Roata morii se-nvarteste…

Valeleu,valeleu,nu vad nici un leu,viata nu e perfecta,dar nici dreapta,si nimic nu ma mai indreapta.Acele timpuri sau dus,si o sa ne ducem si noi in alte timpuri.Roata morii se invarteste,nicidecum nu oboseste,doar noi obosim.Nu astept pe nimeni in poarta,chiar daca gandul departe ma poarta.Multe lucruri ma poarta,dar soarta e soarta,te pune sub roata.Ma poarta aievea cantarea,sa ma duc sa privesc indepartarea,si sa uit de supararea.Dorul de dor,nu dispare usor,ma poarta pe culmi de splendori,si-mi alina al vietii sudori.Si dragostea nu ma lasa,ma poarta sa fiu mai voioasa,sa port mereu in mine,dorul ce ma cheama la viata.Port si acum,mai mult ca oricand,un port de speranta,ce ma poarta mereu si-mi da siguranta.Port si dragostea de Dumnezeu,si de semenul meu,sa am parte in stralucire,cand va veni timpul meu.Va port mereu in inima mea,ca stiu ce inseamna,sa ai o purtare buna,cand lumea e rea.Ma poarta gandul acui,sa va spui ce nu vrui,si sa va doresc tuturor,tot mai sus,sa te sui.Ne strangem,ne frangem,ne plangem,ne impingem,si apoi ne smulgem.Verbul a face,cand nimeni nu ma place,si eu stau ca pe ace.O s-o facem noi de-a lata,cand se intoarce roata,si o sa vorbim cu soarta.Nu vreau sa tin manie,dar te vreau om da omenie,ca asa,sa fie bine.Si la cel ce mi-a facut rau,m-am rugat lui Dumnezeu,sa ierte pacatul sau.Vreau omenie,nu manie,sa sune zargalie.Omul da omenie,face bine,si multa lume nu stie,ca e om da omenie.Omenia este buna,si in prag,el te saruta,chiar daca ramai muta.Nu-ti vinde omenia,pentru nimica toata,poate fi roata patrata,tot se invirte,ca o roata.Nu-i nimic ca omenia,nici banul,nici avutia.Omul cu suflet curat,rade si de e suparat,si nu stii cat amar aduna,in buzunar.In viata castigi si pierzi,dar omenia sa o pastrezi.Unde-i omenia,de altadat,chiar si oamenii buni s-au stricat.Omenia e curata,daca stii cum sa iesi din casa,si sa nu te strici indata.Omenie,omenie,nu mai ai nici palarie,te-a dus in saracie.Omenie,glas frumos,mai bine ma duc pa jos,dar sa fiu un om da omenie,frumos.Multumesc pentru purtarea de grija minunata,ca Domnul a fost cu noi,si nu ne-a lasat,balta.Avem Sop opera in casa,si cantam opera si romante,numai cu doroboante.Eu vreau sa stau cuminte,ma curat si la dinte,si viata tot ma minte.Unu cu unu fac doi,si mergem tot inapoi.Ce viata sarlatana si golana,am crezut ca sunt o samziana,dar sunt aieriana.Am cantat opera,si s-a dus si Sop opera cu hop,hop,hop.Mai stau pe loc,sa nu iau foc,ca nimic nu e la loc.Hop,sop,si iara asa,imi vine si mie ziua.Nu conteaza ca nu am noroc,ma montez si stau pe loc,singura,dar fara bloc.La Raveca,sa nu ma ia streica,sa vad cucuveica.Multumesc tuturor,acum sa mancam un merisor.Ma obisnuiesc cu de toate,ori imi place,ori nu-mi place,tot primesc coabe si ace.Eu sunt jucausa,bate toba la papusa,si ma ascund dupa usa.Batausa,nicidecum,mi-e frica si sa va spun.Eu sunt o iubitoare,dar si luptatoare,dar nu ma bat cu tine,te las sa ai dreptate.Am stat si am meditat acum,cum americanii o spun.I am a lover,not a fighter.La ce ma gandesc eu acum,nu va spun.Daca am avea iubirea,nu ne-am mai bate cu firea.Nu pot sa dau timpul inapoi,doar traiesc ce nu am invatat,mai apoi.La varsta mea,ma obisnuiesc doar gandindu-ma,ce as mai putea?Continui sa fac,sa ma iubesc pe mine.Am ramas tot o copila,dar cu minte si mila,de mine.Amintirile imi vin in gand,cata rautate e pe pamant,nu pot sa te schimb,ca esti stramb.Nici sa te indrept,daca nu esti si destept.Roata se invarteste,si odata se opreste.Cat timp a trecut si prin mine,dar ma vede Cel de Sus.Nu trebuie sa ma laud,dar multe nu sunt scrise aici,le stie doar ai mei amici.Si chiar daca,de multi eu sunt iubita,nu sunt o razvratita.Fiecare ma crede cum vrea,dar asta e logica mea.Sa ma ajute Dumnezeu,sa traiesc,sa nu ajung sa fac pa mine.Vreau sa fiu tare,sa zbor peste zare,cand inima ma doare.Multe subiecte am scris,dar cel mai frumos,de Cer.Cu de toate ma obisnuiesc,de toate primesc,si pe roata,stralucesc.Amintirile sunt dulci,dar durerile sunt amare,nu vreau fiere amara.O sa-mi vina si mie randul,ca la flamandul,si-mi duc zilele,cu randul.

