Sunday, October 30, 2016

Tot mai sus se inalta cantarea mea...

Tot mai sus se inalta cantarea mea,
Ea strabate vazduhul albastru,
Preamarind si slavind mintuirea,
Ce prin Domnul Isus sa coborit.

Sa-i cantam lui Isus Salvatorul,
Mult slavitul in cer si pe pamint,
Sa-i cantam toti cu laudele noastre,
Fericiti ca El pe toti ne-a mintuit.

Sa rasune pamintul cu tot ce e pe el,
Caci din cer,ne-a venit mintuirea,
Aleluia intruna,noi toti iti cantam,
Si-ti vestim numele pe pamint.

Suna harfa,a noastra cantare,
Neincetat sa vestim,tot mereu,
Dragostea ce,pe toti ne cuprinde,
Si ne duce spre limanul de sus.

Unde vom fi tot mereu cu Isus,
Unde vom fi tot mereu cu Isus,
Tot mereu cu Isus.
Cu Isus.

Amintiri,amintiri,La multi ani,amintiri!





















Viata-i plina de intristari,
Grijuri vin zi de zi,
Isus ia toata povara ta,
El poate mantui.

Isus ia toata povara ta
La Calvar,la Calvar,
Isus ia toata povara ta,
El poate mantui.

Chinuit si ingrijorat
La El acum sa vii,
Isus ia toata povara ta,
El poate mantui.

El asculta suspinul tau,
Strigatul inimii,
Isus ia toata povara ta,
El poate mantui.







Multe amintiri,si azi inca o zi frumoasa de amintiri.Si tot odata e ziua fiului meu Emanuel.La multi ani cu multe amintiri frumoase!Domnul sa te binecuvinteze!


Chiar singura fiind,tacerea se desface tot in cuvinte...

