Pentru-ca e,Memorial Day!

Asa,pentru ca e Memorial Day,in memoria celor plecati,departe,dar sunt in sufletul meu,aparte.Nici nu stiu cu cine sa incep.Cu strabunicii mei,Deda si Babi.Au suferit mult,Deda,(Pavel)a stat sapte ani in lagarul de concentrare in Siberia,a trecut prin doua razboaie,despartit de familie,dar cu Dumnezeu inainte.A trait 84 de ani.Babi,(Petronela)a nascut 12 copii,dintre care,doar 5 au ramas in viata.O durere profunda,dar tot cu Dumnezeu inainte.Babi a trait 93 ani.Acestea din partea mamei mele.Bunicul meu,Isfan Iovan,Pastor si lucrator peste hotare,a trecut si prin greva mare.Bunica mea,Ana Simzian Isfan,a nascut 10 copii,dar o fetita,la sase luni,a plecat la Domnul.Sa nu mai zic si de matusile si unchii mei,oameni de omenie,ca toti asa sa fie.Din partea tatalui meu,pe strabunica mea,Ana Peptenar,a trait 82 de ani,si a nascut 10 copii,noua fete si un baiat.Strabunicul meu,a fost acrobat,a jucat pe borcane,pana sa saturat.Bunica mea,Peptenar Florica,a nascut 3 copii.A murit la 47 de ani.Bunicul meu,David Toader,a fost cioban la oi,prin Bihor,dar numai de trei ori,a venit pe la noi.Si de matusile mele,tusa Veta,Nuta,Zeni,Ortenzia,Sanda,Marica,Florica si Lena,de tanare au plecat la Domnul,si unchiu Ion Peptenar au fost oameni cu dulce glas,dar toti au tras,la caruta,fara magar.Viata nu le-a fost usoara,au trait toti intr-o camara,si au avut,cat sa nu moara de foame.Dar toti au fost uniti in adunare.Am avut o copilarie fericita,am fost foarte multumita,dar si de toti am fost iubita.Nu pot sa uit niciodata,dragostea adevarata,cu pita cu unsoare,ma bucuram,ca de-o splendoare.Toti sau dus,dar pana cand si eu ma duc,amintirile la toti le spun.Nu au primit decoratii,nu au statuie,dar in Ceruri sus,cununa de buroitor,sa scris.Multi ani de atunci sau scurs,dar eu nu am facut recurs,prin paduri m-am dus,si amintirile in gand,le-am pus.Iar Pentru mama,tata,sora,frate,si cei mai de aproape si de departe,cununa la cimitir le-am pus.Pana la revedere,va port in gandurile mele,si va visez in visurile mele.De aceea sunt inca pe pamant,sa nu scap nici o vorba in vant,doar sa ma avant.In memoria tuturor celor plecati,eu un salut,din inima,v-am dat.Nu mai este mult,cat a fost,a trecut,cat mai este,mai am de luptat.Pe toti v-am salutat!Un Memorial,bine intemeiat!Toti cei ramasi,sa va bucurati!

Nu judec,ca ma doare…

Nu exista nici macar o singura persoana care,sa poata spune ce se va intimpla cu lumea intreaga.Viata noastra este scurta si zilele noastre sunt numarate,dar veacurile sunt lungi.Lumea aceasta nu va dura la infinit.Bucura-te,tinere,in tineretea ta,fii cu inima vesela cat esti tinar,umbla pe caile alese de inima ta si placute ochilor tai,dar sa stii ca pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecata.Caci toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de judecata al lui Hristos,pentru ca fiecare sa-si primeasca rasplata dupa binele sau raul,pe care-l va fi facut cand traia in trup.Nu stiti ca sfintii vor judeca lumea?Temeti-va de Dumnezeu,si dati-I slava,caci a venit ceasul judecatii Lui.Sa ascultam dar incheierea tuturor invataturilor.Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui.Aceasta este datoria oricarui om.Da,te inteleg,chiar daca eu uneori nu ma inteleg.Simt cu tine,traiesc si eu acelasi emotii si sentimente.Uneori e de iubire,alteori de nefericire.Sunt atatea probleme cu care ne comfruntam in fiecare zi.Te inteleg si cand te doare si suferi pe nedrept,cand alergi la oameni si nu primesti nici un drept.Dar vreau sa-ti spun,alege-l pe cel ce este drept,Isus,te intelege si te ajuta sa ajungi mai drept.Am incercat intotdeauna sa nu judec pe nimeni,indiferent,de actiunea facuta sau de hotararea luata.M-am pus in situatia celuilalt daca am fost intrebata,e bine?ce zici?si nu de putine ori am tacut,pentru a nu fi nedreapta sau pentru a nu partini pe nimeni.Poate esti singur si parasit,poate ai uitat si cand ai fost iubit,speranta a disparut si bucurie nu ai mai avut.Nu iti dau sfaturi,dar te indrum sa mergi pe drumul cel bun.Alege-l tu azi pe Isus.Nu pot sa te ajut,nu promit ca nu o sa uit,dar sa sti ca te port in gand si lupt,sa nu fi pierdut.Sunt doar niste cuvinte,dar vreau ca tu sa le tii in minte.Nu te condamn,m-am pus in locul tau si am privit pentru cineva,ca asa a fost si viata mea.Ma limitez,si din sufletul meu sa stii ca te inteleg.Toata viata,eu ma credeam colorata,dar am facut din mine o opera de arta.Acum stiu ca m-am pictat incolor,cu pensula in mana mi-am facut aripi sa zbor.Si tot odata cand ma pun in tablou,ma fac sa cred ca sunt supererou.E viata mea,alegerea mea,greseala mea,problema si lectia mea.Ma iertati,ca suntem frati,si la hora inaintati!M-am lecuit,si acum bine le-am lipit,toate pe bune s-au intocmit.Nu judecati,cu totii vom fi judecati.

