Cu dulceata...

O inspiratie primita chiar acum de la mama mea.Am intrebat-o,cum te mai simti,si ce faci acum?Ea mi-a spus ca ma indulcesc,si i-am zis,cu ce?Ea mi-a raspuns,cu o dulceata,ca tare amara e gura de la medicamente.Si apoi,i-am zis,si eu vreau sa ma mai indulcesc putin,nu numai gura,dar si viata sa o mai indulcesc,sa nu para a fi chiar asa de amara.Si bine si facui,cu o dulceata ma indeletnicesc eu acui.Fiecare om poarta in sine o dulceata.Si fiecare trebuie sa o aiba din belsug.Dulceata prin care omul alunga amaraciunea,ca adesea omul cauta adevarul,care e viata priceperii,in mijlocul relelor fara numar,un bine,si nu stie ce bine,e viata inimii dulce.Si tot cauta,fuge de indoiala,gandire,ceea ce el a crezut bine,si se schimba in amaraciune.Noi nu stim nici ceea ce ne e bun,nici ceea ce ne e vatamator.Dar,BUNUL DUMNEZEU ne lumineaza prin Cuvantul Sau,ne sustine prin har,daca primim sau nu harul nadejdii noastre.DUMNEZEU ne cunoaste pe fiecare dintre noi,dupa nume,EL ne cheama,si se indura de noi.Cand ne da darul evlaviei,nu ne da din vrednicia noastra,ci din mila,pana cand ne invrednicim,a lua o faramatura de dar,o picatura de har.Cand omul a cutreierat toate,a auzit toate,a vazut toate,trebuie sa se intoarca la acest cuvant,care cuprinde toata intelepciunea si toata perfectiunea.EL stie cand sa ne dea,cum sa ne dea si cat sa ne dea.Adeseori,da intr-un minut ceea ce n-a dat ani intregi,iar daca ne lipseste de dar,sa socotim ca pacatele ne-a impiedicat.Mana DOMNULUI cere inima curata,infranta si smerita.Nimic nu e mai folositor,nici mai trebuincios decat cu El.Avem inlauntrul nostru,cine cerceteaza cu seriozitate inima,gaseste acolo germenele tuturor rautatilor,care se poate dezvolta la fiecare dintre noi mai mult sau mai putin.Adu-te pe tine insuti pe altarul inimii tale,goneste din inima ta tot ce te tulbura si adu-o intreaga Lui.Fa ceea ce te odihneste,dar nimic fara DUMNEZEU.Sileste-te a ramane neschimbat cu inima ta,in toata imprejurarea buna sau rea.Sa avem o dulceata in fiecare suflet,care e mai importanta decat amaraciunea.E de neinteles ca trebuie sa spunem neincetat omului,gandeste-te la suflet,caci timpul fuge,vesnicia se apropie,maine,astazi poate,ea va incepe pentru tine,si cu toate acestea e adevarat daca nu i s-ar aminti la fiecare ora acest adevar,omul l-ar uita,atat e de puternic farmecul lumii asupra acestei creaturi.Cuvantul Lui ne arata mizeria noastra si ne arata si vindecarea ei.Sa adunam in cugetul nostru si sa invatam a ne umili,a ne cunoaste slabiciunea noastra,a privi spre El,si a-l iubi.Se intampla de multe ori sa ne simtim parasiti,fara nici o mangaiere,din toate partile incercari,ispite,dureri.Dar sufletul se crede aproape de cadere,pentru ca el nu mai vede bratul care-l sprijineste.Aceasta stare e cea mai mare indeletnicire a credintei,dar astfel se savarseste in noi taina mantuirii si ne arunca la picioarele Lui.Sa urmam in pace calatoria noastra.Tot ce se sfarseste e scurt,si nimic nu e greu celui ce nadajduieste.In mijlocul acestui mare naufragiu al lumii,o mana binefacatoare ne arunca de sus funia nadejdii,care putin cate putin,trage din valurile omenesti si ne ridica pana la Cer,si-l ajuta pe cel ce se apuca de ea cu tarie.Ajuta-ne Doamne,si da-ne biruinta!Sa ne mai indulcim putin...