N-am cuvinte indeajuns pentru harul Tau,ce-n viata mea L-ai aratat.Tot aurul din lume de as avea,nu e deajuns sa Te rasplatesc,si inca o viata de as avea,nu mi-ar ajunge ca sa-ti multumesc.Mi-ai dat un dar minunat,viata,ce nu am meritat.Ce as putea sa-ti daruiesc?Doar inima din pieptul meu,si vreau sa stii ca Te iubesc.Doresc sa te bucuri de cuvintele pe care le vei citi,iar ele sa-ti reaminteasca ca esti iubit si apreciat pentru ceea ce esti si pentru ceea ce faci.Cuvintele au ridicat pe cei ce se clatinau,si a intarit genunchii care se indoiau,acum doresc ca aceste cuvinte ale mele,sa fie o incurajare si o bucurie pentru tine.Strang Cuvantul Tau in inima mea,ca sa nu pacatuiesc impotriva Ta!Psalmul 119:11Cuvinte dulci,cuvinte calde,rostite bland,vor incanta.Cuvinte tari,cuvinte dure,jignire vor imprastia.Cuvintele pot sa te-nalte la fel te pot si darama.Cuvintele este esenta si prin modul de-a le exprima,si am realizat ca unele cuvinte ne schimba orice fel de dispozitie.Cuvinte care suna frumos,care suna bine sau care au o insemnatate aparte.Cuvinte care la un moment dat in viata au devenit mai importante decat restul.Multa vreme am considerat cuvantul a fi o definitie pentru perfectiune.O soapta spusa la ureche sau o atingere,spun adesea mai mult decat orice fel de cuvant frumos.Cuvintele inseamna in conceptia mea ceva simplu,important si totodata foarte potrivit.Nu poti sa spui ca ai planuit o data ceva ce nu ti-a convenit.Cuvinte frumoase,cuvinte izvorate dintr-o inima sincera.Fiecare cuvant pe care-l rostesti are o anumita frecventa,pozitiva sau negativa.Cuvinte pline de farmec imi clocotesc in inima si zic,lucrarea mea de lauda este pentru Imparatul!Ca pana unui scriitor iscusit sa-mi fie limba.Tu ai libertatea de a alege cuvintele pe care doresti sa le folosesti,benefice,care te fac sa te simti bine,placute,sau cuvinte negative,ce vor actiona asupra ta si a celorlalti intr-un mod neplacut.Pronunta acum de cateva ori cuvantul frumos sau iubire,ca pe o incantatie,si observa ce simti.Este adevarat ca realitatea se bazeaza pe perceptii dar sa nu uitam ca suntem influentati de energiile din jurul nostru.Traim interconectati cu restul lumii,iar gandurile si cuvintele fiecaruia au o anumita valoare care se propaga.Cine reuseste sa isi tina in frau limba isi poate tine in frau tot trupul.Pentru cine nu stie,Cuvantul e cel mai puternic din univers,la doar un singur cuvant majoritatea lucrurilor se pot schimba in bine sau in rau.Aici voi scrie.Despre ce?Despre orice cuvant folositor si drept.Despre tot.Despre tot ce imi place sau ma atinge,imi pasa de multi,ma intereseaza si mai multe subiecte,aici vor fi prin urmare,si vor fi si cuvinte.Voi scrie despre locuri,oameni,fapte,zambet.Pentru ca exista locuri in care simti nevoia sa mai scri.Locuri care raman ancorate undeva in suflet.Pentru ca exista oameni pe care ii respect,pur si simplu.Pentru ca exista intamplari si fapte fara de care lumea ar fi mai trista.Cuvintele sunt arme cu doua taisuri pot vindeca si cele mai cumplite rani sau dimpotriva pot provoca cele mai mari tragedii.Aceastea fiind spuse,cuvintele sunt cel mai puternic drog folosit de omenire.Doresc pentru tine ca tot ce este vrednic de cinste,tot ce este adevarat,tot ce este drept,tot ce este curat,tot ce este vrednic de iubit,tot ce este vrednic de primit,orice fapta buna si orice lauda,acestea sa te insufleteasca.Ma rog ca manifestarea cuvantului lui Dumnezeu sa fie atat de puternic in viata ta zilnica incat,la sfarsitul fiecarei zile,toti ingerii sa izbucneasca in cuvinte pentru maretia puterii Lui.Limba ta sa rosteasca cuvinte pline de buna mireasma,cuvinte de mangaiere,curaj si nadejde.In momentele in care simti cuvantul ca o adiere,asa cum se spune,iti dai seama ca poti adormi tristetea chiar si pentru o clipa,facand loc bucuriei,pe care o asterni ca o dragoste in