Teiul…

La umbra teiul batran,m-am imprietenit cu un vecin,si-l port mereu in gand.Iubesc,si cu copacii ma imprietenesc.Din ganduri imi fac solii si din copaci imi fac prietenii.Nu scapa nici o ocazie,poate alta nu va mai fii,si pe marginea drumului te vei impotmoli.Pentru mine copacii e cea mai buna sursa de energie pozitiva,cand lumea ma face sa fiu negativa si obsesiva.Dar totusi am si o obsesie,ma fotografiez cu discretie si nu astept pe nimeni la nici o intersectie.Ma iubesc cu atentie,si-mi promit o supra doza de frectie.Nu promit nimanui nimic,ca si eu sunt un pitic,si numai cu copacii ma compromit.Ei stiu a mea durere si cu frunzele ma mangaie in tacere.La umbra pomilor ma odihnesc,si langa ei mereu meditez,si de viata le vorbesc.Sanatate tuturor,mai trage-ti un pui de somn langa umbra teiul flocos care miroase sa nu te mai scoli de jos!Teiul,cunoscut sub numele stintific Tilia,este o planta cu flori delicate si un miros dulce,care are o istorie de utilizare in scopuri medicinale si culinare.Proprietatile curative ale teiului sunt cunoscute de mii de ani,fiind utilizat inca din antichitate pentru tratarea insomniilor,ameliorarea migrenelor,dar si ca adjuvant in crizele de anxietate sau chiar in cazul atacurilor de panica.Originea teiului este in Asia de Nord Est si Vest,China,Mongolia,taigaua Siberiana,dar si Europa,respectiv America de Nord.Frunzele,dar si lemnul de tei,prezinta propietati antiinflamatoare,spasmolitice,diuretice,sedative,sudorifice.Floarea de tei este extrem de benefica si se foloseste in special in tratarea virozelor respiratorii,anxietatii,insomniei,tulburarilor digestive,si respectiv,bolilor inflamatorii.Teiul prezinta anumite beneficii asupra organismului-efecte sedative si capacitatea de a induce calmul,infuzia de flori de tei poate ajuta si efecte antiinflamatoare,sprijin digestiv,infuziile de tei pot ajuta la ameliorarea problemelor digestive,cum ar fi balonarea si indigestia,reducerea disconfortului asociat cu infectiile respiratorii.

Unchiu Ion Isfan,a plecat la Domnul…

My uncle Ioan Nelu Isfan,Nelu Frizerul,went to be with Jesus,he joined his wife Tusa Mimi,My mom,Elena,my uncle Sami Isfan,my Aunt Tusa Ana,and tusa Lidia,from 9 siblings from Familia Isfan are left 4 brothers here.He was a nice man,great husband,great uncle to many.You May rest in peace unchiu Nelu.We love you,until we meet again.Ca si toti ceilalti,sa luptat lupta cea buna. Daniel 12:13 Iar tu du-te pana va veni sfarsitul,tu te vei odihni si te vei scula iarasi odata in partea ta de mostenire,la sfarsitul zilelor.