Nu sunt stabila,sunt fragila…

Sunt emotionala,fragila,de argila,si invicila,nu sunt stabila,nu am nici o vila,imi lipseste o bila,si capul imi este ca o movila,dar nu traiesc de sila,lucrez cu argila.M-am schimbat mult,viata m-a facut sa inteleg care este adevarata valoare a mea.Nu mai o gasesc pe fata aceea care putea indura,dar acum in spulbere piere,toata puterea mea.Ce durere,m-am pierdut in tacere,ca nu mai am miere,si inima-mi tot cere.Mai exista o flacara care licaie,dar se vaicara,ca tot pica.Ma caut sa vad ce a mai ramas de mine.Ceva totusi a mai ramas,inca nu m-am retras,dar sunt aproape de ultimul ceas.Ma caut,si ma gasesc acolo,pe unde am fost,dincolo.Am trecut de trecut,dar nu vad viitor,fara prezent.Deci raman absent in prezent,si ma prezint ca prezent spre viitor.Am intors tot din mine,m-am scuturat toata de sus in jos,sa mai trag nadejde,ca ma gasesc cum am fost.Nu o sa mai fiu cum am fost,dar ma lupt sa mai am un rost,sa invat cum sa ma caut,pe de rost.Ce au fost au fost,toate au avut un rost,sa nu raman eu prost.Tot ma caut,sa vad ce mai caut,ca de ce caut,sunt satula sa mai tot caut!Asa de mult am progresat,de cautare m-am lasat,ca Raveca mult s-a schimbat,nu mai e ca altadat.Candva,am fost o fata de-o schioapa,acum am ajuns schioapa si mioapa.Schimbata de anotimp,am stat fata in fata cu mine,si am vorbit cu mine.Candva,undeva,la o masa,am mancat halva,acum am uitat si de ia.Am vrut sa plec la hora in sat,si drumul m-i s-a incurcat,si am ajuns in alt stat.De cand ma stiu eu mica,si pana am ajuns pitica,am tot vizionat sa fiu o puternica.Am trecut prin filmul vietii mele,sa vad daca mai are zabrele.De mine am scris draguta,tot ce mie mi-a venit in cap.Si cum timpul a trecut,tot mai mult m-am indepartat de trecut.Am avut o tinerete,asa cum se povesteste.Nu am fost o zana,dar ca si copil,am fost buna.Acum eu le-am descifrat,cand am ajuns in alt stat.Multe am facut,multe nu am facut,si cate as fi vrut,nu am putut.Trebuia sa ajung la varsta asta,sa imi ridic din nou galeata,si sa privesc din nou in ea,ca sa-mi vad figura mea.Da,mult s-a schimbat,de cand apa din fantana nu am mai tras.Multe au fost cu folos,dar de multe nu am avut nici un folos.Am facut prunci,si numai patru la numar,am muncit pana m-am spetit,si acum m-am morcovit.Durerile le-am si uitat,ca azi eu din nou am invatat.Am fost si m-am plimbat,si cu cainele m-am consolat.Ca sa treaca timpul iute,dar nu vreau sa se stramute,vreau ca viata sa ma sarute.Azi intradevar m-a sarutat viata,ca i-am spus buna dimineata.Trebuia sa ies din casa,sa mai scriu o intamplare.Povestea a fost sa fugi,departe de mine sa ma dau mare.In viata nu primim intodeauna ce vrem.Oricat ne luptam,o data mai si picam.Dar pana mai pot,ma bucur cum eu le scot.Daca nimeni nu ma scoate afara,o sa ies eu si pe sfoara.Filmul ce eu acum l-am vazut,era despre cum sa nu te dai batut.Si in incheiere a spus,ca nimic din tot ce facem pe pamant nu ramane pierdut.Eu nu am scris ca amintirile sa nu se piarda,am scris ca tu sa nu te dai prada.Am inteles de ce trebuia sa ies din casa,sa mai fiu putin isteata,sa mai scriu ceva de viata.Dar este foarte interesant,ca de fiecare data,am mai avansat.Viata tu esti buna dar si rea,ca tot ma tii la scoala ta.Diploma de viata o voi lua,numai atunci cand voi pleca.Povestea mea inca nu s-a terminat,ca eu sunt tot prin stat.Sunt aici,unde pot prinde unde mici,si nu ma disturba de la scris.Am si uitat unde am ramas.Bine,prunci multi,nu au fost multi,dar candva au fost marunti,si acum au crescut mari,si se dau si veterani.Cinstea e a lor,eu doar sunt mama lor.Nu ma laud,ma aplaud,ca am trecut eu detrelaud.Adica cu cantare de marire,care m-a marit pe mine.Nu am nici un merit,doar ce prind din credit,sa ajung la merit.Si astea au trecut,multe drumuri,munti si vai am strabatut.Dar le-am trecut.Daca papuci ar putea inregistra,cati kilometri am batut pe cararea mea,as ajunge sa prind o stea.Nu pot sa sfarsesc povestea,ca atunci m-i se duce vestea,si nu stiu cine m-a credea.Asa povestea va continua,pana s-a sfarsii viata mea.Am multe seriale sa va povestesc,pana nu intepenesc.Daca le scriu acum toate,ce ma fac eu peste noapte,cand nu pot sa dorm.Doar asa cate putin,sa va tina cu gurile cascate,si unghiile muscate.De fiecare data,o fac eu lata,ca beau apa plata,si ma tine curata.Pot sa spun ca am avut o zi buna,cu lacrimi in ochi am si ramas.A fost minunat,o sa mai vin si altadat.Acum plec,ca am transpirat,si apoi din nou la alergat.Asa imi trece viata,pana vine dimineata!Am fost undeva si m-am intors candva.Candva,toate se vor termina,aici e speranta,acum totul este bine,aceasta e iluzia.Candva pe nesimtite,imi trec niste ganduri interzise,care vin incet,si apoi se amplifica mai tare,pana cand candva,nu mai aud nimic.In viata fac ce vreau,candva nu o sa mai fie asa.Astept ziua,cand schimbarea se va transforma,si nimic nu ma va mai durea.Asa a fost viata mea.