mainile si sufletul celuilalt.Viata este o imagine pe care incercam sa o traim cat mai aproape de cer prin cuvant.Cuvintele pline de intelepciune pot schimba lumea.Cel ce zambeste e mai puternic decat cel ce racneste.Chiar singura fiind,tacerea se desface tot in cuvinte.Eu sunt doar un condei a lemnului lucrare,carbune in lemn de tei,spre a vorbei depanare.In mine stau cuvinte,sortite spre citire,si asteptand cuminte,sa treaca prin cuvinte.Am scris pentru voi.Nu sunt nici scriitoare si nici poeta,sunt doar un simplu om al carui suflet simte nevoia sa scrie din cuvinte,si cum altfel as putea daca nu cu ajutorul cuvantului.Insira doar esenta,nu scrie mult si prost.Ascunsa in taina unui plans,incerc tristetea gandului s-alung.De cate ori cuvintele n-ajung,o lacrima e singurul raspuns.Pentru aceasta avem nevoie de fapte clare intrucat cuvintele fara fapte, sunt fara valoare.Doamne ai mila de noi.Noi nadajduim in Tine.Fii ajutorul nostru in fiecare zi si izbavirea noastra la vreme de nevoie.Zilele noastre pe pamant sunt ca umbra,si fara nici o nadejde.Mi-ai dat viata si in ziua aceasta,ochii mei pot sa vada stralucirea razelor soarelui.Gura mea ai deschis-o sa te laude,sa te inalte ca tu esti Dumnezeu si Numele Tau este cel mai slavit in intregul univers.Inca o zi in care mainile si picioarele mele pot sa te onoreze pe Tine Tata.Ai pus in mintea mea ganduri pentru slava Ta,pentru sfintirea mea si dorinte dupa o viata traita in voia Ta.De ce oare tinem atat de mult la ceea ce credem ca este al nostru,si foarte greu oferim.Soarta omului pe pamant este ca a unui ostas,si zilele lui sunt ca ale unui muncitor cu ziua.Doamne spune-mi care este sfarsitul vietii mele,care este masura zilelor mele,ca sa stiu cat de trecator sunt?Asa trec zilele noastre,una dupa alta.Ce-i viata mea,de o iubesti Tu oare?Ma-ntreb ades,si-alerg sa-mi dai raspuns.Dar am aflat:Nimic,nu-i la-ntamplare.Doar harul Tau sa-l am si mi-e de-ajuns.Binecuvantat sa fie Domnul,care zilnic ne poarta povara,Dumnezeu, mantuirea noastra.Purtarea de poveri este cea mai obositoare si nesuferita greutate.Cine in afara de iubire,le mai poate suporta?Care inima,care maini,care rabdare,decat ale mamei iubitoare mai pot suporta zilnic povara vegherii,povara grijii,povara hranei,a curatirii,a lacrimilor.Pana la batranetile voastre,Eu voi fi acelasi.Care alta iubire,decat a lui Dumnezeu,mai poate vorbi astfel?Iata atunci pentru ce trebuie si noi sa-I raspundem la fel.Nu frica mortii si nu groaza iadului si nu spaima vesniciei trebuie sa ne cutremure,ci dragostea nebanuit de mare cu care ne-a iubit si ne iubeste pe noi Dumnezeu.Omule,nu vezi tu ca bunatatea lui Dumnezeu te indeamna la pocainta.Oricat de grele ar fi celelalte pacate pe care le facem zilnic inaintea Tatalui Ceresc,pe care le aruncam povara pe Crucea din spatele Domnului Isus,nici unele nu sunt atat de grele ca nerecunostinta noastra.Prietenul adevarat la nevoie se cunoaste,iar Cuvantul Lui Dumnezeu spune.Prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El,si legamantul facut cu El le da invatatura.Daca il faci prietenul vietii tale pe Dumnezeu,El este Cel care ne da intelepciune si invatatura,ca sa putem sa avem cunostinta in toate lucrurile.Daca il ai prieten pe Dumnezeu poti sa iti faci prieten chair si computerul pentru ca ne este util si de folos,ne este de folos atunci cand il folosim in scopuri bune.Pe Dumnezeu se intemeiaza ajutorul si slava mea,in Dumnezeu este stanca puterii mele,locul meu de adapost.Timpul exista pentru ca lucrurile sa nu se intample in acelasi timp.Din momentul in care ne nastem,timpul incepe sa ne ia viata inapoi.Mai putina goana,mai mult echilibru.Mai multe lucruri facute cu placere si pasiune.Mai multa bucurie de a trai.Am inteles ca timpul meu este viata mea.Eu sunt cea care decide si imi asum responsabilitatea si consecintele deciziilor si alegerilor