Chicior peste picior…

Nu te iau peste picior,chiar de esti chior,eu pun picior peste picior,si beau apa din ulcior.Un fir de iarba s-a uscat,si am cules din calendar,clipe rebele.Am decojit totul de amaraciune,ca sa nu mai ai ce-mi spune,ca nimic nu-s bune.Nu ma gandesc la ce nu pot,nu-mi prididesc sufletul,am decupat simtirile de ceara,sa nu ma omoara,si le-am dat la moara.Mi-au ramas nervurile sa doara,si am agatat iubirile in cui,ca pe-o ebosa palida,neclara.Am mai sarit peste nenoroc,din piatra-n piatra,ca au dat foc.M-am saturat sa-ncalec pe himere,prinse-n raiuri efemere,ratacind al fericirii auster.Voi fi mereu in calea ta,doar o persoana trecatoare,dar din toata viata mea,am fost o visatoare.Oamenii stiu sa raneasca,port a fericirii masca,si stie bine si cum sa te-n veleasca.Am un secret de dat,nu uri toti trandafirii,findca unul te-a intepat,lasa timpul sa treaca,si bucura-te neancetat!Adevarata fericire,aici nu o gasesti,e sus in slavile ceresti.Un gand ca altadata ma apasa,ca timpul iute a trecut,peste mii si mii de frunze ce s-au vestejit,au cazut jos la pamant si au murit.Din emotie in emotie,am simtit o emotie.Tot ce scriu,va ramane aici,in spatiu si timp,si in inimile ce pot sa le ating si sa le prind.Alegere,culegere si reculegere.Aleg sa gandesc,culeg sa traiesc,si ma reculeg cand nu inteleg.Ma descarc in cuvinte,si din ganduri traiesc.Ma hranesc cu iubire,cant de bunatate,dar viata tot ma loveste peste spate.De aceea sufar eu de spate,ca pun gandurile doar la spate.Le pun aici pe frunte,ca inima sa nu se incrunte,si sa ma tot ajute.Cand inima mea vrea sa ia foc,o lecuiesc eu,chiar pe loc.O duc in spate,o mai put si jos,si ne intelegem,la mijloc.Daca inima nu ma ajuta,era mai grea boala mea.Inima m-a inteles,cand la drum cu ia am mers,si ochii m-i i-am sters.Ma hranesc cu voie buna,dragostea sa fie buna,si eu sa nu ajung nebuna.Parale nu dau,ca nici doi bani nu am,dar doua parale,mai fac.Cu ce eu m-am hranit,de am biruit,si nu m-am prapadit?A fost un pic,de nimic,cu fistic.Din memoriile de viata,din povesti si cantece cum sa traiesti.Mancarea a fost buna,nu m-a facut nebuna.Tot neamul sa invete,ca viata te slefuieste si te randuieste.Rand pe rand,eu am aflat,mancarea mea,ce de la moarte de multe ori,pe mine m-a salvat.Dar mai am multe de invatat,si de mancare de mancat.Nu m-am saturat,gust putin din fiecare,ca nu cantaresc nimic pe cantare.Doar cant o cantare,sa vad ce gust are.Imi place gustul,beau si mustul,sa-mi tina suflul.Prin cata incercare,si cata rabdare,m-a dus si calare,sa scriu povesti bune.Dumnezeu e mare,a avut cu mine atata rabdare,m-a ars ca pe un soare,m-a bagat si in caldare,sa simt ca ma doare.Dar Dumnezeu e si tare,nici nu mai stiu la cata incercare m-a pus,dar nu am putut sa trec nici o mare.Vreau azi sa va spun,cat de mare e Dumnezeu,ca a salvat si azi sufletul meu,si de la moarte m-a scapat mereu.Sa va zic si cat e de tare,mi-a dat un sut sa fug si mai tare,dar am picat de pe picioare,si m-a ridicat din nou,asa cat sunt eu o batoza,de mare.Bun a fost cu mine Dumnezeu,chiar si in ceasul cel mai greu,mi-a dat sa mananc bataie cat vrei.A facut ce a vrut cu mine,m-a batut,tot El m-a uns,si mi-a spus ca pot sa duc.Eu mult am plans,si tot El mi-a spus,ca harul meu iti este indeajuns!Nu i-am cerut nimic,doar i-am multumit,si de toate m-am pocait.Azi din nou sarbatoresc,din ziua cand am spus ca ma pocaiesc,si pe El o sa-l urmez,toata viata cat traiesc.Dar nu totdeauna am fost cuminte,mi-am mai scos si un dinte,si de par mult m-am tras,a fost cret si indestulat,nu s-a vazut nimic,cat a mai ramas.Multe palme,chiar mi-am tras,cu capul de tavan am dat,pana cand lectile le-am invatat,dar mai am inca multe de invatat.Din ziua de cand m-am nascut,mama mea mi-a spus,ca multe am avut de dus,dar nici ea nu stie cum eu le-am dus.Acum vreau sa va arat,cum eu am ramas,din ziua cand in lumea asta am intrat,si pana la anii astia,cum eu am tras,calare pa magar,dar tot am tras.Nu stiu cat pot sa mai trag,ca nimic nu imi mai este drag,doar de voi imi este drag,de aceea mai tot trag.Mai trag nadejde,pana florile nu se vestejeste,si sfarsitul se opreste,Raveca tot va povesteste.Sanatate tuturor,acum am venit sa scriu,pana nu mor.Mai stau si-intr-un picior,mai vad si chior,dar in natura tot ma strecor,cu un decor.Nu stiu cat mai am harul,sa merg cu magarul,dar ma bucur si cu cobzarul.Pana se sfarseste harul,chiar daca raman cu amarul,ma tot duc cu carul.Dumnezeu e bun,si in toate imi face un drum bun.Prin parc trec pasi nepasatori si toate,imi par desprinse parca din trecut.A mai trecut o zi,o clipa,aceeasi viata lunga,aceeasi zi fara de sfarsit.Inchide ochii,si haide sa cantam cu vantul melodia vietii.Sa dansam cu soarele,si sa simtim cu sufletul,sa invatam sa vedem minunile,sa credem in ele,si nu in ultimul rand,sa speram.Vino sa zburam departe de realitate,pentru o clipa.In gradina mea am regasit si unele taceri,pline de curaj,in cuvinte rostite deplin.Iar eu,chiar privesc in ochi,fara teama,destinul.Opreste-te pentru o clipa si priveste in jur,vezi cine te iubeste cu adevarat.Fii sincera cu tine si vei vedea ca sunt oameni care doar pretind ca tin la tine.Opreste-te pentru o clipa si gandeste,la acele fiinte din viata ta care te iubesc neconditionat.Imi aduc aminte de copilul din mine,de linistea din apropierea verii,de frunzele miscate de vant,si apoi,liniste.Acolo chiar traiesti,la pas,ca mai nainte,aceeasi banca,dar intr-o alta melodie.