai ajunga la mine.Cu toate se obisnuieste omul,cu toate se invata,dar putem vreodata sa ne invatam cu neomenia.Si-ajungem sa spunem ca e bine asa cum e,cand,de fapt,e rau.Si-asa mi-as dori,de multe ori,sa ma intind pe jos,si sa nu mai trebuiasca sa ma ridic de acolo.Sa nu mai trebuiasca sa simt,sa nu mai trebuiasca sa merg mai departe.As vrea,si cate n-as mai vrea,sa pot sa fac un pact cu viata si cu neomenia asta cumplita.Vreau sufletul meu sa zboare si zborul lui sa fie spre inaltimile acelea mult dorite,ale implinirii celor mai tainice ganduri si dorinte.Sa inchid ochii intr-o astfel de clipa de viata,si realitatea sa nu mai existe.Port clipele de viata,de lumina,de-o orbitoare mult dorita,ma rascolesc si-mi fac sa vibreze fiecare particica a fiintei.Ma inalta pe bolta unui Cer ce apartine celor mai intense sentimente.Si,de-acolo,de sus,din inaltimile trairilor mele sufletesti,realitatea ma prinde si ma arunca crunt,mereu in aceeasi prapastie in care sunt prizoniera,si evadez,iar si iar,fug de realitate gasindu-mi refugiul in pret de o clipa,o implinire intunecata mereu de umbra realitatii ce ma urmareste.Dar din pacate este totul o pacaleala,asa cum e toata viata uneori.Crezi ca poti s-o pacalesti si sa-i furi marunte clipe de placere.Joci cinstit mereu,si incerci,poate,uneori,sa mai joglezi un pic,crezand ca,poate,obtii ceva mai mult.Si daca reusesti,si-ti traiesti clipa furata,crezi ca poti s-o faci din nou,sa furi o alta clipa.Dar nu-ti reuseste la nesfarsit,viata ta,iti arata ca de fapt,tu esti cel pacalit.E singurul sentiment care ma incearca acum,imi curge sufletul prin cuvinte.E trist dar stiu,si plang,dar nu cersesc,probabil,nu voi putea accepta niciodata.Sunt,traiesc,gandesc,respir,sunt perfect constienta de asta.Da,stiu bine ca avem capacitatea de a ne ridica de jos si de a merge mai departe,mereu mai departe pe drumul vietii,sa ne prefacem ca e bine chiar cand nu e,doar de dragul unei vieti.Sunt clipe,neasteptate,cand viata iti arata o cale,una total diferita de celelalte,care te duce la ceva aparte,intr-un loc in care iti dai seama ca e esenta vietii.Ca nu e niciodata prea tarziu.Azi prefer sa fiu constient de ceea ce ma doare,prefer sa recunosc,sa imi vad de viata,pentru ca asta fac de fapt.Daca esti singur si nu ai cui sa povestesti,te simti darmat si fara nici un rost,esti disperat dar nu are cine sa-ti intinda o mana,vino la Domnul,El te iubeste,si noi avem nevoie de sprijin.Vom incerca sa ne ridicam impreuna!Sa vorbim lumii intregi despre fiintele dragi,sa intindem o mana de ajutor.Munca era considerate o cinste,saracia nu era o rusine,era rezultatul unui complex de inprejurari.Omul de omenie traieste cu sufletul in palma,daruind mereu la toti cei din jur,tot ce are in el,si este recunoscut,si considerat un om deplin.Asa am putea defini omenia,ca o identitate exprimata prin forta faptei bune,prin spiritul ce marcheaza intreaga traditie.La temelia ei stau respectul,cinstea si dragostea,bazate pe adevar si valoare.Omul de omenie nu cauta numai folosul pentru sine,se jertfeste pentru ceilalti,nu insala si nu minte.Bucuria lui este cand citeste in ochii celuilalt satisfactia si increderea sincera.In tumultul lumii de astazi inovatia depaseste traditia si odata cu aceasta valoarea a omeniei se altereaza.Emanata din caldura sufleteasca,omenia ramine o adevarata calitate nobila a personalitatii omului,care nu poate fi nici cumparata,nici vinduta.Fii bun,fii drept si nu uita ca deasupra tuturor intrigilor si urilor este nemurirea,si ca acolo trebuie sa ne intalnim,chiar daca nu ne intelegem de fiecare data.Locul omeniei si cinstei a fost ocupat de inselaciune,tradare si dispret.Nu stiu de ce ma mira astfel de situatii,intrucat le intalnesc zilnic.Si cu toate acestea inca nu le pot intelege.Din copilarie m-a incercat necazul,dar in fata vietii,inapoi nu am dat.Cinstea si omenia,eu le-am pus in fata,si de aceea merg cu fata in sus.Eu niciodata nu am sa uit de unde am plecat,si nici cu maretia no sa fiu mai bogata.Nu pot intelege cum aleg unele femei de buna voie sa-si vanda sufletul pentru cateva haine de firma,o iesire intr-un club,sau o vacanta cine stie pe unde.Mi se pare atat de josnic si ma dezgusta astfel de atitudine,fara deminitate si respect.Unde sunt valorile morale,demnitatea,respectul,integritatea?Unde este spiritul acela al familiei adevarate bazata pe dragoste,intelegere si armonie?Cinstea,omenia,intelegerea oare au disparut cu totul?Oare viata se rezuma doar la bani,haine de firma si vacante cat mai scumpe?Oare am devenit atat de snobi si preocupati doar tot ce este prea material?Intr-o societate in care copiii invata ca esti mai "cool" cu cat ai mai multi bani si mai multe masini,iar scoala si valorile morale sunt pentru ratati,intr-o societate in care parintii dorm la munca si isi vad copilul doar in weekend,este clar ca valorile materiale castiga in fata celor morale.Fiecare om are sau ar trebui sa aiba o suita de valori morale.Din pacate ni le pierdem pe drum sau poate unii din noi nu le-au avut nicodata.Ne cufundam intr-o societate din ce in ce mai imorala,mai depravata si mai stricata,invatam sa traim cum vrea ea,acolo in interiorul ei,ajungand intr-un final sa ne adaptam ca ei.Nu timpul vindeca toate ranile,ci Iubirea.Timpul ne ofera doar posibilitatea de a uita temporar de suferintele noastre.Doar Iubirea vindeca total.Pierderea omeniei si cinstea,sunt foarte dureroase...


