Tuesday, April 9, 2019

Nu am nevoie de bijuterii...


La ce-mi trebuie bijuterii,daca nu sunt apreciata nici bijuteriile nu ma dezmata.Eu sunt inca vie,traiesc si fara bijuterie,nici nu le tin in cutie,ca nu au valoare pentru mine.Pentru mine,eu cred ca sunt o bijuterie,dar nu stau toata ziua in lengerie sau in sufragerie.Dupa cum se stie,ce e o bijuterie,nu se pune pe farfurie.Sa te recunosti cat valorezi,nu e neaparat sa porti si o bijuterie,eu stiu cat valorez,si ma respect chiar si fara bijuterie.Nu zic ca nu e frumoasa o bijuterie,pe mine nu ma imbie,eu sunt nascuta o bijuterie.Calitatea nu cantitatea conteaza.Nu sunt deloc impotriva,sunt de-o potriva,daca o folosesti,sa te simti si bine.Eu vreau sa ma simt bine,nu am nici o bijuterie pe mine,lacrimile-s diamantele mele,si durerile bijuteriile mele.Doar acestea mi-au format viata in bijuterie si perle,sa ma falesc si eu cu ele.Valoarea mea e unicat,de diamante tot am dat,perle si bijuterii,le-am primit din amintiri.Eu sunt o femeie bogata,inima mea e curata,de bijuterii foarte incarcata.Eu va daruiesc din bijuteriile mele acum,sa pretuiti tot ce va spun.Voi aveti valoare,chiar si cu o floare,daca stiti sa stati drept in picioare,si nimeni sa nu va doboare!Doar cu o floare,viata e tare ametitoare,si amagitoare cand nu are nici o culoare.Ce sa va doresc mai mult,bijuteriile nu cresc pe drum,ele se transforma si ia forma,de cum esti tu acum.Cred ca mai inteles,mai dau eu gres,dar fara interes!O bijuterie pentru tine,esti o minunatie!Nu lasa bijuteriile sa te schimbe,ramai modest,mergi inainte!

Ce repede trec toate...

Ce repede trec toate desartele clipite,ce inima le cere si lumea le promite.Cu ce pret de jertfe le cumperi totdeauna,si ce curand cu tine nu mai raman nici una.Ce gust amar iti lasa frumoasele cuvinte,prea repede calcate de fapta care minte.Ce gol pustiu ramane in sufletul din care,s-a prabusit un munte si s-a ingropat un soare.Ceea ce te face fericit nu dureaza la nesfrasit,sau destul de mult incat sa poti profita de acel moment.Ce e bun dureaza mult prea putin.Uneori,clipele dulci se prefac in venin.Caci orice faptura este ca iarba,si toata slava ei,ca floarea ierbii.Iarba se usuca si floarea cade jos.Prea repede trec zilele bune,pe bune,poate suntem prea mici pentru asa lume.Timpul trece,prea repede,prea greu,prea dureros,dar te ridici,chiar daca timpul iti lasa cicatrici.Suntem asa cum am mai spus.Prea devreme,sau prea tarziu,si ce sa mai scriu.Mai tarziu sau mai devreme,sunt tot o fila-n carte,nici de cum sa-mi fie frica de moarte.Vreau sa traiesc frumos,vreau sa rad la ziua care trece.Ce pot sa spun,este ca daca as sti ca mai am de trait o zi,un timp,o luna,as fi fericita ca ma voi intalni cu iubitul inimi mele,si vom putea povesti cat in o mie de vieti.Va scriu voua tuturor oamenilor din lume,o incurajare in care va rog frumos sa fiti calmi si fericiti,si sa va bucurati de tot ce v-a mai ramas,si sa face-ti pace cu voi insiva.Sa nu dati multe explicatii,sa traiti mereu ca si cand ar fi ultima zi din viata,doar asa vom fi linistiti.Cuvintele acestea sunt scrise ca din gura unui muritor de rand ca si fiecare dintre noi.Aveti nadejde,speranta,iubire.Este un mare har sa te bucuri in fiecare zi de rasaritul soarelui.Este o splendoare despre care multi doar aud povestindu-se,pentru ca nu vad,iar noi neglijam lumina ce intra in viata noastra si uitam sa multumim,sau sa ne bucuram.Nu suntem aici statornici,o tara avem si ea e sus.Calea se sfarseste acolo,cand vom vedea toti pe Isus.Destinul tau e sa invingi,cand esti cazut sa te ridici.Destinul tau e cerul Sau,sa stii!Zi minunata si ce frumos va fi,cand,cu Isus,noi in cer vom fi!Ce fericire va fi cand dupa ai Sai copii,El va veni.Nu vrei sa fii si tu,acolo,prietene iubit,la masa sfanta,sus pregatita?Isus te asteapta,calea iti arata.Zi minunata si fericire,va fi cand,printre ai Sai copii,te vei gasi.





Tacere...

Sunt o fiinta singuratica,aspir la o evadare in avalansa reveeirilor ce m-a prins in ghearele ei.Sunt pierduta in neantul amintirilor si as ...