Nu sunt indiferenta...

Sunt romanca,si nu sunt indiferenta de tot ce se intampla.Prin venele mele curge sange de roman.Dar de roman cu dragoste de lume,ce multi nici nu o stiu a spune.Nu tin capul in jos,numai cand ma intorc pe dos,tin capul tot in sus,pana ajung la Isus.Durerea e mare,s-a raspandit in lumea mare,dar de toti ma doare.De-a lungul timpului am realizat ca totul se intampla cu un motiv.Nimic nu este intamplator.Cert e ca,fie ca ni se intampla ceva bun,sau rau,este pentru ca asa este menit.Nu stiu daca e vorba de soarta,sau destin.Tot ce ni se intampla e menit sa ne ajute la experienta,din care se presupune ca invatam si evoluam.Pandemia de azi,sau rani adanci de demult,nimic nu trece.Fiecare gandeste diferit si pentru fiecare alte lucruri sunt importante.Inainte de a reactiona,mai mult sau mai putin,intreaba-te daca e bine.Traind printre oameni avem obligatia morala a ne comporta rational si decent.Decenta tine de educational si caracter.Caracterul are forme ereditare,asa ca unele raman chiar daca pe parcursul anilor se poate schimba.Faptele sunt judecate mai intai de constiinta morala a omului.Fapta buna aduce multumire,liniste si fericire,pe cand fapta rea aduce tulburare,neliniste si mustrare din partea constiintei.E jale mare pe pamant,e jale si durere.In suflet dorul dormitand,de jalnica durere.Ce jale mare ma apasa,ce jale-n suflet nu ma lasa.Nu mai sunt,ceea ce eram,cu mine jalea nu-i miloasa.Si lupt,dar jalea mare ma apasa.Incerc sa ma descarc plangand,curg lacrimi pe-ai mei obraji,posomorati.Scumpa cugetare,lunga amagire,multa asteptare.Ce grea e asteptarea,uitarea negasita,minciuna,viciul vietii.Sau viata-i o minciuna,si-n zorii diminetii,asteptarea e mai buna!

Ai mila,Doamne,de lume...

De ce atata nedreptate?Doamne,cat sa mai stam tot in casa?Tra sa stam mai frate in casa,e buna ori nebuna,chiar daca mai trece o luna.E foarte greu sa stam in casa,si cu mainile tot pe masa,si sa ne spalam si pe fata.Avem azi o lume plina,de dureri si pandemie,si nu se trateaza cu nici o alifie.Se spune sus si tare,ca virusul nu moare.Poti sa pui pe el palinca,si mujdei si alcool,vitamina C si B2,ca nimic nu ajuta sa-l omori.Ultimul indemn,doctorii ne spune,sa ne spalam mult pana facem spume.Si cu ochii pe sapun,de care e cel mai bun.Si daca nu va spun,sa traiti ca la-ti luat,descurca-te,eu am plecat,si in casa am ramas.Daca te arde,nu iesii,nu stii daca il dai sau iei.Azi stai departe daca poti,maine,sa putem fii din nou toti.Si daca de altii nu ne pasa,sa stam macar noi,mai pe acasa.Ada Doamne nici un virus,nici papirus,ai mila,Doamne de noi!Pandemie,epidemie,economie,toate sunt schizofrenie!In panica lumea a intrat,magazinele goale le-a lasat,si sfarsitul lumii a evadat.Nu fac nici o gluma,dar tot ce-am scris,e foarte adevarat,privirea-n sus,si ne-am eliberat!Cat va fii pamantul,de virusi si pandemie nu v-om scapa,doar de boli noi vom invata.La treaba fratilor,vom rezista!Fie ce-o fii,cu totii ne vom lecuii!

Baba se piaptana,nu e gluma...