Stau pe ganduri si privesc...

Stau pe ganduri si privesc,cum pasarelele isi canta cantul lor.Stau si privesc ochii adinci,care m-au descatusat,cand eram lovit de stanci,dar azi am o lacrima de dor,te iubesc,Domnul meu!Si cand pe nori vei reveni,moartea o voi birui,si voi fi-n veci steaua Ta.Amandoi vom fi mereu,noaptea nu va trece greu,caci Tu-mi stergi suspinul meu.Umple-mi inima mereu,cu iubire din Dumnezeu,si chiar de vin umbrele reci.Pentru fiecare situatie in care am fost umiliti sau am suferit,sa ne rugam,si sa ii multumim pentru ca,prin acele situatii sufletul nostru s-a purificat de lucrurile distructive.Fara experientele trecutului nu am fi oamenii de astazi.Nu este benefic pentru noi sa extragem intelepciunea din evenimente,ci sa le retraim pana in momentul in care nu mai avem nici un resentiment.Am invatat,insa,sa nu fug de trecutul meu,sa retraiesc experientele si sa ma rog.Secretul vietii au fost si sunt sentimentele,si de aceea marii maestrii mereu au vorbit de viata,si pentru viata.Dar ca omul sa ajunga la aceste sentimente,e bine sa isi schimbe modul de comportament,sa isi schimbe acele valori care pana acum in loc de bucurie i-au adus insatisfactii si nemultumiri.Nu te gandi la suferinta ca poate altii o duc mai rau decat tine,dar au putere sa zambeasca,caci soarele rasare in fiecare dimineata pentru fiecare din noi.Cand intunericul serii vine sa iti aduci cu drag aminte de clipele senine.Cand simti ca incepi sa iti traiesti viata,faci pentruca fiecare zi,este prima zi.Nu simt nevoia sa dau sfaturi sau solutii,ci numai sa plasez undeva aceasta idee.Prima oara cand deschizi usa,prima oara cand vezi soarele,prima oara pentru toate.Totul imi aduce aminte din perioada copilariei,de satisfactia descoperirii unui lucru crezut de mine nestiut de nimeni.Ma face sa privesc ce e in jur cu mare interes si sa ma gandesc.Poti privi lumea prin ochii unui copil,copilul din tine.Am reusit sa imi simt viata,sa traiesc si sa ma bucur ca traiesc.Niciodata nu e prea tarziu,si indiferent numai tu stii daca poti sau nu sa faci sa simti ca traiesti.Trebuie sa vrei,trebuie sa stii ce poti,si trebuie sa incerci.Totul poate fi la fel de minunat daca trecem noi prin experienta,sa stim cat e de minunat sa simti si sa traiesti...



Sunday, March 27, 2016

Preaiubitul meu e Isus!