Daca,Doamne,m-ai facut...

Sunt un bulgar de nimic,
Sunt un strop de roua in soare,
Dar cu cat ma vad mai mic,
Cu atat Tu,cu atat Tu ma vezi mai mare.

Daca,Doamne,m-ai facut
O fereastra catre Tine,
Cu cat sunt mai nevazuta,
Cu atat Tu,cu atat Tu,te vezi mai bine.

Doamne,cand suntem noi doi,
Nu are cel viclean ce-mi face.
Cand imi poarta el razboi,
Tu ma imbraci,Tu ma imbraci atunci cu pace.

Vin din cer mi-ai dat sa sorb,
Si pe ochi m-ai uns cu tina.
Si cu cat eram mai orb,
Cu atat Tu,cu atat Tu mi-ai dat lumina.

Si din toate cate-n Rai,
Le pastrezi Tu pentru mine,
Nu mi-e dor de tot ce-mi dai,
Cat mi-e dor,cat mi-e dor,Doamne,de Tine.

Dumnezeul puternic...

Dumnezeul puternic,ce-i cu tine pe munte,
Zi de zi te intareste,si nu vei cadea,
E cu tine si-n vale,iti alunga durerea,
Cel ce a creat ziua,e Dumnezeu si noaptea.


Mana Lui cea tare,ce te-a tinut sus pe munte,
Tot ea te va tine,si-n vaile adanci,
Dumnezeul ce-ti pune,bucurie in suflet,
Tot El iti va sterge,lacrima atunci cand plangi.


Vorbim de credinta,cand suntem sus pe stanca,
Pare usor cand necazuri n-avem,
Insa vin clipe grele,cu incercari si ispite,
Atunci Domnul vede,cat te increzi tu in El.

Eu vin!a promis Dumnezeu...

Eu n-am sa te las ca sa pieri,
Cand treci prin necazul cel greu.
Atunci cand ma chemi in dureri,
Eu vin!a promis Dumnezeu.

Cheama-ma in ziua cea grea,
Cand nori de necaz vor veni.
Atunci Eu te voi ajuta,
Iar tu-n cant ma vei proslavi.

Cand ziua s-a dus,e tirziu,
Si singur in noapte ramai,
In jurul tau totu-i pustiu,
Si-o piatra de-ti pui capatai.

Cheama-ma si am sa vin,
Si-o scara la cer voi inalta,
In noapte,sub cerul senin,
Cu tine de vorba voi sta.

Te simti de furtuni clatinat,
Si valul te impinge spre stinci,
In jur mai auzi disperat,
Un vuiet de ape adinci.

Cheama-ma in clipa cea grea,
Cand valul loveste cumplit,
In Mine pe stinca vei sta,
Furtuna privind linistit.

Eu sunt Cel ce sunt,Dumnezeu,
Si aud cand ma strigi din necaz,
Caci Eu vad din cer chinul tau,
Si lacrima pe-al tau obraz.

Crede si nu te-ndoi,
Asteapta in tacere ajutor,
Caci Eu linga tine voi fi,
Si chinul va fi mai usor.

Cheama-ma in ziua cea grea,
Cand nori de necaz vor veni,
Atunci Eu te voi ajuta,
Iar tu in cant ma vei proslavi.

Stau de vorba in rugaciune...

