Veniti si voi...

Minunata zi!Imi mai trebuie si mie niste zile senine si o apa calda si relaxanta.Veniti si voi,veniti cu mine.La jacuzi,e tare frumos si bine.Ma mai alintesc si eu putin.Doar eu,me,Raveca and myself...

Povestea unei ratusti...

Azi fiind o zi frumoasa,m-am hotarat sa plec la park.Am chemat-o si pe mama mea,dar ea nu a vrut sa vina,si am lasat-o in mana Tatalui,sa asculte niste cantari foarte frumoase.Inainte de a pleca,i-am spus ca plec sa vorbesc cu omul,cu pomul si cu Domnul.In natura ma regasesc,si imi umple sufletul de pace si liniste.Si cum cantarea spune,cauta pacea in totdeauna,la incercare cand esti pus,si eu asa am facut.Si cum de fiecare data,imi vine cate o inspiratie,azi am fost inspirata de la o ratusca.O sa vedeti si niste poze cu ele,cat sunt de frumoase si destepte.Si dupa cum stiti,eu nu stiu cat traieste o ratusca,si totusi trebuie sa aflu mai multe despre ratuste pe google,desigur acesta e raspunsul.Rata (Anas platyrhynchos )este cea mai cunoscuta si raspandita specie de rata de la noi.Din ea se trage si rata domestica.Pentru ca este o specie cu un interes vanatoresc ridicat si pentru ca are si multi pradatori naturali,se observa o scadere a populatiei de rata salbatica.Intr-o descriere veche se spunea ca "nu exista luciu de apa cu ceva stuf sau papura sa nu vedem si un palc de rate".Oare cum va fi scrisa aceasta remarca peste 50 de ani?Rata salbatica in general se hraneste in apa,cu diverse plante acvatice de la suprafata,melci,insecte si viermi.Cand are ocazia se hraneste si pe uscat cu seminte,cereale,diferite plante.Rata traieste in perechi.Cuibul il construieste cu mare grija pe sol in locuri cat mai ferite de pradatori.Cuibul este bine captusit cu pene si puf iar femela depune in el pana la 12 oua de culoare albastru-verzui.Clocitul este asigurat numai de femela timp de 22-28 de zile,ratoiul fiind responsabil cu paza si protectia familiei.Puii sunt foarte repede dusi la apa unde se hranesc singuri si dupa 8 saptamani sunt gata de zbor.Rata este o pasare migratoare,dar se intampla destul de des sa ramana peste iarna,cand se aduna in grupuri pe luciul apelor neinghetate.In momentul de fata,rata este cea mai numeroasa specie de rata.Sunt cele mai putin sperioase rate si sunt oarecum obisnuite cu prezenta umana.Din acest motiv sunt relativ usor de observat si fotografiat.Rata salbatica este o pasare draguta la infatisare,cu un aspect dolofan si cu un mers stangaci pe uscat.Are o lungime de pana la 65 cm,poate ajunge la o greutate de 1,5 kg iar anvergura aripilor este de 80-95 cm.Masculul este mult diferentiat de femela prin coloritul vioi al penajului.Ratoiul are capul si gatul de un verde inchis cu luciri albastrui-metalice.Tot pe gat gasim un guler de culoare alba.Pe spate si abdomen este de culoare bruna-cenusie,cu o coada de culoare neagra si cateva pene albe in lateral.Gusa este de un brun cenusiu.Picioarele sunt palmate de culoare portocalie,iar ciocul este lat de culoare galbena.Ca semn distinctiv masculul are cateva pene rasucite la coada si atat femela cat si masculul au asa numita "oglinda"de pe aripi,de culoare albastru metalizat.Rata este de culoare bruna,pestrita cu ceva alb la coada si aripi.Rata salbatica,au durata de viata cam intre 10-30 de ani in functie de specie.Atat am aflat eu in general,informatii despre rate.Si sa continui cu povestea mea,de ce am vrut sa scot in evidenta azi o ratusca.Am stat si le-am privit ce linistite sunt pe apa,fara probleme,ganduri,stres,si ce in largul lor sunt.Si ce m-a impresionat si mai mult,a fost o ratusca,care era singura si nu apartinea de nici un grup.Unele erau in grupuri de cate 3 si 4,iar ea era doar singurica.Si tot o observam,cum ea nu vroia sa fie cu celelale si doar vroia singura.Si apoi,bineteles mi-am facut o comparatie intre mine si ea.Si mie imi place sa fiu singura,in largul meu,sa ma rasfat in apa,sa fiu lasata sa fiu dusa de undele apei,si vantul sa imi sufle in parul meu cret,si sa ma simt fara nici o durere,fara nici o grije si nici macar un gram de probleme.Apoi in park,m-am intalnit cu doi oameni in varsta c-am de vreo 75-80 de ani,era sot si sotie,si femeia canta la harfa.Am intrebat-o ca de ce vine la park sa cante,si mi-a spus ca astepta pe nepotelul sa vina de la scoala,si sa nu mai mearga acasa,s-a hotarat sa mearga in park si sa cante pentru oricine o asculta.Am fost asa de suprinsa de frumusetea cantarii si cu cata maiestrie manuia harfa.Si din nou o alta inspiratie asa de frumoasa si mi-a si uns sufletul si cu mai multa pace.Nu te costa nimic sa iesi in natura,sa te bucuri de lucrul mainilor Lui,si de lucrul minilor celorlati,care cu asa bucurie,te invita sa mai traiesti,din nou si din nou,sa mai respriri aerul curat de primavara.Va doresc si voua ce imi doresc si mie,sanatate,bucurie,o zi minunata si sa mai iesiti la aer,sa nu stati tot in casa sa va clociti,si sa nu fiti fericiti.Bucura-te azi,acum si aici!Pot sa spun ca am avut o zi minunata pana acum.Cu Domnul si pe mai departe!