Preaiubitul meu e Isus,fara seaman pe pamint,glasul Lui e armonie,farmec e a Lui Cuvint.Orice drum pe unde trece,de miresme alese-i plin,campu-i mai frumos pe acolo,Cerul este mai senin.Dulcea lui infatisare,este intreaga,un farmec sfant,mii de primaveri vin parca,toate odata pe pamint.Preaiubitul meu e Isus,nimeni asemenea nu-i,cat ati da de l-ati cunoaste,ca sa fiti si voi ai Lui!A iubi este insasi legea vietii,este una dintre cele mai sublime actiuni pe care o poate realiza o fiinta umana.Iubirea poate sa insoteasca toate celelalte acte fundamentale ale noastre.Daca suntem plini de iubire cu pasiune,vom memora si vom intelege mult mai usor.Daca ascultam cu iubire,vom auzi mai multe si mult mai bine.Daca vorbim cu dragoste,cuvintele noastre vor capata o forta neinchipuit de mare.Daca vom adormi cu dragostea in suflet,somnul nostru va fi odihnitor si profund ca al unui copil. Daca vom gandi atunci cand suntem plini de iubire,gandurile noastre vor capata profunzime si stralucire.Gandurile care se cladesc prin iubire vor fi mai luminoase decat razele soarelui si mai patrunzatoare decat sagetile.Toate acestea si multe altele apara atunci cand iubirea este prezenta in fiinta noastra.A iubi inseamna a trai,sa uiti de tine si sa te daruiesti,fara a astepta vreodata ceva in schimb,aceasta este adevarata iubire care te inalta si te purifica de tot ce e murdar in lumea aceasta.Dumnezeu este iubire.Cand facem loc iubirii in sufletul nostru, practic ii facem loc lui Dumnezeu insusi.Pentru ca iubirea sa poate intra in noi,egoul trebuie sa plece.Un om egoist nu va putea sa iubeasca.Egoul si iubirea se exclud reciproc,tot asa cum finitul nu poate sa se compare cu infinitul,tot asa cum intunericul nu poate fi acolo unde este lumina.Cei mai multi se plang ca nu sunt iubiti.Nu stiti oare ca iubirea adevarata nu asteapta nimic in schimb.Ea este fericita ca se poate manifesta,ca se poate darui.Atat timp cat suferiti din cauza iubirii inseamna ca inca nu ati cunoscut iubirea.Daca Dumnezeu ar conditiona iubirea Sa de dragostea noastra pentru El,am schimba-o cu totii intr-o clipa.Iubirea inseamna daruire totala,uitare de sine.Atat timp cat suntem egotici,iubirea noastra nu este iubire.Este altceva ce seamna cu iubirea,dar nu este iubire.Sa invatam sa iubim fara a cere vreodata ceva in schimbul iubirii noastre.Ba din potriva,sa ne bucuram si sa manifestam iubirea.Par nebunesti aceste cuvinte astazi cand o asemenea iubire este aproape de negasit.N-o mai intalnim,dar atata timp cat cineva o mai pomeneste si isi doreste din toata inima sa o manifeste,mai exista o speranta ca ea sa renasca.Iubiti-va din toata inima pe voi insiva si nu va fie rusine de aceasta iubire.Foarte multi oameni se urasc pe ei insisi,de cele mai multe ori fara un motiv real,doar din plictiseala sau ignoranta.Iubiti-va asa cum sunteti daca doriti sa va transformati.Nu asteptati sa va transformati pentru a ajunge sa va iubiti,pentru ca nimic nu poate fi transformat in bine,in lipsa iubirii.Iubeste-ti aproapele ca pe tine insutui,dar cum sa-ti iubesti aproapele cand tu nu te iubesti pe tine insuti?Asa cum te ingrijesti de propria ta viata, ingrijeste-te de viata tuturor si atunci viata ta va capata o dimensiune sublima.Multi sunt de acord ca iubirea e minunata si ma intreaba cum sa ajunga la ea.Ea este deja in voi,nu exista nici o reteta magica a iubirii.Daruirea de sine,sacrificiul, rugaciunea te vor conduce cu siguranta acolo unde doresti,dar sa doresti asta din toata inima ta,din tot cugetul tau si din tot sufletul tau.Mi-e greu sa respir fara Tine,sufletul mi-e trist fara iubire.Ajuta-ma sa ma trezesc din vis in Paradisul promis.Ia-ma in brate cand pe drum obosesc,alina-mi dorul ce spre Tine,ma face prin valurile Vietii sa pornesc,da-mi intelepciunea,ca in orice,sa te regasesc.Tatal nostru,din toata inima TE IUBESC.Ajuta-ma ca in nici o clipa,sa nu te parasesc si voia Ta,unita cu a mea,in toate,sa o implinesc.Nu as putea sa definesc mai frumos iubirea cu cuvintele mele.Stiu doar sa va spun din experienta mea ca iubire este atunci cand traiesti prin celalalt,si el prin tine; este atunci cand vine vremea sa ii spui,ne intalnim in cer,asteapta-ma!Aceasta este iubirea!Deoarece aceia care cunosc iubirea,inevitabil il cunosc pe Dumnezeu.Venind de la Dumnezeu,iubirea mosteneste Eternitatea,depasind chiar moartea.Iubirea este aripa daruita pentru a urca la El.Iubirea este inrudirea omului cu Dumnezeu.Ea uneste persoanele umane fara sa le confunde.In iubire se arata plenitudinea existentei.Iubirea este elixirul vital,izvorul sanatatii,al puterii si al energiei pentru fiecare om.Iubirea este atunci cand sufletul incepe sa cante si florile vietii tale infloresc.Iubirea nu este o relatie intre doua persoane.Ea este un stadiu al constiintei tale.Iubirea este si libertatea de a calatori prin sufletul nostru.Iubirea este cea mai frumoasa muzica din partitura vietii.Fara ea,ai fi un etern afon in corul imens al omenirii.Iubirea e pretul iubirii.Iubirea este singura forta capabila sa transforme un inamic intr-un prieten.Iubirea e ca un cantec al carui sfarsit te indeamna sa-l asculti din nou.O,ce dulce esti Iubire,o ce mare har,ramai dar,mereu aprinsa,sa te mistuiesti ca jar.Sa fii-n veci a mea Iubire,sa fii foc mistuitor si in vai si sus pe culme,sa-Ti slujesc cu dor.Nu sunt cuvinte indeajuns,Iubirea a o descrie,cu al ei focar de nepatruns curgandu-se din vesnicie.Daca as putea cuprinde in cuvinte Iubirea,ce poeme as putea eu scrie?Le-as spune tuturora cu glas duios si bland,ca ISUS este IUBIREA,si va veni-n curand!



Saturday, March 26, 2016

Eu stiu,ca Rascumparatorul meu e viu!