Rugaciunea,nu numai la vreme de necaz,ci permanent,rugaciunea este un leac vindecator de orice rana,care linisteste orice durere.Numai prin rugaciune,ingrijorarile dispar,nelinistea si nerabdarea inceteaza,iar credinta sporeste.Stim cu totii ca grijile si timpul ne pot abate gandul de la rugaciune.Sa-i cerem lui Dumnezeu sa ne intareasca in credinta si sa ne indrepte mintea spre rugaciune.Rugaciunea iti tamaduieste sufletul,si-l inalta spre cer.Secretul rugaciunii se afla dincolo de cuvinte.Aflam puterea rugaciunii in sentimente pe care cuvintele rugaciunii le evoca in interiorul nostru.Sentimentul din rugaciunile noastre este cel care ne deschide usile si ne lumineaza drumul catre fortele vazute si nevazute.In forma cea mai pura,rugaciunea nu are o expresie exterioara.Prin comunicarea noastra,ni se da acces la marile mistere ale vietii.Rugaciunea contine emotie,gand si sentiment.Rugaciunea este cheia care deschide casa tezaurelor divine.Exista o singura problema si aceasta este rugaciunea,pentru ca aceasta este solutia tuturor problemelor.Rugaciunea este functia cea mai nobila in om.Ea confera o maretie cu totul suverana.Nimic nu valoreaza un atom de credinta,dar fara rugaciune nu se persevereaza in credinta.Rugaciunea este in mod esential un dialog.Cine neglijeaza rugaciunea o face pentru ca ignora maretia si eficacitatea ei.Rugaciunea este a vorbi cu Dumnezeu.A ne ruga inseamna a intra in propia intimitate pentru a descoperi ca acolo este Dumnezeu.Cand omul se roaga,se hraneste cu Dumnezeu.Esenta rugaciunii nu consta in a gandi mult,dar in a iubi mult.Rugaciunea este cel mai bun medicament pentru orice rau al sufletului.Sufletul care se roaga a gasit secretul fericirii.Solutiile se obtin cu rugaciune.Cu cat este mai multa iubire,cu atat mai mult este rugaciune.Armonia cea mai frumoasa a sufletului este rugaciunea.Este mai bine de a ne ruga putin,dar mai des.Rugaciunea nu este o trecere a timpului,este arma celor puternici pentru victoriile cele mai indraznete.Rugaciunea mea de zi cu zi,pe care o inalt catre Domnul meu,am atatea motive sa iti multumesc.Iti multumesc pentru ca nu m-ai lepadat de la fata Ta,nici nu m-ai smuls din via Ta,smochinul neroditor.Iti sunt recunoscatoare,pentru atat belsug de har,m-ai intampinat in fiecare dimineata cu bunatatile Tale,care cu fiecare zi au devenit din ce in ce mai noi si proaspete.Iti multumesc ca nu ai inchis cerul deasupra mea si familiei mele,desi au fost in viata mea perioade in care am schiopatat de amandoua picioarele.Iti multumesc ca nu mi-ai dat ceea ce meritam,ci mi-ai dat har dupa har.Iti ofer deplina mea recunostinta,pentru privirea dulce,si pentru primirea cea plina de caldura de care mi-ai facut parte.Eu sunt profunda incantata de toate binecuvantarile primite,dar mai ales indragostita de frumusetea fiintei Tale.Ma ofer Tie in intregime,ca ofranda de multumire si recunostinta.Vreau ca fiecare clipa sa fiu fascinata de prezenta Ta,si nici un lucru pamantesc sa nu-mi poata tulbura aceasta fericire.Da-mi puterea sa am intotdeauna un comportament diferit.Da-mi o credinta la fel de puternica ca a lui Avraam.Invata-ma sa calatoresc bazata pe promisiunile Tale catre destinatia,Canaanul ceresc,fara a-mi lega inima de pamant.Da-mi putere sa fug de pacat,ca Iosif,chiar daca m-ar costa viata.Doresc sa fiu mereu receptiva la vocea Ta,ca Samuel,iar rugaciunea mea sa fie:Vorbeste Doamne caci