Nu risc,nu vreau sa pisc…

Nu vreau sa risc,ca nu risc,sa am tot frici.Nu sa schimbat nimic,o sa luptam pana cand o sa invatam.O sa fie bine ca altfel,cum,niciodat.Nu am spus niciodat,pana acum,nu m-am predat.Nu mai suntem in acelas anturaj,faptul ca a fost doar un avantaj.Dar sa sti ca ma inspiri,iar eu am preluat din specuiri.Tot eu le ajung la urechi,dar de ce stai cu gura casca?Viata,o sa devina amintirea,cand toti se pierd cu firea.Tot ce se intampla iti da de gandit,nu te multumi cu cat stii sau cu cat ai devenit.Stiu ca nu iti place,devin nesmintita cand nu ma simt in apele mele,linistita.Si asta te afecteaza si pe tine,cunoasterea de sine.Toate astea imi fac trairea,cand am intins cumva,simtirea.Mi-ar place sa stiu ca am sa lupt,dar de la sfarsit catre inceput.Sa luptam tre sa invatam,sa invatam tre ca sa luptam.Pentru scris,imi pun viata la risc,si mai apoi sa mai fi si optimist,mai risc.Fi calculat si chibzuit,ai auzit?Nu iti place,poate te-ai plictisit?Asta imi spuneam eu mereu,abia acum mi-am dat seama,eram chiar eu.Mai mult acum ca niciodat,e drumul mai alunecat,credinta parca s-a uitat.Fii calculat,mai mult acum ca niciodat,e vremea acum de ridicat.Deci sa incercam sa fim mai buni,sa ne oprim putin din drum,si din alergare sa stam o clipa sa privim,la ce se intimpla in lumea mare.Poate e ultimul apel,fa-ti azi o cercetare,tot mai aproape e sfirsitul,prinde prietene momentul,fii calculat acum mai mult ca niciodat!Nu te consuma,consuma si nu regreta!Nu vreau sa risc,ca nu vreau,si nici sa castig,ca tot risc,pana ma stric.Risti nu risti,tot te infrici,de frici.