Este in mine,si in orice alta fiinta umana,esenta a ceea ce sunt,care imi ghideaza vorbele si fapta,care imi inspira gandurile,si imi da perspectiva viitorului.Cine sunt eu atunci cand toate lucrurile de suprafata sunt lasate deoparte,lucrurile care izbesc ochii,care ma definesc,sau care sunt scrise pe documentul de identitate.Cine a invatat soarele unde sa stea dimineata?Cine a spus oceanului ca nu poate sa treaca mai departe?Cine i-a aratat lunii unde sa se ascunda pina seara?Ale Cui cuvinte pot sa prinda o stea cazatoare?Stiu ca Mintuitorul meu traieste.Intreaga Creatie sa marturiseasca si viata sa strige,stiu ca Mintuitorul meu traieste!Eu stiu ca am o tinerete,nesfarsita la Isus.Chiar daca in lume batranetea,puterile din trup mi s-a dus,eu stiu ca am sa cant odata,cu toti cei dragi in cerul sus.Chiar daca azi traiesc in lacrimi,eu stiu ca Rascumparatorul meu e viu!Eu stiu ca-L voi vedea pe Domnul,si El va fi rasplata mea,si chiar daca viata mea din lume,mi-ar fii cea mai grea,eu stiu ca Rascumparatorul meu e viu,traieste!Dumnezeu care invirteste corpurile ceresti in orbita,alearga la cei obositi,si la cei slabi.Si aceleasi miini care ma sustin cand sunt zdrobita,a invins moartea si mi-a adus biruinta.Traieste,traieste,voi proclama pentru totdeauna,dar acum este viu si mormintul Lui e gol.Pentru ca traieste pot sa infrunt ziua de miine,stiu ca traieste,am vorbit cu El,chiar acuma.El vine pe nori,si orice ochi Il va vedea,si cei ce L-au strapuns,si toate semintiile pamantului se vor boci din pricina Lui.Amin!Apocalipsa 1,7 Iov 19:27 Il voi vedea,si-mi va fi binevoitor,ochii mei Il vor vedea,si nu ai altuia.Sufletul meu tanjeste de dorul acesta inlauntrul meu.O inima plina de bucurie nu poate sa taca...

http://imagehost5.online-image-editor.com/oie_upload/images/27938199crdaeKlqf/u2mA5QuWy9Ni.gif

Osana,El e viu cu adevarat!


El este viu a inviat,E viu in veci cu adevarat!
Incredete in Domnul Dumnezeu
Pe Golgota a biruit,in veci sa fie Preamarit
Isus Regele Regilor!Osana!
Inima imi canta de bucurie,vesela si fericita,
A biruit pe Crucea grea,noi suntem salvati!
Si de pacat,suntem cu toti iertati.
Mai este foarte putin,si Cel ce-a spus,va Reveni!
Incredete in Domnul Dumnezeu.
El,nu mai sta din nou pe cruce rastignit
Legat cu lanturi grele,batut si chinuit
In piete,in orase,de mult se povesteste
Isus e viu!A biruit!El in veci traieste!
Sunt inimi care plang,atinse de fiori,
Dar sunt si unii care sunt nepasatori.
Si rad in gura mare,pe ei de nimic nu-i doare,
Ce sarbatoare mare,Isus vine pe nori!
Ar trebui sa fie in inimi bucurie,
In fiecare suflet Isus,sa reinvie,
Caci este-o sarbatoare a vietii si-a iubirii
Prin care am primit cadoul mantuirii!
Cantati cantari de slava,va bucurati popoare
Caci tot pamantul,se imbraca in sarbatoare!
Se aude pretutindeni,mesajul minunat,
Isus e viu!Osana!E viu cu adevarat!
Inainte de a-ti trimite crucea pe care o duci,Dumnezeu a privit-o cu ochii Sai,a examinat-o cu ratiunea Sa,a verificat-o cu dreptatea Sa,a incalzit-o in inima Sa,cea plina de iubire,a cantarit-o in mainile Sale,pline de afectiune,ca nu cumva sa fie mai grea decat so poti duce.Si dupa ce a masurat curajul tau,a binecuvantat-o si ti-a pus-o pe umeri.Tine-o bine,si urca de pe Golgota spre Inviere!Nu risipiti timpul,folositi-l pentru mantuire.Mantuitorul a ales Crucea fiindca astfel se moare cu mainile intinse.El s-a sfarsit imbratisandu-ne.Nu piroanele L-au tinut pe Hristos rastignit,ci marea Lui iubire de oameni.Daca ar fi fost in lume numai un singur pacatos,Isus ar fi adus cu drag pentru el singur aceeasi jertfa,ca pentru o lume intreaga.Deci indrazneste si tu,fa un pas catre Dumnezeu si El va face restul catre tine.Sa nu desconsideram incercarile din viata noastra.Sa nu ne plangem de mila,si sa nu-l invinovatim pe Dumnezeu.Daca vom ramane credinciosi,vom putea privi inapoi cu recunostinta,si inainte cu iubire.Toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu...

Istoria e scrisa de supravietuitori...


