La cimitir…

Am fost la cimitir,am stat si am meditat la viata.Uite ce este viata?Azi mama mea,sarbatoreste in cer,91 de ani.Sunt foarte emotionata,de lacrimi,nu scap niciodata.Hi,spune repede ce vrei,ca ma grabesc.De ce?Pentru-ca nu am aier,si ma sufoc.In fiecare zi,fiecare din noi isi creeaza propriul destin.Unii scriu poezii,altii scriu pe bloguri,altii sadesc un pom,sau o floare.Fiecare e un creator care isi exprima dragostea.Dragostea,este cel mai puternic sentiment din univers,insa eu consider ca inteligenta nu este mai putin importanta,fara inteligenta am fi incapabili de a crea ceva,am fi incapabili de a exprima sentimentele si trairile noastre.Viata,dragoste si creatie contin intregul sens al existentei noastre.In fiecare dimineata,te ridici din pat si te gandesti la ziua care vine.Ne temem de necunoscut,de nou,de lupta si trecem peste toate,doar sa ne fie bine.Uitam ca viata e o piesa in care noi suntem actorii principali.Aminteste-ti cand navighezi pe Internet Explorer te intreaba,what is next step?Calculatorul nu va alege pentru tine,el este un instrument si asteapta decizia ta.What Next?Scopul vietii este o viata de scopuri.E atat de infricosator si,totodata,minunat sa stii ca fiecare zi ar putea sa fie ultima.Ati putea trai stiind ca binele nu se va termina niciodata?O viata cu sens inseamna o viata traita constient.Trecand pe la cimitir,m-am gandit la toate,prin viata-s si eu trecator,ma doare toate,ma trece un fior,acolo sunt nume ce s-au dus,cu tot ce-aveau si ce au spus,pe cruci vad scris,parinti si frati.Cu vieti amare sau trai dulce,sfarsit-au toti,aici,sub cruce,promisi sau luati la intamplare s-au stins precum o lumanare.Si parca as sta,n-as vrea sa plec,doruri straine ma petrec,de toti de aici parca imi pasa,si simt c-as fi precum acasa,apoi ma inmoaie un gand firesc,ce scurta-i viata ce-o traiesc!Un dram de viata cat mai este in lumea asta sa traiesti,jertfeste-l numai pentru suflet si lasa grijile lumesti.Un singur an sau jumatate,o luna,poate,ti-a ramas,sau numai ziua cea de astazi,ba poate chiar numai un ceas.Pe cat de tainic se arata hotarul vietii pe pamant,pe-atat mai scurt sa-ti para drumul ce duce pana la mormant.Sa ne oprim putin din drumul framantarilor noastre.Nu stim ce ne aduce ziua de maine,dar un lucru stim sigur,curand sau mai tarziu va aduce inevitabilul.Viata ramane o amintire a cea ce am fost.O singura cantare,un singur refren,o singura dorinta pana ajung in Cer!Lasa-ma ca ma grabesc,nu ma tine,trebuie sa plec.Repede,am si plecat,bateria m-i sa descarcat.Mai spune ce vrei,in alte ordini de idei!Poti fi maiestru in cuvinte,si sa insiri in scris povesti,dar mai intai sa iei aminte,continutul e de folos.Multi vor spre bine o schimbare,dreptate par,sa aiba toti.E greu sa schimbi o fata meschina,caci nici pe tine nu te poti.Timpurile se schimba,si noi ne schimbam odata cu ele.Continutul e valabil,restul,e palpitabil.Asa mi-am petrecut timpul la cimitir,in doua randuri,si cinci cuvinte,azi esti,si maine pleci.In umblarea mea prin lume,prin ispitele haine,peste tot Isuse,Doamne,numai harul Tau ma tine.Trece ziua cea de azi,mai injos cu-o treapta cazi,sau cu una te ridici,ca nu poti sta tot aici.Te ridici,sau cobori,te intreb de doua ori,te ridici sau te cobori?Banii oare-ti sunt caderea,de nu poti sa te ridici?Caci sunt multi cu mari avere,iar cu sufletele mici.Daca vrei sa fii bogat,sa ai sufletul curat,bogatii sa nu le zici,celor ce raman aici.Nu vorbesc de-o ridicare in privirea celor multi,caci aceasta e pierzare,daca vrei sa ma asculti.Dumnezeu a lepadat ce-i la oameni inaltat.Umilinta de-o iubesti,afla ca pe drum bun esti.Doamne,Tu ma cunosti,Tu ma cercetezi de aproape si-mi cunosti gandul meu si starea mea,sti cand stau si cand ma scol,chiar cand sufletul mi-e gol,eu primesc raspuns si balsam vindecator.Mi-am ridicat privirea si cand am inceput a plange,am simtit o strapungere adanca in mine.Acum stau si ascult,ascult si stau.Aud cuvintele scrise din sufletul meu,recitandu-le din nou numai de mine.Am scris ceva,si cat am simtit,cine stie mai mult,sa stie.Strang amintirile sirag,si doruri,randuri,randuri.Eu numar anii,dalbe flori,cantari ascult,iti vad tristetea pe obraz si lacrimi inodate.Astept demult,astept si azi,dar ei sunt dusi departe.Nu ma amagesc ca vor veni,facand din an,doar amintiri,deschid ferestre si imagini,si din nou ma apuca dorul.Umbland pe strazi,vedeam cum oamenii se amagesc zi dupa zi.Doar numai ingerii mai canta,si eu doar i ascult.Viata jos pe pamant nu-i usoara,dar pana ajung in mormant,mai cant o