roaba Ta asculta!Intr-o lume a familiilor dezbinate,sa pot vorbi la fel ca Iosua.Pune in mine o pasiune dupa intelepciune,vreau sa fiu intotdeauna plina de ravna pentru Domnul.Sa fiu pasionata de Cartea Legii,la fel ca Esra.Imi doresc sa fiu nebuna pentru Hristos.As vrea ca fata mea sa straluceasca,ca a lui Stefan,chiar si atunci cand voi fi doar la cateva clipe de plecarea mea in vesnicie.Dar pana atunci doresc sa fiu totdeauna la indemana Duhului Sfant.Da-mi putere sa tac inaintea celor care ma badjocoresc si sa ma rog pentru cei ce ma prigonesc.Stiu,Tu ai spus ca tot ce vom cere in Numele Tau si pentru proslavirea Ta,vei face.De asemenea,ai spus ca tot ce vom cere dupa voia Ta,vei face.Lucrurile pe care Ti le-am cerut sunt cu voia Ta.Ai spus ca rugaciunea trebuie facuta cu credinta pentru a putea fi ascultata.Tot ce pot spune in finalul rugaciuni,ca o copila a Ta,sunt cuvintele."Cred Doamne,ajuta necredintei mele!"Dincolo de un cer senin,e un Dumnezeu la care eu ma inchin.El tot si toate le-a creat,cu glasul Sau cel minunat.Azi il cunoastem pe pamant,ca ne vorbeste din Cuvant.Dumnezeu e Tatal meu,prin El traim chiar de murim,are un nume sfant.Eu sunt acel ce sunt!Tu esti Tatal meu,vesnic Dumnezeu.Tu esti cantul meu si tot ce sunt eu.Iti dau inima iti dau viata mea si dragostea.Un zambet,un sfat,un indemn mereu,imi spune intr-una,nu iti fie frica,eu sunt Tatal tau.Tatal meu si tatal tau conduce lumea,de cine sa ne temem?Cat de maret e Dumnezeu!Vad marea cu talazuri grele,ma-nalt pe muntii de bazalt si-mi zboara gandul printre stele,tot mai inalt.Ce imparat isi duce ostirea,spre un gigantic apogeu?Acel ce-a pus in goluri firea,acel ce-a scris oricui menirea,mai mult decat nemarginirea,e Tatal meu!La tronul alb se strang sfielnic,voivozi de foc din Empireu,si heruvimii vin cucernic,slavind Eternul Vistiernic,si-acest Stapan Atotputernic,e Tatal meu!Cat de bun e Dumnezeu,chiar daca stelele batrane,tot au o vreme cand se astern,dar cine in Isus ramane,e-un fiu etern!Si-n fata slavei sclipitoarre,in ceasul lumii cel mai greu,acei ce-au dat pe sfinti la fiare,vedea-vor forta Creatoare,eu voi sopti cu adorare,E Tatal meu.M-am lasat infranta de dragostea Lui,e Tatal meu!EL mi-e steag si EL mi-e soarta,eu Il port,dar EL ma poarta.Cu cat vantu-i mai semet,cu-atat steagu-i mai maret.Mic si slab stegar sunt eu.Insa streagu-I DUMNEZEU!Iata steagul in valtoare,plin de rani si de onoare.Plin de stropi de pe Calvar.Plin de spinii lui Cezar.Scrum si pulbere sunt eu.Daca tu ai ochi sa vada,daca tu ai duh sa creada.Pleaca fruntea-n fata LUI.Tu esti lut.Si lut sunt eu.Insa Domnu-i Tatal meu.Roaga-te si gandeste,si gandurile tale se vor curati prin rugaciune.Rugaciunea iti va lumina mintea,va izgoni si va linisti toate gandurile.In afara de rugaciune,nu putem opri gandurile.Roaga-te si faptele tale vor fi placute lui Dumnezeu,iar pentru tine folositoare si mantuitoare.Ma gandesc la ziua ce-a trecut,la ce-am facut cu ce am avut,timpul meu in ce l-am investit,pentru ce anume am trait.Ziua de azi se va sterge,va fi un ieri,sa te onorez prin viata ce o traiesc,vreau s-o pretuiesc.Timpul nu se-ntoarce la ce-a ramas,trece-n ritmul propriu fara glas.Intelepciune imi doresc,viata mea sa nu o risipesc.De cate ori nu vi s-a intamplat ca in momentele voastre de liniste sa plecati cu gandul departe,in trecut,sa rememorati ca si cand totul a fost ieri.Momente