O talmacire simpla pe intelesul tuturor,a istoriei ce s-a consumat,a prezentului ce ne framanta,si a viitorului ce trebuie construit.Savoarea memorialisticii,sau tristeta amintirilor.Cine nu are o memorie buna nu ar trebui sa se incurce cu minciuna.Amintirile sunt frumoase si urate,triste si vesele,utile sau fara valoare,asadar,daca esti iluminat,nu te fixa decat la adevar.Din nefericire conservarea si interpretarea memoriei istorice a oamenirii nu se poate obtine prin mijloace infailibile,ca un distilat in laborator ci,numai prin apel la memoria si puritatea constiintei umane.Uneori,se spune ca o imagine tine loc de multe pagini de explicatii.Este un adevar,dar,un adevar partial.O idee aplicata si consumata ca fapta,devine in timp istorie adevarata sau din subiectivism,o simpla impresie,o simpla amintire,cu sau fara greutate.Aici insa,este istoria care se refera la evenimente cronologice denudate de sentimentele si trairile emotionale ale observatorului si momentului.Valorificarea memoriilor cuiva este mai putin sau mai mult ,un dans pe sarma,pe care trebuie sa ni-l asumam,cu toate neajunsurile sale.A citi memorii inseamna a face o baie de cenusa,si este un bun exercitiu de autoincinerare.Lucian Blaga Prea multe personalitati autentice insa si-au scris jurnalele si memoriile ca sa le ignoram sau sa le criticam mostenirea.Cu cata emotie si candoare sau motiv de profunde refelexii citim memeorialistica lui Gala Galaction sau si a atator altora,avem scriitori memorialisti de mare valoare.Dar,sa nu ne lasam prinsi in capcana citatelor pentru a nu gresi sau jigni prin omisiune.Nu ai nimic de respins sau de pus la indioiala,ci numai,un sentiment de liniste interioara si inaltare spirituala.Istoria scrisa de invingatori si cea scrisa de invinsi.Avers si revers!?Doar pentru ca istoria e scrisa de invingatori nu inseamna ca e si falsa.De aceea,istoria ar trebui sa fie intotdeauna suspecta.De altfel,toata istoria ar trebui privita cu suspiciune.Un popor care voteaza corupti.Excelenta morala este un rezultat al felului.Istoricii sunt lasati sa caute intotdeauna dupa umbre.Nu te lasa indus in eroare de istorie.E o mare diferenta intre a citi.Oricat de graduala ar fi istoria,a nu ignora vietile marilor oameni ai antichitatii.Istoria trebuie sa se miste intr-o anume directie.Istoria omenirii este scrisa cu valuri de sange care s-au scurs odata cu trecerea mileniilor.Istoria e prima carte a unei natiuni in care vedem trecutul.Istoria oficiala e scrisa de invingatori.Dar,istoria adevarata e scrisa de invinsi,atunci cand e scrisa.De obicei,istoria e scrisa de invingatori,dar despre cei uitati ce stim?Despre invinsi,istoria ne arata mari batalii,generali de exceptie,dar cine ii mai tine minte pe cei care au pierdut?Oameni straluciti la randul lor,au intrat in uitare.O oglinda spre trecut in unele din cele mai mari batalii ale timpurilor.Istorii care au schimbat istoria.Toata lumea s-a saturat de noi,totii au adus glorie neamului lor,insa istoria n-a fost destul de darnica cu ei.Astazi vom scoate la lumina vestigiile unor zile apuse.Istoria,singura poarta spre adevaratul trecut si mereu viitorul present.Dar istoria e scrisa asa cu bune si rele.Istoria romanilor e scrisa numai pe ipoteze si asa cum e,totusi e putin scris.Cand nu ai izvoare certe toata istoria lumii e scrisa pe baza de ipoteze.Si tot istoria ne invata ca nu exista nimic etern pe acest pamant.Pentru ca istoria in sine e o minciuna asupra careia oamenii sunt de acord.Daca te uiti prea mult inapoi ca un istoric o sa ajungi sa gandesti inapoi.Implicit se poate si altfel.Daca este scrisa dintr-un imbold onest de aflare a adevarului,Istoria poate arata si altfel.Nu e de mirare ca adevarul e mai ciudat decat fictiunea.Fictiunea trebuie sa aiba logica.Mark Twain Nu ne iluminam imaginandu-ne personaje de lumina,ci constientizand intunericul.Carl Gustav Jung Continua sa visezi,continua sa crezi in frumos si omenie,si nu in ultimul rind crede intr-un viitor asa cum vrei sa fie,nu asa cum ti-e dictat...





Friday, March 25, 2016

ISTORIA CA VIITOR-Discursul doamnei Ana Blandiana

Discurs teribil al Anei Blandiana despre sinuciderea unei Europe "prea bine hrănite, prea hedoniste": Europa pierde văzând cu ochii nu pentru că nu are resurse, ci pentru că nu are credințăAna Blandiana a primit titlul de "Doctor Honoris Causa" al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, iar în discursul de acceptare a distincției, poeta a vorbit despre momentele pe care le traversează lumea și Europa, informează pressone.