Nu stiu,pe unde mai duce pasii mei…

Nu stiu,unde inca,mai duce pasii mei,dar stiu,ca pot fi oriunde,lumina daca vreau.Nu stiu nici cate primejdii,m-a asteapta-n calea mea,dar pot sa fiu ajutorul,pe orice drum,din viata mea.Si nu pot stii nici cate lacrimi inca,au sa mai verse ochii mei,dar pot fi-alinare si mangaiere,pentru cei ce sufera mai greu.Nici viitorul,nu pot al cunoaste,dar stiu un sigur lucru,Dumnezeu,El,va lucra.Viitorul,e in mana Sa!Am incercat de a rostui o viata,indiferent de suflet,daruire,efort si timp.Asadar,nu-ti mai bate capul comparand viata ta cu a altora.Ai voie sa faci orice doresti,lasandu-i si pe altii sa traiasca pe langa tine.Daca dragostea ar putea fi evitata doar inchizand ochii,nu as mai clipi niciodata,de frica sa nu las sa treaca vreo secunda fara sa fiu indragostita de mine.Daca nu as simti cand sunt descurajata,atunci cine mi-ar risipi indoielile?Daca nu as zambi,atunci cine ar mai aduce soarele in viata mea?Daca nu as gresi,atunci cine mi-ar intrista privirea?Si ma tot gandesc,daca eu nu as fi,cine ar mai fi?Si daca nu as fi existat,poate nici eu nu m-as fi nascut.Este momentul sa uitam de griji si suparari,sa iertam,sa iubim si sa ne amintim ca nu suntem niciodata singuri!Fie ca binecuvantarea Domnului sa se rasfranga asupra tuturor,si a celor dragi tie.Sunt printesa fermecata a viselor mele,incantarea si minunea sufletului meu.Cat de mult ma iubesc,nu vei stii niciodata.Doar 59 de secunde din fiecare minut,e mult sau e putin?Cand vei stii raspunsul se va risipi misterul!Gandeste-te la cel mai frumos lucru,si inmulteste-l cu infinitul,aduna-l cu eternitatea si vei afla cat de mult eu ma iubesc.Fericirea sa-mi inunde fata si viata,care este cu adevarat o comoara.Cate n-ar mai fi de zis si totusi,doar atat am scris,de ce oare?Pentru ca atat ajunge tristetea sa alunge,inima sa incalzeasca,sufletul sa creasca,iubirea sa se mareasca,viata sa o fericeasca.E roua diminetii ce se varsa peste ochii mei trezindu-ma din somnul singuratatii.Astept un fir de soare,un fir de iarba,si unul de izvor.Pentru mine este o raza de lumina,ce-mi calauzeste pasii spre universul cunoasterii,deslusindu-i tainele.Reusesc sa parcurg mai usor aceasta lume minunata,ea imi este cel mai bun prieten care ma sfatuieste si-mi arata calea spre adevar.Raman cu mine,si vorbesc tuturor de bine!Raman asa cum sunt,pana ajung un scrum.Nu putem opri timpul,dar putem pretui fiecare clipa,zilele apartin calendarului,orele apartin ceasului,dar momentele ne apartin noua.