cantare.Ingeri jos si ingeri sus.Unii imi spun ca ma iubesc,altii sunt sus in cer,si eu i pomenesc.Mama mea,ingerul meu pazitor,fica mea Camelia,si toti cei dragi plecati mai de demult,eu nu pot sa va uit,intr-o zi,voi fi cu voi sus in cer.Am fost la cimitir,doar trupul zace in cimitir,sufletul este printre ingeri.Nu te astept sa vii,ma pregatesc eu de vesnicii.Acum sunt o pamanteana,dar intr-o zi voi fi si eu o mosteana,si in cer vom fi una,ingereana.Nu voi putea sa te uit niciodata,ai fost pentru mine cea mai buna si frumoasa mama,si exemplul tau de mama,a ramas la inima mea,pentru o viata intreaga.Stiu ca de sus tu ma veghezi,si gandul pentru tine,niciodata nu-l cedez.Nu trece o zi fara amintiri,si tu in ele mereu vei fii!Iubirea e lantul ce ma tine,si ma gandesc cu drag la tine,pana imi vine si mie timpul,sa ma intalnesc cu tine.Adevarata mostenire pe care o lasam lumii in care traim nu se masoara in cantitatea averii materiale,ci in ceea ce am sadit in vietile oamenilor cu care am interferat.E cea mai mare lectie de viata si cel mai mare dar pe care-l putem face lumii.Multumirea pentru ceea ce am insemnat in vietile oamenilor aduce sufletului nostru o mare bucurie si un destin implinit.Misiunea reprezinta scopul vietii si motivul pentru care existam.Este o energie intensa care este in noi si care se doreste traita si implinita,astfel incat sa fim impacati si in armonie cu noi insine.O simtim ca o chemare interioara,o voce,un imbold sau o pasiune pe care nu o putem ignora.Fiecare suflet,are calea lui de urmat,intr-un anumit timp si intr-un anume scop,totul desfasurandu-se intr-o perfecta ordine Divina.Ingerii veghetori ai nostri ne indruma sa cautam in interior,ne arata cum sa privim in noi insine.My Heart Will Go On.Este foarte simplu sa traduci cuvinte sau versuri.Este in acelasi timp foarte complicat cand trebuie sa traduci sentimente sau trairi.Aceasta melodie a lui Celine Dion este una dintre acelea care te pune la grea incercare cand vine vorba sa ii traduci versurile.O intelegi perfect pentru tine,dar este foarte dificil sa redai exact in limba romana mesajul pe care il transmite.To go on,in limba engleza inseamna a avansa,a merge inainte,a merge mai departe,a continua.Acesta este in putinele traduceri pe care le-am mai gasit pe internet ale acestui cantec,My heart will go on,este tradus”Inima mea va continua sa bata.”Personal,am incercat sa ma apropii cat mai mult de adevaratul mesaj pe care artista il transmite prin aceste versuri.In fiecare noapte,in visele mele,te vad,te simt,asa stiu,voi continua.Departarea traverseaza distanta,si spatiu dintre noi.Trebuie sa vii sa-mi arati cum sa continui.Aproape,departe oriunde ai fi,inima va continua sa bata.Inca o data si esti aici in inima mea,si inima va continua sa bata.Dragostea ne poate atinge o singura data,si ne poate parasi o viata.Dragoste a fost cand te-am iubit pe tine,mama.Adevarat,te-am tinut in viata mea,voi continua sa merg mai departe.Esti aici,nu mi-e frica de nimic,si inima mea va continua sa bata.Voi sta asa pentru totdeauna,si inima mea va continua sa bata.Noi in rascruci,cuprinsi de o teama,opus.Tu sus,eu spre apus,orbita ne rastoarna.Haos,semnalele SOS,ne poarta spre poarta cereasca.Mi-arunci,umbra ta-n cruci,in pamant sa izbeasca.Mint,cartile mint,eu pling,la buzele gropii.Eu simt,tremur si simt,gust de pamant.De jos,sunt toate de jos,semnalele SOS,de ingeri bruiate.Sub aripi vantul bate,cerul greu sa nu-l ai.Umbrele cruci,lovind ne rastoarna,noi in rascruci,cuprinsi intr-o perioada de viata.Si nu numai mama,am si pe tata,frate,sora,fica,nepoata,si pe toti,Dumnezeu l-e face socoata.Ingeri sus si ingeri jos,eu calatoresc pe jos,pana ajung la Christos!Amintiri care fuge,intr-o goana.Timpul ma rascola,si raman fara busola.In amintirea ta,si a multora,ne dam de-a volbura,si trecem prin scorbura.Asa n-e e soarta,pana intram si noi pe poarta,cand se deschide poarta.Lacrimi de dor,lacrimi pana mori.Si toate aici raman,scrum si zbucium,cantand cu bucium.Stiu ca esti bine acolo,nu te mai doare nici pe dincolo,dar o se venim si noi acolo,cand nimeni nu ne ocola.Freamata ceasul de taina,cand ingerii striga nvierea.Anii se-astern ca o haina,frageda iti este tacerea.Pe-acolo pe unde-ai trecut,ramas-au doar umbre si soapte.Iar plopii,ce toti te-au stiut,plecata-au si ei catre noapte.O stea se inalta de dor,sa-ti poarte in veci nemurirea,si sa-ti aduca-n genuni amintirea.O,serenada,canta cat poti,mai cu jale,fii buciumul peste dor,peste zare.Alina-mi tacerea ce plange si doare,si se-adanceste mai tare.