Alb si negru,asa e viata...

In casa alb,afara negru.Afara alb si in casa negru,asa e viata.Suntem si albi si negrii,dar si pistrenii.Cateodata mai si sprinteni,alteori mai limpezi,dar si vitregi.Fiecare in el are alb si negru,numai ca toate sunt la negru.Pe negru are nuanta mai alba,si albu are nuanta mai neagra.Acum imi veni gandul la Gica,ca mi-a spus ca sunt faina gagica,dar sa fac ca Gica,sa cant un do major,si de mi-e greu,sa nu ma omor.Tot cu Gica am cantat,pana si Gica Petrescu sa saturat,si de el nu am uitat.Cand mi-o fi mai rau,sa nu stau pe ace,sa fac tot ce-mi place,si daca se poate,pentru sanatate,sa beau tot ce-mi place.Trece timpul ca nebunul,si ma trec si eu.Asa-i omul cu pacate,a trecut prin cate,toate,si tot a mai facut pacate.Mi-a spus Gicuta bine,la inima sa nu pun foc,sa pun doar cantece,ce ma alina,pa loc.Am mai zis una,mai saltareata,ca mama mi-a spus sa fiu isteata,ca de aia sunt eu creata.Viata repede se duce,salutare taica,si-i pui cruce,geaba ai aur si palate,aici le lasi pa toate.Dar tu nu plange dupa mine,plange ca tie sa-ti fie mai bine,sa nu mori si tu ca mine.Foaie verde tamioasa,cui e somn sa plece acasa,dar daca eu va spun avizu,cred ca ne apuca pranzu.Acum fac filozofie pana ma trezesc,sa fiu vie.Foaie verde,trei castane,viata trece,in batalioane,si eu va las voua baloane,si sa fiti da milioane!

Din nou la viata...

In lume am plecat,si zbiciul cu mine l-am luat.Am vrut si briciul,sa tai tot friciul,sa nu se se striciul.Dar nu am gasit briciul,si am luat doar zbiciul.Pentru toti acei nedisciplinati si incapatanati,dar trebuie corectati.Nu sunt eu periculoasa,doar la unii le port de pica,ca nu s-au comportat frumos in viata.Nu sunt eu Dumnezeu,sa-i pedepsesc mereu,doar cateodata,sa invete lectia toata.Nu pe toti i zbiciuesc,doar pe cei ce imi gresesc,ca sunt satula,de a lor minciuna.Tot zic ca nu mai fac,si pe mine toti se cac.Cand cred ca l-e e lumea mai draga,te trezesti cu Raveca draga,si cu una pe spinare,sa simta de alinare.Asa simt si eu de multe ori,dar sufletul imi moare,si de mila lor.Imi iubesc vrasmasii,dragii sarmanii,au dus greu,si ei,golanii.Acum fac pe motanii,sa le dai toti bani.Saracii,sarmanii!Le dau,bolovanii.Nu dau cu chietre,sa nu letre,pe indelete.I dezbrac si de sosete,si raman tot cu sete.O sete de apa,sa nu mai intapa,ca apoi,ei te dezbraca.Fie mare,fie mic,asa cum eu zic,va furnic,cu un zbic!Multi sunt copiii cuminti,mai gresesc,pe colo,ici,hai sa zic,nu le dau zbic.Dar cine merita,portia si-o merita!Sunt de namol,dar am un rol,sa joc un stol,si rolul s-a facut strol.Joc un rol,dar nu de profiterol,ci de patrol.Toti in viata avem un rol,dar pentru unii e mai domol,iar pentru altii e la subsol.Eu o iau mai domol,si ma ung cu namol,nu cu alcool.In rol,am jucat domol,si pe voi va implor,sa beti din ulcior,sa scapati de fior.Am un rol,si plec la potol,si cant cu do,re,mi,sol.Cand ajung la subsol,o sa fie tare nasol,ca miros numai painesol.Rolul sa derulat,si eu bine am jucat.Raveca cu un rol,adevarat,viata mi-am schimbat.M-am desteptat,si rolul l-am invatat!