Ridichile…

Ridichea este o sursa buna de antioxidanti,cum ar fi catechine,pirogalol,acid vanilic,alti compusi fenolici.Aceasta legume contine si un alt antioxidant,vitamina C,care protejeaza celulele organismului,ridichea contine compusi care contin sulf.Acestia protejeaza celulele de mutatii genetice care pot provoca cancerul,eliminand celulele care au potentialul de a deveni cancerigene,sustine digestia:fibrele continute in ridichi ajuta la prevenirea constipatiei,a refluxului acid si a tulburarilor digestive,sindromul intestinului iritabil de exemplu,ajuta la combaterea ciupercilor:ridichea contine un compus antifungic,eficient in lupta impotriva ciupercilor,ar putea preveni diabetul:in cazul in care pacientul are prediabet,sau probleme cu glicemia,consumul de ridiche poate ajuta la reglarea glicemiei si prevenirea diabetului de tip 2.Se crede,de asemenea,ca ridichile imbunatatesc raspunsul la insulina si metabolismul glucozei,imbunatateste textura pielii:ridichea contine o cantitate importanta de apa,dar si un nivel crescut de vitamina C,o vitamina benefica pentru sanatatea pielii.Vitamina C imbunatateste elasticitatea pielii, ajutand la formarea colagenului,un nutrient care sustine structura pielii,a oaselor si a altor tesuturi conjunctive.sustine activitatea normala a inimii:ridichea contine si antocianine,un tip de flavonoide cu efecte antioxidante deosebit de utile in sustinerea sanatatii inimii.Antocianinele sunt cele care dau ridichilor rotunde culoarea rosie.Alimentele bogate in antocianine sunt asociate unui risc mai mic de boli cardiovasculare,scade tensiunea arteriala:pentru ca ridichea contine potasiu,un mineral care echilibreaza fluidele din organism.Potasiul joaca un rol important in mentinerea unei tensiuni arteriale normale,imbunatateste functia imunitara:ridichea contine vitamina C,un nutrient vital in sustinerea sistemului imunitar si repararea tesuturilor,imbunatateste functia hepatica:ridichile contin substante care ajuta la detoxifierea si vindecarea impotriva deteriorarii.Ridichea are proprietati diuretice care stimuleaza producerea de urina.Dar consumul de prea multa ridiche poate duce la pierderea in exces a apei din corp si astfel se poate ajunge la deshidratare.Ridichea contine nutrienti importanti precum potasiu,vitamina C,acid folic,oxidanti importanti pentru sanatate.Nu exista dovezi concrete care sa ilustreze originea exacta a ridichii,dar exista variante de ridiche salbatica descoperite in Asia de Sud-Est.Prima atestare a ridichii dateaza din secolul 3 î.Hr.Atunci cand continentul american a fost descoperit,ridichea a fost una dintre primele legume care au fost duse acolo.Ridichea,sau Raphanus sativus,este o leguma radacinoasa care apartine familiei de legume crucifere.Contine un ulei caracteristic,care este sursa aromei sale usor intepatoare.Exista mai multe soiuri de ridichi in lume,iar acestea difera in functie de dimensiune,culoare,greutate.Motivul pentru care ridichea are un gust intepator si picant este faptul ca este bogata in nutrienti.Ridichea are o valoare nutritiva excelenta in comparatie cu alte legume.