Ce mai este nou in lume?Soarele din nou a rasarit!Ce sa va mai scriu eu lume,la voi mult eu m-am gandit.Va scriu o minune,sunt aici si eu va cant.Nu stiti voi multa lume,cum ma zbat si cum ma lupt?Dar in ciuda tuturor problemelor vietii,le strabat si le razbat.Nu e nimic de mirare,ma bagai intr-o caldare,sa ma balacesc cu multa sare.Ziua buna sa ne fie,si la treaba cat mai mult.Asa se traieste bine,cand muncesti nu ti-e rusine,si mai trece o zi cu bine.Am iesit in aier liber,ca asa scriu eu mai bine,si durerile ma lasa,ca le-am lasat la ele acasa.Lume draga,lume buna,nu va suparati,uitati-va sus spre cer,si rugati-va lui Dumnezeu.Eu in ciuda vremii grele,cant cantari sa uit de ele,si in ciuda tuturor cant de cu zori.Chiar de ciuda nu-s nebuna,eu fac in ciuda cand toata lumea e nebuna.De ciuda,de ne ciuda,baba nu mai poate sa auda,doar se imburda.Asa e viata fratii mei,azi esti cu ciuda,maine cu ruda mai ajungi si pe urda.Nu sunt o coplesitoare,mai gandesc eu cu ardoare,ca sti to oare,viata e o spectaculoare.Hai sa mai prindem si cate o culoare,de onoare.Un tril de pasarele ma cheama catre ele,si-mi intoneaza un cant de buna voie!Ce frumoasa-i viata,cu liniste ca si dulceata,si-mi insenineaza fata.Dimineata cand ma scol,cant in ciuda tuturor,hai vecine,hai Marine,vino sa te prinzi cu mine,si sa dam mana cu mana,pe pamantul infratiei,sa stie toata lumea ca eu sunt vie.Necazurile-mi trece,durerile le spetece,si problemele le zdrobeste.Daca nu e una,e cealalta,oricum viata te descalta.Cu zambetul pe buze,inca nu mananc frunze.Am ajuns cum am ajuns,dar sus inca nu am ajuns,dar toate pe mine m-au ajuns.Nu sunt singura pe lume,cu un nume fara renume,viata pe mine vrea sa ma zugrume.Telefoane peste telefoane,primesc si nu vreau cu nimeni sa impartasesc,eu nu vreau sa ma deranjez,eu ma sfintesc.Si voi va puteti sfintii,nu va jucati cu gainarii,lasati-va de porcarii!Acum sa fim politicosi si asa mai omanosi.Vreau sa traim frumosi,mai luminosi,asa mai aspectosi,nicicum uriciosi.Bucurati-va cu folos,ca tot neamul meu e falos,sa fim cu totii de folos!O zi buna,sa cantam cu toti in struna,pana la o noua luna!Pa,pa,pandemia va pleca!

Sedata de iubire...

Obsedata si sedata,acum chiar ca lumea a inebunit,dar odata cu ea,am inebunit si eu.Sa vedeti,dar la nimeni sa nu ma spuneti,sunt sedata,dar o sa ma trezesc.Dar pana atunci,putin o sa mai visez.Traiesc,visez,imi imaginez,ma amuzez,si e lumea mea imaginara.Din pat,zaream,si imi imaginam,ca vad oceanul la o aruncatura cu piatra.Copacii erau dusi in valtoarea vantului,eu traiam briza oceanului Pacific,si cu o sarutare lina,eram asa de senina,parca totul era in lumina.Soarele ma ardea,pielea mi-o inegrea,si gandul numai la pereti imi statea.Eu doar priveam si ma relaxam,dar din departare doar pereti eu zaream.Doar imi imaginam,un print calare pe un cal alb,agale spre mine el venea.Capul sus el isi tinea,vroia sa fie sigur,ca eu sunt,nimic nu-l impiedica.In fata mea cand s-a oprit,de bine el mie mi-a grait,o sarutare lina imi dadea,nedumerit la mine el privea.Dar nu-i venea a cuteza,ca eu pot sa fiu asa.La un moment dat,picioarele mi-a inghetat,nu credeam ca e adevarat.O zi frumoasa,o lume jucaoasa,si eu stateam doar tot amortizata.Si acum va scriu cat de frumoasa,a fost imaginarea mea,si nu mai pot scapa de ea.Am ajuns si obsedata,parca am fost chiar si sedata,cu CBD,amortizata.Dar printul a disparut din loc,dar nu m-am suparat deloc,a fost o imagine la mijloc,si eu m-am desteptat pe loc.E o lume minunata,cu flori multe colorata,eu acum am mancat si-o ciocolata,a fost tare delicata,aromata.Eu pot sa traiesc doar imaginind,le strang la mine in gand,si le povestesc cantand.Ce lume minunata!Uite asa ma trezi dintr-o data,si va spusei povestea minunata.A fost o iubire imaginara,dar mai rara,pana inspre seara.Nu va spun eu multe,dar am mai facut eu multe,dar nu ma impunge,doar ma ajunge.Este foarte adevarat,o afectiune,ma tine cu minune,si iubesc ca prin carbune.Oricum a fost o minune,ma simt ca am primit intelepciune,dar nu numai azi,in fiecare zi,ce se propune.Propunerea am primit-o,nu am ocolit-o,am rasucit-o,si am nimerit-o.Ma bucur de tot ce a fost,eu nu mai stau jos,eu zbor cu un folos,de tot ce e frumos si ma unge la inima,cu ceva misterios.A fost de mare folos,ceva viguros,fara multe explicatii,m-a schimbat enorm.Acum ma duc tot pe jos,a fost cum de mult nu a mai fost!A tot fost!Te las,dar sa nu fii un prost,invartite cu rost!