cand poate ati ras,sau momente cand devenea un loc de lacrimi.Unii au povesti fascinante de viata,pline de invataminte pentru cei ce le asculta,iar altii isi duc viata in tacere,singuri.Nu stiu cum e mai bine sa fii,insa pot spune despre mine ca sunt ca o carte deschisa.Ii multumesc lui Dumnezeu pentru viata mea,asa cum a fost,pentru ca experientele din trecut m-au ajutat sa devin omul care sunt azi.E putin ciudat,aici e vorba de mine si nu pot fi obiectiva.Nu stiu altii cum sunt,dar eu cand ma gandesc,ma duc cu gandul departe.Cu gandul departe si cu ochii inchisi.Departe cu gandul,sunt doar cateva lucruri,unde nu exista nimic,unde gurile rele nu exista si suntem stapani pe sentimentele ce ne inconjoara.Sa cautam a ne desprinde de noi insine,de dragul celor cu care ne intersectam existenta.Nu vreau sa vorbesc despre problemele la zi,deoarece sunt in ziare si peste tot.Oriunde ti-ai atinti privirea,gasesti doar haos si durere.Pana atunci desi mai este,ascultati ce ne indeamna Solomon in pildele lui.Da-mi fiule inima ta,si ochii tai sa simta placere in caile mele.Asculta fiul meu,si te intelepteste si indreapta inima ta pe calea cea dreapta.Pune-ti nadejdea in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe priceperea ta.In toate caile tale gandeste la El,si iti va netezi toate cararile tale.Viata va arunca peste tine tot felul de greutati.Fiecare din greutatile noastre este o ocazie pentru un pas in sus.Putem iesi din adancurile cele mai profunde daca nu ne dam batuti.Curata-ti inima de ura,frica si egoism.Scuteste-ti mintea de preocupari inutile.Simplifica-ti viata si fa-o mai frumoasa.Darueste mai mult si asteapta mai putin.Iubeste mai mult,tu trebuie sa fii solutia,nu problema.Mi-am dorit intotdeauna sa stiu ce e in mintea unui copil atunci cand invata sa mearga.Un pas,doi,apoi inveti.Privesti totul de la inaltime.Depasesti obstacole,sari peste baricade,te poti misca liber.Rugaciunea e cel mai frumos sentiment din lume.Si mergi prin toate,vesel sau trist,pana cand inveti ca rugaciunea e singurul lucru care conteaza in viata.Un lucru pe care noi,oamenii obisnuiti il facem rar.Acel moment e cea mai buna imagine a timpului in care am decis sa invingem orice forma de obstacol,si sa ne vedem de drumul nostru.Nimic nu e in viata mai important decat sa te rogi si sa mergi mai departe.Cand te rogi,o faci cu sufletul si cu mintea.Dar cu sufletul cum esti?Ce bagaje cari dupa tine?Te rog sa ai grija de tine,caci nimeni n-o sa aiba.Aici,departe,la capatul celalalt al pamantului am gasit o lumina,o flacaruie mereu amenintata de vant.Era rugaciunea care te transforma,ca ratiune de a fi,iubirea.Am inteles mai mult decat altadata ca merita sa traim doar pentru iubire si prietenie.Azi sunt sigura ca putem intalni mereu oameni care ne pot deveni prieteni.Va indemn deci,inainte de toate,sa faceti cereri,rugaciuni,mijlociri,multumiri,pentru toti oamenii.Pentru imparati si pentru toti care sunt in inalte dregatorii,ca sa petrecem viata pasnica si linistita intru toata si buna cuviinta.Ca acesta este lucru bun si primit inaintea lui Dumnezeu,care voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina.I. Tim. 2;1-4Indemnul si puterea primita,mi-a smuls gandul calator,si l-am asezat acolo unde trebuia.Sa ai o saptamana relaxanta,ganduri frumoase sa te inconjoare,sufletul sa iti zboare liber si plin de speranta catre viitor.Sa aveti o zi senina!