C’est la vie…

Sunt povesti,cu alti oameni,cu alte obiceiuri,si bineinteles,cu bugatele gustoase si momentele cele mai frumoase.Sa uitam de griji si suparari,sa iertam,sa iubim si sa ne amintim ca nu suntem niciodata singuri.Timpul ma impinge,am venit aicia iute.Nu stiu voi cum sunteti,dar eu de fiecare data imi amintesc cu drag amintirile copilariei mele.Timpul cum a fost in copilaria mea,nu o sa mai fie,dar eu o pastrez inca vie.Cred ca pot sa-mi amintesc inca de la varsta de cinci ani.Imi amintesc de strabunicii mei,pe amandoi i-am intalnit,si cu ei am si vorbit.Oameni harnici,oameni de omenie,dar acum e cam rar sa fii om de omenie.Amintirile imi curg,iar povestile vreau sa nu le incurc.Imi amintesc cum taiam lemne cu firezul,doi taiau iar eu stateam pe lemn,pe capra.Sora mea Emilia si fratele meu Nelu,ei taiau iar eu doar ma uitam.Apoi sa le crepe lemnele cu toporul,sa faca si aschiute,de alea mai micute.Cand tatal meu punea varza in butoi,eu cu fratele meu Nelu,ne suiam sus in butoi,si seream pe varza amandoi,sa se apese sa faca loc mai mult,la varza in butoi.La taierea porcului sa mancam ceva carnat bun,si jumere,cardabos,toba,haios de ala sfarmos,vai ce frumos,mancam si suric gustos.Asa viata,sa tot o spui.Acum la cate eu m-am gandit,multe m-i s-a rascolit,dar eu aici le-am istorisit.Sa nu uit si cate bunataturi,toate facute din paturi,si multe aventuri,ca te crucesti daca t-i le spun.Asa a fost pe atunci,cu bucurii chiar daca am fost multi.Noi nici nu am fost multi,doar cinci,si am zis ca suntem tare multi.Ce sa mai zic de altii cu prunci si mai multi.Coarda cu nuca si cu mac,eu am zis tot pitpalac,mie imi vine sa ma sui intr-un copac,si pitpalac,eu ma duc intr-un tufis,ca sa ma pis.Povesti,da multe si marunte,dar de mine la inima au fost stranse.Mergeam la adunare,cantam si o cantare,mai o poezie,o alta melodie,o predica,sa nu visezi sa fii cuminte si sa crezi.A fost frumos,parca a fost ieri.Jocuri de multe feluri,sa nu te plictisesti,si sa nu iei drageuri.Mama,ce viata pe noi,am strigat cat ne-a dus gura ca si doi.Multe peripeti,dar uite dupa cat timp,eu aici le tot scriu.Tata ne punea la sapa,in primavara sa avem si ceapa,sa mai avem si salata si ridichi,sa nu stam ca niste potirnici.Am vrut sa zic puturisi,puturosi,sa stam toata ziua cu fundutu jos.Fratilor noi am lucrat,ori la sapa ori pe sant,dar grije de noi sa nu ne plictisim a aflat.Si la scoala trebuia sa invatam,sa nu ramanem corigenti ori repetenti,nu am jucat noi toata ziua,ca sa batem mingea,si nici briza.O chiuleam din cand in cand,chiar daca mancam si pamant,o tundeam si la ulita fugeam.Ah,ce vremuri,noi doar visam.Nu o sa mai vina vremurile acelea,dar eu cat traiesc le povestesc,chiar si nepotilor mei,pana nu ma prapadesc.Frumoasa a fost viata,frumoasa e si acum,chiar daca nu ma mai spal cu acelasi sapun,dar eu tot va spun,au fost vremuri,de demult.Iar cand am crescut putin mai mare,mama m-a invatat sa fac si mancare,sa spal,sa curat in casa,ca am crescut de am ajuns si pan la masa.Le-am facut cum am putut,dar le-am si uns cu un magiun.Am pus compoturi in sticla,gem di ciselita,zacusca,ghiveci,acrituri si muraturi,pe iarna noi sa avem.Noi ne-am asigurat,toate in spait au intrat.Cand a venit si vara,am pus si apa la soare,sa ne spalam si pe picioare.Ne-am balacit,pana ne-am si zapacit.Ce sa mai zic,si prin ciresi si visini la cules,tot prin pomi stateam noi des.La caise,chiar si alea din mai,ca erau bune,ca sa tot stai.Tot felul de pomi fructiferi,ca sa rupi si crengile de pe ei.Au fost vremuri minunate,parca au fost pline de chiocolate,si toate aromate.Si cand am crescut si mai mare,am mers si la alimentare,am facut cumparaturi,la cozi multe dar sa nu furi.Am lucrat si sezionera,sa nu ajung prizionera,si am devenit si pionera.Tot ce am facut mie mi-a placut,si nici acum nu pot sa le uit.Cred ca de aceea pe mine ma duce mintea,ca am batut toata ziua lintea.Nici nu stiu ce am mai mancat,dar inca creierul nu m-a lasat,eu aici l-am descarcat.A fost greu,dar pe aici eu am umblat,si amintirile din copilarie eu le-am depanat.Nu stiu daca voi va-ti saturat,dar eu povestea am terminat.Eu tot o copila am ramas,viata numai suturi in fund mi-a tras,si am mai inaintat un pas.Nu stiu cum de am rezistat.M-am performat!Am evoluat,si in America am aterizat!Persoanele care au amintiri frumoase din perioada copilariei,au tendinta sa aiba o sanatate mai buna in viata de adult.Riscul depresiei si al bolilor cronice fiind mult mai mic,conform unui nou studiu condus de specialistii de la ”American Psychological Association”Multe multe s-au mai intamplat,iar acum am ajuns o baba,si stau cu fundu pa sant,si scriu ca un savant.C’est la vie!

Congratulations Graduate 2025

Timpul a trecut,nu imi vine sa cred,Lucas a terminat liceul.Ce repede a trecut patru ani de scoala.Dar parca si mai repede a trecut,18 ani de cand el sa nascut.Eu,bunica lui i doresc mai intai de toate,sanatate,prosperitate,si Dumnezeu sa i le daruiasca pe toate.Multa pace si binecuvantare,si viitorul sa fie frumos,ca si o zare.Numai inainte!Te iubesc Lucas.Felicitari!Sunt fericita pentru tine,si ce va urma,pe urma Domnului sa te tie.