mele.Ma bucur de a fi impreuna,insa decid sa fiu posesiva cu timpul meu.Am grija sa fiu inconjurata de oameni care imi dau energie pozitiva si sunt selectiva cu anturajul meu.Accept ca nu pot stapani timpul,ci doar pot gestiona mai bine modul in care eu ma raportez la timp.Timpul nu se controleaza,nu suntem managerii timpului nostru.Pentru mine,timpul este o curgere.Stiu si invat sa imi accept limitele,rezist uneori cu greu a raspunde la toate invitatiile sociale ale prietenilor mei.Imi accept oboseala si imi respect nevoia de odihna spunand "NU"Incep ziua si inchei ziua similar cu intrebarea?cum imi voi petrece astazi timpul?cum mi-am petrecut astazi timpul?Sunt onesta fata de mine insami.Invat mai bine zis,cum pot eu sa-mi folosesc timpul sau viata mea prin timp.Iti mai aduci aminte?era primul drum de inceput,si cum am rezistat si suportat cosmarul ce eu l-am avut?Poti sa stii tu oare,viata asta cate drumuri necunoscute pentru noi mai are?De fiecare data cand se intampla cate o tragedie ne trezim,ne dam seama cat e de firava viata,ca timpul trece,oamenii dispar,ca nu e cale de intoarcere si oricand poate fi cineva drag.Dar nu ne tine mult.Nu ne dam seama ca de multe ori e posibil sa stam de vorba cu o persoana pentru ultima oara.Toti suntem la fel,ne nastem si murim la fel.Am vrea sa dam timpul inapoi,sau in anumite cazuri sa il oprim pur si simplu.Ar trebui sa ii pretuim mai mult pe cei ai nostri,si sa le spunem tot timpul.Cei ce se duc,sunt o lectie pentru cei ce raman,dar acestia de multe ori sunt prea preocupati sa vada.Tragediile vietii sunt inerente.Ele fac parte din viata,asa cum exista bucuria si fericirea.Fiecare se naste si apoi moare.Important este sa inteleaga ca intre cele doua evenimente,viata trebuie traita frumos si cu iubire,cum spui?Viata fara de iubire este supravietuire.Ce este timpul oare?In timp iei viata,traiesti si mori.Sau timpul moare in tine si nu mai poti trai tu fara el?Traiesc din greu in lumea noua,dar asta-i viata,urci sau cazi,si totusi,chiar asa ca azi,as mai trai un,secol,doua.Secretul e sa invingi timpul,sa incerci sa faci din timp tot ceea ce iti place cu inima deschisa,si impreuna de totii oamenii alaturi de care iti place.Atunci vom imbatrini frumos si cu respect.De aceea va spun,nu va ingrijorati de viata voastra,gandindu-va ce veti manca sau ce veti bea,nici de trupul vostru,gandindu-va cu ce va veti imbraca.Oare nu este viata mai mult decat hrana,si trupul mai mult decat imbracamintea?Uitati-va la pasarile cerului,ele nici nu seamana,nici nu secera si nici nu strang nimic in granare,si totusi Tatal vostru cel ceresc le hraneste.Oare nu sunteti voi cu mult mai de pret decat ele?Si apoi,cine dintre voi,chiar ingrijorandu-se,poate sa adauge macar un cot la inaltimea lui?Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui,si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.Eu ma culc si adorm in pace,caci numai Tu,Doamne,imi dai liniste deplina in locuinta mea.Bunatatea ta,Doamne,ajunge pana la ceruri,si credinciosia Ta pana la nori.Nu te ingrijora,si nu te ingrozi.Domnul are intotdeauna totul sub control.Fi linistit.Poate recent ai trecut printr-o suparare,poate prietenii te-au parasit sau ai fost dezamagit.S-ar putea sa nu te fi simtit niciodata mai singur si totusi,Domnul e langa tine sa-ti stearga lacrimile,sa te incurajeze.Si aruncati asupra Lui toate ingrijorarile voastre,caci El insusi ingrijeste de voi.Nu te ingrijora,oricate valuri si furtuni in barca vor lovi,fii calm si nu te ingrijora,caci El e-n barca ta.Bucura-te acum de viata pe care o ai.Nu lasa ca ingrijorarile vietii sa-ti ucida sufletul si trupul.Noi trebuie sa avem o inima credincioasa care sa fie gata sa fim supusi Lui.Dumnezeu stie tot ce se petrece in viata ta.El asculta rugaciunea credinciosilor.Roaga-te Domnului si te va asculta.Ramai credincios si implinind