În timpul alocuțiunii sale, intitulate "Istoria ca viitor", Ana Blandiana, a afirmat că și-a ales că Europa și omenirea este în criză.
Ea a spus că momentele prin care trece continentul european seamănă cu ultimele clipe ale Imperiului Roman de Apus."Trăim catastrofe și tragedii cu un obositor sentiment de deja-vu, ca și cum ni s-ar fi dat o istorie second hand. Nu e un secret pentru nimeni că epoca noastră seamănă izbitor cu cea de la sfârșitul imperiului roman. Același aer de sfârșit de sezon, de putere, de lume", a afirmat ea.
Ana Blandiana consideră că Bătrânul Continent este prizonierul dogmelor corectitudinii politice.
"Tot ce i se întâmplă Europei în ultima jumătate de an este, dincolo de motivațiile de ordin politic, adesea oculte, un prilej de obligatorie meditație asupra ei însăși, asupra condiției ei spirituale, acoperită, și aproape pierdută din vedere, în umbra groasă a obsesiei intereselor materiale. O gravă interogație asupra definiției ei. Este evident că în implacabila ciocnire a civilizațiilor, Europa pierde văzând cu ochii nu pentru că nu are resurse, ci pentru că nu are credință. Și nu mă refer numai la credința în Dumnezeu, deși evident și despre asta e vorba, ci pur și simplu la puterea de a crede în ceva. Încleștarea dintre unul care crede cu tărie în adevărul credinței sale, oricât de aberant ar fi acel adevăr, și unul care se îndoiește de adevărul idealurilor sale, oricât de strălucitoare, se va termina întotdeauna cu victoria primului", susține poeta.
Europa și-a infirmat propria istorie, negându-și rădăcinile creștine. "Să ne amintim dezbaterile de acum nu mulți ani în urma cărora Uniunea Europeană a optat să refuze sintagma „rădăcinile creștine al Europei”, infirmându-și astfel propria istorie și propria definiție culturală. Ni se va răspunde că Europa crede în libertate. E adevărat. Dar libertatea este o noțiune cu margini nesigure, în stare să producă orice, dar nu și să scuze orice. Din nefericire părinții democrației, când au scris Carta Drepturilor Omului, au uitat să scrie și o Cartă a datoriilor omului. „Unde nu este datorie, nu este drept, spunea Carol I, și unde nu este ordine nu este libertate”, a continuat autoarea "întâmplărilor din Grădina mea".Blandiana afirmă că țările din Est sunt mai suspicioase decât cele din Occident din cauza traumelor prin care au trecut timp de zeci și sute de ani."Îmi amintesc cât de impresionată am fost când l-am auzit pe Lech Walesa mărturisind că, după ce ani de zile muncitorul care a fost a luptat pentru libertate, a descoperit, devenit președinte, că de libertate răul profită mai mult decât binele. Și nu pot să mă împiedic să consider acest tip de concluzie explicația faptului că țările membre ale Uniunii Europene, care au trecut prin experiența traumatizantă a comunismului, sunt mai reticente, maisuspicioase și mai sceptice decât colegele lor occidentale, a căror corectitudine politică învățată de decenii pe de rost se întinde iresponsabilă între egoism și naivitate. Deceniile de represiune sălbatic organizată și de savante și diabolice manipulări i-au învățat pe estici să caute și să descopere răul programat, oricât de înșelătoare i-ar fi aparențele", a spus ea.În continuare, poeta a abordat tema corectitudinii politice, cea devenită "aproape religie și mai mult decât politică", dar și despre distrugerea statelor naționale.
"Laborioasa construcție a secolului 19 care a  dat coeziune și sens statelor naționale a fost introdusă în baia de acizi a demitizării și deconstrucției, pentru a se putea înălța pe terenul pustiit un alt edificiu, dictatura mondialăa proletariatului,ieri, sau satul planetar,azi.. Satanizarea noțiunii de națiune, naționalitate, naționalism de către internaționalismul proletar sau de către political correctness, chiar dacă are scopuri diferite, se manifestă cu aceeași violență și are aceleași victime: tradiția, mândria moștenirii din bătrâni și solidaritatea cu cei din neamul tău, neamul însemnând în același timp popor, dar și familie ", a spus Blandiana. 
Poeta a abordat apoi și subiectul căsătoriilor între persoane de același sex, coroborat cu lipsa nașterii de prunci, ca pași ai procesului de distrugere a familiei."Coeziunea familiară era privită ca un potențial oponent în cele mai irespirabile perioade ale represiunii ,pentru că retragerea în interiorul familiei, ca în ultima redută împotriva nebuniei, a fost cea mai generală formă de rezistență, pasivă, dar de neînfrânt. Cu atât mai tulburător apare azi felul în care moleșirea, obosirea unei societăți prea bine hrănite, prea hedoniste, prea puțin spiritualizate se manifestă nu numai prin scăderea rigorilor morale și-a tradițiilor, ci și prin scăderea natalității, consecință directă a diminuării coeziunii familiale.Curios, în cazul Europei de azi, este felul în care se reacționează la această situație oarecum obiectivă și,evident,periculoasă : în loc ca statele să-și intensifice programele de stimulare economică a creșterii natalității (în condițiile în care cifra medie de copii pe familie este la europeni 1,2, iar la islamici 8) ultimul trend politically correct în Europa este legalizarea căsătoriilor unor familii care în mod natural nu pot face copii. Nu e singura dintre reacțiile europene care face să-mi vină în minte misterioasa psihologie a balenelor care, din când în când și din motive necunoscute, înoată spre câte un țărm și ies din lumea lor, sinucigându-se", a declarat ea.
Discursul integral al doamnei Blandiana este disponibil aici.

S-a terminat,E viu in vecii vecilor!

