Gandul m-a impins aici...

Scriu pentru-ca gandul m-a impins sa scriu.N-am sa uit niciodata prin ce am trecut,spunea regele in cartea,"Alice in tara minunilor".La care regina ii raspunde:Ba ai sa uiti daca nu-ti notezi undeva!Ma folosesc de acest citat ca sa te conving sa pui pe hartie tot ce-ti doresti sa faci cu viata ta.Scriu pentru cei curiosi,pentru femei pe care nu am ce sa le invat,poate doar le ajut sa gaseasca mai usor drumul spre raspunsurile din ele.Scriu pentru barbati care stiu sa planga,nu pentru cei care-si fac femeile sa planga.Scriu despre ce vad,ce aud,ce simt si despre ce pot schimba,macar in lumea mea pe care o povestesc.Am senzatia ca pot muta intr-un om cuvintele pe care le scriu,astfel inca sa-l obsedeze.Am inceput sa scriu din placere,scrisul mai reprezinta si un refugiu in care ma regasesc,si ma linistesc.Am inceput sa scriu si din nevoie.Din nevoia de a ma exprima,de a transmite si celorlati mesaje,trairi si sentimente,mai putin intense,ori cumpatate.Scrisul inseamna sa citesti si sa asculti,nu doar sa spui o poveste.Scrisul pentru mine e o usa deschisa spre divinitate.Scriu pentru a evada din realitate.Pentru ca simt ca nu apartin acestor vremuri,mi-ar fi placut sa mai traiesc un pic de eternitate.Cand scriu,cuvintele au puterea de a ma face sa ma simt,frumoasa.Scrisul imi este necesar vietuirii,scriu in timpul cand muzica imi fredoneaza cuvintele.Plimbarile in natura ma relaxeaza,iar scrisul e gandire.A scrie e motivul pentru care ma bucur ca traiesc.Scriu sa-mi vindec inima de indiferenta,de negativism.Pentru ca lumea in care traiesc poate deveni mai frumoasa si mai buna doar citind,uneori,e ceea ce indraznesc eu sa scriu.Scriu luandu-mi subiectele din viata de zi cu zi,din tanguielile unuia sau din bucuriile altuia,fapt ce m-a incurajat sa scriu.Si spre surprinderea mea postarile au placut.Faptul ca pentru mine,scrisul e maniera prin care Dumnezeu imi spune zi de zi ca ma iubeste.Multumesc Doamne pentru toate!Daca scriu pentru voi sau scriu pentru mine,ma bucur ca o pot face.Prin scris imi pot fauri o poveste care depinde doar de mine.Scrisul nu o sa ma dezamageasca niciodata,pentru ca eu nu o sa ma dezamagesc niciodata.Uneori plang prin cuvinte,alteori pot zambi prin semne de punctuatie.Cuvintele sunt ciudate,corecte sau gresite,dar niciodata nu mint.Sunt parti sincere din sufletul meu,mai bune sau mai putin bune,dar intodeauna sincere.Si asta e tot ceea ce conteaza.Nu scriu nici pentru a deveni cel mai bun blogger,ci pentru a informa,pentru a va spune viata merge inainte!Nu scriu cum sa va traiti viata,scriu despre ceea ce simt prin constiinta iubirii.Scrisul a fost singurul moment de onestitate de-a lungul timpului.Scrisul m-a invatat sa zic ce gandesc,chiar daca mi se pare gresit.Mai scriu pentru ca vad lucrurile asa cum se intampla si nimeni nu vorbeste despre ele.Scriu pentru ca nu mi-e rusine,sa zic lucrurilor pe nume.Nu scriu pentru ca am cota de jurnalist,si nu scriu sa te impresionez pe tine.Scriu pentru ca traiesc tragedia zilei de ieri,azi si maine.Scriu pentru ca nimeni nu scrie lucrurile pe care le scriu eu.Scriu pentru ca sunt putini cu picioarele pe pamant si cu bunul simt de care am nevoie.Ma bucur ca nu este nevoie sa jignesc pe cineva ca sa ma fac inteleasa.E placut sa stii ca nu esti singura.Datorita tie,eu ma pot elibera de cuvintele ce cresc in interiorul meu.Cuvintele nu sunt decat niste forme de care ma folosesc pentru a va surprinde pe voi.