voia Lui.Eu stiu cine sunt,si n-am nevoie sa ma lamureasca altii.Cine sunt eu?E destul de simplu,imi place sa cred.Cuvinte?Prea inutile pentru a spune mare lucru despre mine.Sunt ceea ce tu nu poti sa iti imaginezi,exist prin ceea ce nu oricine poate vedea,sunt acolo unde nu ai crede ca pot fi,sfidez viata,si ea totusi ma iubeste.Cateodata am sufletul unui om bolnav,imi urasc defectele,imi iubesc calitatile si imi regret greselile.Dar am invatat sa traiesc cu ele,cateodata dorm prea mult,ma culc prea tarziu,visez cu ochii deschisi si totusi traiesc,nu regret nimic.Adesea mi-am simtit sufletul alaturi de trup,si am cautat tainele sufletului in natura,in zambete,in idei.Azi ma respect si imi permit sa rad,sa strang vise,sperante si zile.Trag inca o gura de aer,respir.Sunt eu.Simt eu ca ma inalt.Zbor.Cred in mine,cred in viata,cred in voi.Puterea de a face ceva nou,incatanta in fiecare zi.E un demers de a pune lucrurile in ordine,pornit in urma unui mesaj care m-a facut sa ma gandesc la cine sunt eu,si la cine cred unii oameni ca as fi.Cateva lucruri in ceea ce ma priveste sunt evidente,altele nu.Sunt femeie,sunt fica,sunt mama,sunt bunica,prietena unor oameni,sunt bruneta si am parul scurt si crets,sunt un om liber.Nimic deosebit ori iesit din comun.Aici,in casa si lumea mea virtuala,sunt o persoana care e libera sa-si posteze,parerile si gandurile.Nu reprezint pe nimeni,sunt doar eu,femeia care are copii,care face curat in casa,care citeste,care merge la plimbare,care plange si asculta muzica.N-am nevoie de multe ca sa-mi traiesc viata,nu-mi trebuie ca nimeni sa-mi plateasca datoriile,nu sta lumea la capataiul meu sa-mi puna comprese cand mi-e rau,si nici nu alearga multi dupa mine.Din pacate sau din fericire,profesia mea e una.In aceste momente,cand sunt EU,nu dau voie nimanui sa-mi dicteze ce sa fac,ce sa spun,cum sa spun.In rest,sunt o femeie,care de-a lungul vietii a stiut sa traiasca decent si discret.Nu dau socoteala nimanui pentru deciziile mele.In timpul liber,nu-mi asum responsabilitati care nu-mi apartin si nu ma intereseaza.Le am eu pe ale mele.Cine sunt si ce sunt eu si ce caut eu aici.Sunt o copila,care nu stie spune decat Adevarul.Sunt un gand,fara de sfarsit.Sunt un spic de grau,contempland lanul infinit al Iubirii Divine.Sunt o lacrima de cristal,vibrand de Iubire la orice atingere.Sunt un fir de nisip,imbatat de razele pline de caldura ale cunoasterii de Sine.Sunt o floare,care creste si infloreste indiferent de anotimp.Sunt un nufar,ale carui petale deschise ofera oricui drumul spre Sufletul meu.Sunt un moment de liniste,care se contopeste cu Infinitul.Sunt o zana,asa cum doar copii stiu sa le viseze.Sunt o adiere racoroasa.Sunt un cuvant,care sta pe buzele tuturor,abia asteptand sa fie rostit.Sunt un fir de praf,purtat pe cai nebanuite prin Univers,o umbra care inveleste pamantul cu Iubire.Cand ma intreb,cine sunt eu?dau din umeri,privesc in stanga si in dreapta in speranta ca am de la cine copia raspunsul corect,dar nu e nimeni sa mi-l sufle,stiu doar ca alerg de una singura in cursa catre mine insumi si vreau sa scot un timp cat mai bun.EU?Sunt asa cum sunt,aici si acum,si apoi putin ma mai retrag din drum,dar simt din ce in ce mai tare ca tocmai asta e directia mea in viata.Orice gand am avut despre mine insumi,indiferent nu reprezinta cine sunt eu de fapt.Este doar un gand.Adevarul despre cine esti nu poate fi gandit,pentru ca este sursa tuturor gandurilor,el nu poate fi numit sau definit.Acum de vrei,incearca sa ma intelegi si chiar daca uneori nu pot fi inteleasa,ar fi frumos sa poti ajunge sa ma intelegi.Toti suntem nemuritori,dar trebuie sa murim intai."Mircea Eliade"Omule,nu te pripi,inca nu sti ca esti nimic,si viata trece intr-o zi.Dar viata-ti sta inainte,in toate nu stii mai nimic,asculta,ia aminte.Un tren de vei vedea in drumul tau,stralucitor si poleit