Patimile Domnului Isus Hristos si insemnatatea jertfei Sale.Dispretuit si parasit de oameni.Om al durerii si obisnuit cu suferinta,era asa de dispretuit ca iti intorceai fata de la El,si noi nu L-am bagat in seama.Isaia 53.3Totusi,El suferintele noastre le-a purtat,si durerile noastre le-a luat asupra Lui.Isaia 53.4Dar El era strapuns pentru pacatele noastre,zdrobit pentru faradelegile noastre.Pedeapsa,care ne da pacea,a cazut peste El,si prin ranile Lui suntem tamaduiti.Isaia 53.5Mi-am dat spatele inaintea celor ce Ma loveau,si obrajii inaintea celor ce-mi smulgeau barba,nu Mi-am ascuns fata de ocari si de scuipari.Isaia 50.6Plugarii au arat pe spinarea mea,au tras brazde lungi pe ea.Psalmul 129.3Cand a fost chinuit si asuprit,n-a deschis gura deloc,ca un miel pe care-l duci la macelarie,si ca o oaie muta inaintea celor ce o tund,n-a deschis gura.Isaia 53.7Am ajuns ca apa,care se scurge,si toate oasele mi se despart,mi s-a facut inima ca ceara,si se topeste inlauntrul meu.Psalmul 22.14Fiindca plata pacatului este moartea,dar darul fara plata a lui Dumnezeu este viata vesnica in Isus Hristos,Domnul nostru.Romani 6.23Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea,ca a dat pe singurul Lui Fiu,pentruca oricine crede in El,sa nu piara,ci sa aiba viata vesnica.Ioan 3.16 In El avem rascumpararea,prin sangele Lui,iertarea pacatelor.Efeseni 1.7 Si viata,pe care o traiesc acum in trup,o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu,care m-a iubit si s-a dat pe Sine insusi pentru mine.Galateni 2.20Am fost mort,si iata ca sunt viu in vecii vecilor.Apocalipsa 1.18 El,macar ca avea chipul lui Dumnezeu,totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu,ci S-a dezbracat pe Sine Insusi si a luat un chip de rob,facandu-Se asemenea oamenilor.La infatisare a fost gasit ca un om,S-a smerit si S-a facut ascultator pana la moarte si inca moarte de cruce.De aceea si Dumnezeu L-a inaltat nespus de mult si I-a dat Numele care este mai presus de orice nume pentru ca in Numele lui Isus sa se plece orice genunchi al celor din ceruri,de pe pamant si de sub pamant si orice limba sa marturiseasca spre slava lui Dumnezeu Tatal ca Isus Hristos este Domnul.Filipeni 2:6-11 El a inviat ca Biruitor al mortii si e viu in vecii vecilor.Numele Lui este Cel viu!El este Domnul,Stapanul vietii.Nimeni nu este sfant ca Domnul,nu este alt Dumnezeu decat El.Nu este stanca asa ca Dumnezeul nostru!Pentru ce cautati printre cei morti pe Cel ce este viu?Nu este aici,ci a inviat.Aduceti-va aminte ce v-a spus pe cand era inca in Galileia,cand zicea ca Fiul omului trebuie sa fie dat in mainile pacatosilor,sa fie rastignit,si a treia zi sa invieze!Luca 24:5-7 S-a terminat,e ingropat,si multa jale apasa in suflet.Ucenicii ce-au mai ramas,pe Isus Il plangeau,iar femeile sa ingrijeasca trupul au venit,aducand cu ele miresme.Insa-n locul lui Isus,un inger a sosit,si le-a spus:Nu va temeti!A inviat,mormantul este gol!A inviat,Isus a biruit!



Sunday, March 13, 2016

Postul...

