Sunt tare inveninata si rasucita,mai fac si rasucite,si niste orbite,sorb si inghit,ca mi-a furat hotii postata,si am ramas cu prostata.Nu vreau sa te contaminezi de mine,dar ti-as da eu tie,sa nu ma mai furi pe mine.Incerc sa imi aduc aminte,ce am scris intre cuvinte,era ceva asa.Un cerc vicios e viata,si plang cand ma bate viata.Eu plang dupa tine,tu plangi dupa mine,si noi toti plangem,cum se cuvine.Unii plang pentru altii,altii pentru ceilalti,si asa se invarte roata,virtuos si vicios.Am scris si de doi ochi ai mei,cate lacrimi varsa ei,sa le adun sunt putine,dar le arunc intr-un ocean,cu scoicile de lacrimi pline.Hotilor,voi nici nu ma stiti pe mine,si-mi luati si sufletul din mine.Am fost eu grijulie,dar s-au napustit pe mine,ca o herghelie.Toate sunt despre viata,speranta,si iubire,cand nu ai sa te plangi la nimeni.Ma plang la Dumnezeu,ca imi stie El,necazul meu,si ma mangaie mereu.Viata e un cerc vicios,te tranteste la pamant,si atunci cand spui ca poti,iete ca nu mai poti!Cand iti este lumea cea mai draga,iti trage si o coaba in graba,de te face roaba.Am zis ca orice ar fii,iubesc,chiar si celor ce imi gresesc,va iubesc,dar sa inveti sa nu mai repeti,din nou ceea ce gresesti,intr-o zi pe toate o sa le platesti.M-i se albeste parul in fata,si de nacazuri multe,am riduri si pe fata,dar va iubesc lume,imi esti tare draga.Toti gresim,nici unul nu suntem scutiti,dar sa ne straduim sa fim cuminti.Atata sunt de cuminte,ca ma doare si un dinte,si privesc viata,tot inainte!Omule ai grije de sufletul tau,ca si ochii din capul tau,ca oricum vom plange,vrem nu vrem!Ma rog la Bunul Dumnezeu,sa n-e ajute si-n ceasul greu,ca sa fim feriti de rau,dar toate se intampla,ori vrem,ori nu vrem.Va las cu inima,chiar de mi-ati frant si sufletul,eu va cant,sa va alin si voua sufletul!O toamna frumoasa,cu masca sau fara masca,Raveca acuma sta cu gura casca,si se uita la o ceasca plina cu cafa,nu sunt saca,fac o gafa.Sa cantam cu totii acum,si fericiti sa ramaneti,ca viata,e acum!Suflete,sufla-n scrum,viata e un fum!