frumos si bine,nu te pripi,ca inauntru-i plin de rau,lasa-l sa plece fara tine.De auzi un tren venind in noapte,cu-n suierat prelung ca un suspin,sa nu asculti la mincinoase soapte,de vrei sa nu te umpli de venin.Si daca simti c-atunci cand a trecut,miresme imbietoare a lasat,fii linistit,nimic nu ai pierdut.Chiar si parfumul poate fi stricat,cand vine pe nepusa masa,tu sa nu plangi si sa nu-ti para rau,atunci cand pleaca si te lasa,sa stii ca nu e trenul tau.De vei primi vreodata-n dar,un trenulet de turta dulce,sa nu te-ncrezi,ca-i in zadar si prea departe nu te poate duce.De-i imbracat in catifea si moale ca un puf de papadie,treci mai departe,nu urca,ca e inselatorie.Invata linistit sa taci si sa-ntelegi,sa te feresti de cei ce nu-s,dar par,atunci vei sti ce sa alegi si asteptarea nu-ti va fi-nzadar.In ziua cand iti este scris,asa cum e,veni-va inspre tine,un tren ce are-un geam deschis,nu sovai,ca altul nu mai vine!Eu,in vartejul vietii am uitat,ca fiecare are trenul lui,si nu mai stiu in care m-am urcat,tu,fii atent cand trebuie sa sui.De ma intrebi de ce eu altfel am facut si-acum ma cred isteata,sa-ti spun povesti,nu voi putea decat sa te privesc tacut,sa intelegi tacerea mea,ca tu sa nu gresesti.Caci doar acum gandindu-ma la tine,am inteles ca trenul mi-a plecat,si eu nu vreau decat,sa-ti mearga bine.Iti multumesc,c-ai ascultat.Intre felul in care ne autopercepem si felul in care suntem vazuti de ceilalti,se intinde uneori intregul Grand Canyon.Desigur,cu totii ne-am plamadit vise legate de viitorul propriu,si cu siguranta ni s-a intamplat,uneori sa ni se rada in fata atunci cand am cutezat sa transpunem visele in cuvinte.Intr-o lume ca azi,ramane in continuare extrem de dificil sa gasesti o persoana care sa rezoneze cu tine,care sa creada in tine si in planurile tale.Sa fie din cauza ca suntem o specie in punctul final al existentei,o specie care in ciuda frazei apocaliptice"speranta moare ultima"si-a ingropat speranta si increderea demult?De mici suntem bombardati cu doua fatete opuse ale existentei,viata e grea si visele mor,modelele catre care trebuie tintite.Intr-un final,majoritatea cadem sub povara extremei depresive.In momentul in care insa incetam a mai avea vise,adormim.Mie personal imi place mult sa dorm.Dar cand sunt treaza vreau sa am vise,sa am un tel,sperante,planuri.Omule,trecut-au de atunci milenii pe aripa vremii,de cand intr-o gradina ce Eden se numea,ti-am semanat samanta,te-am binecuvantat,faptura mainii mele cu un chip minunat,dar omule ce-ai facut omule,mi-ai luat in desert Numele.Iubirea Mea cea mare mi-ai rasplatit cu ura si suferinta-Mi grea tu ai nesocotit-o,n-am sa mai vin nicicand sa bat la usa ta,dar am sa vin odata si atunci te-oi intreba.Nu am stiut ca poti schimba cuvintele in lacrimi,si ca poti sa versi durerea prin cuvinte.Am fost picurata ca roua pe frunza iarbii in marea sarata a lumi,si ma zbat sa fac ce pot mai bine ca cei din jurul meu sa beneficieze de prezenta mea.Sunt treaza,privesc catre stele zambind sinelui meu divin si etern.Traiesc aici si acum,constienta de viitor si invatand din trecut.Cunosc ceea ce e bine pentru suflet,cunosc rolul emotiilor,cunosc rolul alegerii si al dreptului meu divin de a spune DA si de-a spune NU.Nu judec si nu am pretentii,imi stapinesc emotiile si imi aleg starile,sunt constienta ca viata pamanteana e o iluzie,ca eternitatea salasluieste in sufletul nostru.Traiesc o viata,viata mea,una,numai una,oricum ar fi tu nu uita,cum ti-o traiesti vei castiga,ori fericire pe vecie,ori chin pe totdeauna.O,om!ce mari raspunderi ai,tu vei pleca din lume,dar ce ai spus prin scris sau grai,sau lasi prin pilda care o dai pe multi,spre iad sau rai,mereu o sa-i indrume.Deci nu uita!Fi credincios cu grija si cu teama,sa lasi in urma luminos,un semn,un gand,un drum frumos,caci pentru toate neandoios,o data vei da seama...