Postul se poate tine in mai multe feluri,depinde de fiecare cum il indeamna Domnul,cum simte sau cum doreste.
1)Post numai cu apa,nu se mananca deloc nici seara,nici dimineata.
 2)Post cu apa si cu sucuri .
3)Post numai cu apa si vegetale.
4) Post in care sa mananci numai o masa pe zi.
5)Post impartit,prima saptamana numai cu apa,a doua saptamana cu sucuri,si a treia saptamana cu vegetale si fructe,incepi cu vegetale,apoi cu sucuri,apoi cu apa,poti sa le schimbi dupa cum este situatia.Pentru cei care au boli,puteti incerca,cu sucuri sau vegetale.Postul nu este ceva ce Dumnezeu cere sau porunceste crestinilor.Biblia prezinta postul ca fiind ceva bun,de folos si de dorit.Cartea Faptelor Apostolilor prezinta pe credinciosi postind inainte de a lua decizii importante.Faptele Apostolilor 13:4; 14:23 Postul si rugaciunea sunt adesea legate.Luca 2:37; 5:33 In practicarea postului se pune accentul pe lipsa mincarii.Cu toate ca scopul postului ar trebui sa fie ca sa ne indepartam privirea de la lucrurile lumesti si dimpotriva sa ne-o indreptam catre Dumnezeu.Postul este modalitatea prin care ii aratam lui Dumnezeu si noua insine ca luam in serios relatia noastra cu El.Postul te ajuta sa capeti o noua perspectiva asupra lucrurilor si sa reinnoiesti increderea ta in Dumnezeu.Postirea trebuie sa se faca in spirit de umilinta si atitudine de bucurie.Matei 6:16-18 Cand postiti,sa nu va luati o infatisare posomorata,ca fatarnicii,care isi slutesc fetele,ca sa se arate oamenilor ca postesc.Adevarat va spun,ca si-au luat rasplata.Ci tu,cand postesti,unge-ti capul si spala-ti fata,ca sa te arati ca postesti nu oamenilor,ci Tatalui tau,care este in ascuns,si Tatal tau,care vede in ascuns,iti va rasplati.Orice post are puterea Lui.Dumnezeu apreciaza si va raspunde fiecarui fel de post.Cu cat e jertfa mai mare,mai stricta,cu atat rasplata e mai mare.Apa se poate bea,toata ziua,cate putin.Poti bea apa calda,apa distilata.Pentru cine se simte slabit este recomandat apa calda cu lamaie si putina miere,vei prinde energie ca sa faci treburile ce le ai de facut.Daca femeile sunt la ciclu,nici o problema,ai voie sa postesti,caci Duhul Domnului nu se uita la aceasta,ci la inima ta.Va sfatuiesc pe cei care ati mai postit,ca sa postiti cu apa,este cel mai sanatos.Prima zi e cea mai grea.Dar este normal,ca sa ai astfel de simptome.In corpul tau se da mare lupta,si o sa te simti rau,caci corpul se lupta sa scoata toxinele afara.De obicei a doua sau a 3-a zi incepi sa te simti din ce in ce mai bine.Daca prima zi te doare rau capul,caci nu mai bei cafea,poti sa iei o pastila de cap,ca sa continui lupta.Vreau sa accentuiez caci suntem in lupta,suntem in razboi spiritual,si nu putem sa fim asa de radicali si sa judecam,caci ceea ce este important,este sa terminam cu bine.Daniel a primit raspuns dupa 21 zile,caci a fost mare lupta,ca sa primeasca raspunsul.Asa si la noi,este mare impotrivire,si chiar daca mai bei un suc,un ceai,continua,caci Domnul e cu tine.Sa nu uiti,caci in momentul deciziei de a posti,cel rau vrea sa te descurajeze,caci el stie ce putere mare are POSTUL.De aceea sa ne luptam cu firea si poftele noastre si vom birui.In aceasat lupta,NU suntem singuri,Duhul Domnului este cu noi si ne va da puterea,adica,abilitatea de a face.Aduceti-va aminte,caci este o vreme,trebuie ca sa ne concentram toata atentia,dorintele,timpul nostru 100% la Dumnezeu si imparatia Lui.Sa meditam asupra Cuvantului Sau zi si noapte.Sa ne rugam tot timpul,sa ne facem timp de rugaciune,de a vorbi cu Tata din cer.Sa declaram mereu promisiunile Domnului.Sa cantam si sa-L laudam pe Domnul mai mult ca oricand.Sa ajutam pe cei saraci si orfani.Sa ne cercetam secretele,atitudinile si motivatia inimii.Sa ne pocaim sincer,sa ne recunoastem starea.Sa iertam si sa dam iertare celor ce ne-au gresit.Sa postim cu asteptare si bucurie.Sa ne rugam pentru toti care am intrat in post ca sa fim intariti in trup si suflet,sa fim protejati de sangele Domnului,sa rezistam pana la sfarsit,si sa-l laudam pe Domnul mai dinainte pentru izbanda.Stii ca din momentul in care ti-ai planificat aceste trei saptamani pentru a-L cauta pe Dumnezeu,El deja ti-a ascultat rugaciunea.El deja face ceva pentru tine.Petrece-ti timp in rugaciune pentru ca Dumnezeu sa-ti vorbeasca si sa te intareasca.Domnul sa ne ajute pe toti.Postul sa nu se considere ca acesta este o cura de slabire si nici o obligatie,ci o bucurie.A posti inseamna a vorbi mai putin,a munci mai atent,a ne iubi cu mai mare grija,a fi mai atenti la tot ceea ce Dumnezeu ne-a daruit.Postul nu e un post vegan in modul vegan al actiunii.Dincolo de a nu minca si a nu bea,inseamna a te aseza in linistea lui Dumnezeu.In ultimul rind nu este o obligatie,postul este o bucurie.Este un mod al lui Dumnezeu de a se face cunoscut oamenilor si de a-i face pe oameni sa inteleaga adevaratul ritm al vietii.Apoi,una dintre propunerile pe care putem sa o facem in timpul postului este sa fim mai atenti la tot ceea ce Dumnezeu ne-a daruit,pentru ca,nu vine chiar totul din constructia financiara a lumii,ci din partea morala a lumii.Postul nu trebuie fie confundat cu o obsesie a mincarii.Trebuie sa fim atenti sa nu facem din a nu minca o obsesie si nici din a minca o obsesie.Trebuie sa invatam sa traim intr-un echilibru asa cum ni-l ingaduie Dumnezeu.Nu cred ca Hristos sta cu o carte de retete sa controleze oamenii,dar rastignirea Mantuitorului ne obliga la un pic mai multa atentie si sa intelegem ca nu asta trebuie sa fie principalul scop al postului.Noi nu mincam,ca sa ne impartasim.Postul este un exercitiu pe care trebuie sa il avem tot timpul,pentru ca niciodata nu trebuie sa mincam pe saturate,niciodata nu trebuie sa facem abuz.Cred ca a posti inseamna a refuza sa te prostesti.Doua zile de post contribuie la regenerarea sistemului imunitar.Postul este folosit ca metoda de pierdere rapida a greutatii,insa poate sa si ajute corpul in lupta acestuia contra bolilor.Abtinerea de la mancare timp de doar doua zile,poate reface sistemul imunitar,ajutand corpul sa combata infectia...

Monday, March 7, 2016

De 8 Martie!

Sa fie rugaciunea ta,
O jertfa pentru Slava Sa!
De lauda si adorare !
Cand stai plecat naintea Lui,
Dand multumire Domnului.
Si spune: "Doamne Tu esti mare!

Rugaciunea te poarta printe stele
Te ajuta frate prin zile grele
Rugaciunea cand treci prin incercare
Te ridica si vezi ca: "Domnu-I mare !"
Prin rugaciune tu gasesti,
Alese bucurii ceresti
Cand vine Domnu-n cercetare !
Prin Duhul Sfant tu mijlocesti
Si uiti de cele pamantesti .
Cu Duhul Sfant la rugaciune
Si Domnul Isus sa rugat,
Din Chin, durere a strigat :
"O tata iarta a lor vina!"
Te Roaga frate ca Isus,
Si vei primi din cer raspuns
Durerea Domnul iti alina!
Veniti voi frati sa ne rugam,
Spre Stanca vietii sa strigam.
Doar El ne da din apa vie!
Putin mai e si v-om pleca,
Acolo nu ne-om mai ruga
Ci v-om canta de bucurie!