Am cultura,din cultura…

Cultura,care provine de la cuvantul latin colere,ce se traduce prin „a cultiva”/„a onora”, se refera la o activitate umana,in termeni spirituali,materiali,intelectuali sau emotionali.Cultura este combinatia de valori,credinte si practici comune,pe care oamenii le invata si le transmit de-a lungul generatiilor.Nu stiu cat ne mai ingaduie Dumnezeu?O lume plina de bolnavi,dar eu fac umor,sa nu mor.Oamenii alearga neincetat dupa doctori,analize si tratamente,sa scape de neputinta si durerea trupului,insa cad si mai mult in deznadejde.De cele mai multe ori omul neglijeaza sufletul,tocmai in detrimentul trupului pe care se straduieste sa-l vindece.Sta dupa analize,aici ma regasesc si eu.Dar cand vine vorba de sanatatea sufletului fuge.Nu-si incalzeste inima,si nu i-a pastila blandetii.Apoi,bate omul la toate usile,nu vine sa scape de cangrena pacatului,si de tumoarea rautatii.Alearga omul la oftalmolog cand ii slabeste vazul,si ar da orice ca sa il dobandeasca din nou,macar in parte.Dar cand sufletul ii este orb de atata necredinta,nici macar niste ochelari duhovnicesti nu cauta.Alergam neobositi dupa trup,il inbalsamam cu toate parfumurile lumii,dar numai sufletul il lasam sleit.Oamenii calmi si fericiti,isi iau timp pentru a se opri din vartejul muncii,ei folosesc acest timp pentru a sta in liniste,pentru a medita sau pentru a face o scurta plimbare.Sunt constienti de faptul ca oricat ar fi de ocupati,au nevoie de repaus sau de un moment in care sa-si incarce bateriile.Alegerea ne ajuta sa ne simtim liberi,avem ganduri,ca ne-a parasit inspiratia.Viata are de multe ori etape de frustrare sau dezamagire.Oamenii care reusesc sa-si pastreze calmul si buna dispozitie nu se inchid si evita frustrarile,ci devin mai deschisi pentru a vedea noile oportunitati care apar.Viata nu este o destinatie,ci o calatorie.In fiecare zi,fiecare face o multime de alegeri,care vor avea impact asupra vietilor noastre.Unele sunt de mica importanta,in timp ce altele ne vor schimba complet cursul vietii.Fiecare are dreptul la libera alegere,sa credem,sa spunem sau sa facem ce vrem.Se spune ca toti avem un destin inevitabil,care te urmareste toata viata.Astfel suntem responsabili cu totii pentru ceea ce se intampla.Marturisesc ca sunt slaba,asa de slaba,dar Tu esti Domn,Doamne ajuta-ma.O inima care e zdrobita,nicicand n-o vei refuza.Sa curga raul din Duhul Tau,Doamne,Te rog.Lasa mila Ta sa cada,sa curga mila Ta din cer.E o noua zi,si mila Ta,peste noi las-o a fii.Expresia a spune verde in fata,descrie adevarul.Viata e uimitor de scurta,macin clipele si anii,iar vantul uitarii le spulbera atat de repede prin univers.Asa cum fiecare dintre noi decide sa fie un iubitor,eu am ales sa fiu un cuvant.Un cuvant sa reziste miilor de furtuni,chiar si atunci cand este inecat si inadusit in propria tacere.Chiar si atunci cand vrei sa vorbesti,sa scrii,sa asculti,sa astepti,sa plangi doar ele iti raman.Venim prin cuvinte si din cuvinte,ramanem datorita cuvintelor.Pretuiti viata!Suntem supusi sa ascultam melodia muta a vietii,vinovatii oameni pentru un pamant.Daca am invta sa trecem peste orgoliu,sa privim cu ochii larg deschisi si sa intelegem de fapt ca ceea ce spune sufletul,este exact ceea ce noi cautam intreaga viata.Am realizat in timp ca,de fapt,fiecare zi despre care nu poti sa povestesti ceva frumos sau placut,e o zi in care ai fost orb si surd,o zi in care ai ales sa nu fii atent,sa nu asculti.Nu-mi doresc nimic din simpla modestie pe care nu o am indeajuns.E doar o zi in care ti-e data sa o traiesti.Daca stelele mai pot darui lumina,daca cerul mai are lacrimi,daca timpul mai ingaduie suflare.E pentru ca Dumnezeu vrea sa-ti sopteasca,ai mare pret in ochii Lui.El va sterge orice lacrima din ochii lor.Si moartea nu va mai fi.Nu va mai fi nici tanguire,nici tipat,nici durere,pentru ca lucrurile dintai au trecut.E greu sa ne gasim drumul,echilibrul si pacea intr-o lume nebuna.E greu sa fii om intr-o lume de hiene.Cu toate acestea,e usor atunci cand nu mai ai asteptari de la oameni si de la viata.Cand iti incredintezi viata Celui de Sus si spui"Faca-Se Voia Ta,Doamne"Esti recunoscator vietii doar pentru faptul ca poti privi,pasi,ca poti simti,ca te poti ruga.E usor cand pornesti la drum cu Dumnezeu si Lui ii lasi toate gandurile tale,toate grijile tale,totul.Nimic nu este greu cand ai incredere in Cel de Sus!Te incurajez sa fii pregatit din punct de vedere spiritual,emotional si fizic pentru aventurile pe care ti le-a pregatit Dumnezeu.Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui,si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

Toate-s noi,si vechi sunt toate…

Nimic nou,doar trec,prin timp,si timpul este vechi.Din zona de comfort,vantul ma duce,dar eu lupt,sa pot.Cand nu mai pot,ma rasucesc din nou,sa cred ca pot.Toate-s noi,si vechi sunt toate,si intru-na merg pe coate.Mai dau din coate,fara roate,cat se poate.Nu e vorba de sudoare,e cat poti sta pe picioare.Nu ma doare,eu beau moare,fara de miez tare.Cate oare,tot ma doare,si te rog cu amploare,vreau o floare.Pentru a cata oara,beau fiara amara,si tot spun,o sa treaca oare?O sa treaca,si pe mine tot ma incearca,o cucuvoaica.Tot se vaita,nu-i jidanca,o ia pe o sleanca.O sa treaca,cu o mireanca,de strujanca.Asa e limbajul pre la noi,lumea ne arunca in gunoi,si noi facem mare taraboi.Unu,doi,o sa treaca si pe la voi,ca a fost destul la noi.Ia mai sunati din trambita ca un pitigoi.Oare,te mai doare?O sa-ti aduc si eu o floare,maine pe racoare.Chiar ma doare,cu o apasare,de durere mare,si cu scarpinare.Bucura-te,o sa simti si tu pe o spinare,ca pe mine tar ma doare.Nu e o placere,e durere,chiar la fiere.Nu vreau multe,nici marunte,oare toate-s cat un munte?Se zice,ca muntele il pot muta,dar unde-mi este credinta mea?Oare,de cate ori nu am incercat,muntele m-a deselat.Pot,cred,si voi vedea,mare imi este credinta mea.Dupa fapta si rasplata,ca nimeni nu ma mai indreapta,si cred ca zbor,si drept eu aterizez de zori.Cate oare,mai se si moare,si ne ducem tot cu moare.Noi nu moare,noi bem moare,ca ne doare,si ne vindeca la foale.Am dat eu oare,de onoare,sau am prins eu o sudoare,care ma-n fioare,si ma duce-n eroare.Pai se poate oare,noi suntem mioare,si mergem la scaldatoare,ca si surioare.No bine,oare ma crezi pe mine?Nu ma duce in eroare,ca si tu esti un oarecare,ca fiestecare,ce il doare la spinare.Sa ne bucuram noi oare,ca in fiecare zi e sarbatoare,oare sa fie,ce oare?E o mirare!Mai traiesc eu oare?Desigur ca nu e o eroare,e o intrebare,cu semn de exclamare,cat mai pot eu oare?Am inteles,e o onoare,care dintr-o eroare,a ajuns la oare,sa mai pot eu oare?O sa te mai plimbi si tu pe ulicioare,si o sa simti tu cum te si doare.Drumul pana la Dumnezeu este foarte greu.Astept totul sa treaca,sa-mi fie mai bine,si sa-mi pice para-n gura.Degeaba-s toate,ochii se micesc,perii imi albesc,buzele se subtirez,si eu tot ma imbarbatez.Nu vreau sa imbatranesc,dar nu scap,sa nu ma rablajesc.Cate n-am mai auzit,cate n-am mai zarit,despre crez,despre iubire,ca toate-s degeaba,in nestire.Acum mi-a iesit din fire,degeaba or geaba,tot degeaba,eu plec cu graba,ca toate-s degeaba.Multi imi spun ca afara e senin,cand potopul a luat loc focul.Tot degeaba e potop,cand nu mai ai nici propiul loc.Poti sa stai tot in genunchi,si sa plangi pana te frangi.Tot degeaba e potopul,e ca focul.Chiar si de mila daca plang,tot degeaba plang,chiar pana nu se mai poate.Doamne,fa daca se poate,ca pentru Tine,totul se poate,si nimic nu se desface.Pe unde am fost,cand am mai fost?Ca toate n-are rost!Nu ma crede,ma pregatesc in struna,de strabuna.Nu are rost sa ma-n fior,cand sunt minciuni in pataguni.Cat de repede s-au dus anii,anii astia ce s-au dus?Am imbatranit in ura,ca nu pot tacea din gura,si toata lumea striga,ura!Pentru noi luminile s-au stins,degeaba tot degeaba,degeaba-s toate fara nici un rost.Doamne,cat am mai crezut,ca n-e tii candela aprinsa,sa ne pice para-n gura,si nimeni sa n-o fura.Degeaba,degeaba,nu ne mai vedem zburand,dar suntem cum am ramas,blestemati!Degeaba ne cautam tot locul,daca nu am avut norocul!Tot degeaba,si degeaba!Cum am fost,si-acum cum sunt?Am fost noua,acum sunt veche,de pacate,fara pereche,si-mi pun parul,dupa ureche.Cum am fost,nu o sa mai fiu,dar nu ma las la nici un bristuriu.Am ajuns pana aici,dincolo,am grija,sa nu ma lovesc de stanci,si-mi pun mainile in branci,sa nu ma frangi.Peste a veacurilor vreme,Raveca nu mai vrea sa geme,vrea doar sa vibreze.

Lapte de pasare…

Nu ar fi rau,daca nu ar exista rau,dar mi-e rau findca mi-e rau.Nu mi-ar fi asa de rau,daca as fii un ferastrau,sa tai tot ce este rau.Mi-e rau cand aud de rau,vreau sa ma duc in Ceahlau,ca e balalau.Tucut gura ta,sa nu-mi faci nici un rau,nu fi un natarau.Nu stiu cum vor mai fii zilele mele,o sa impletesc la nuiele sa scap de belele.O sa mananc tot usturoi,chiar daca nu ma suportati nici voi,si o sa manc si ciapa de cioroi,sau ceapa ciorii,ca ma iau toti fiorii.Te astept,mananc ciocolata neagra cu lapte de pasare,curata.Cand greul ma apasa,si raul nu ma lasa,ma asez frumos pe-o banca,si meditez pe zdreanta cu ochii de faianta,ca eu raman tot in restanta.Nimic nu m-i sa intamplat,doar in cap m-i sa implantat raul ce m-a deconectat.Iubire multa,si mancati mult lapte de pasare.Laptele de pasare este un preparat culinar din categoria deserturilor.El consta intr-o crema fina de vanilie obtinuta prin fierberea galbenusului de ou cu adaos de zahar,lapte si vanilie.La finalul fierberii se adauga mici linguri de albus de ou,batut spuma cu zahar si aromat cu vanilie.Datorita aspectului,se mai poate numi si bulgari de zapada.A fost inventat in Franta sub numele de "œufs à la neige" oua inzapezite,sau "îles flottantes"insule plutitoare.Mod de preparare-Pentru inceput,separati albusurile de galbenusuri.Intr-un bol,adaugati albusurile,un praf de sare si mixati bine.Adaugati si zaharul pudra treptat si mixati in continuare pana obtineti o spuma.Puneti laptele la fiert impreuna cu zaharul vanilinat.Cand incepe sa fiarba,luati cu o lingura din spuma de albusuri pregatita mai devreme si formati “galuste din bezea”pe care le puneti in lapte cateva minute,intorcandu-le cu grija.Le scoateti pe rand pe o tava si procedati astfel pana terminati toata spuma de albusuri.Apoi,strecurati laptele si pregatiti galbenusurile pe care le puneti intr-un vas impreuna cu zaharul si mixati.Adaugati laptele fiert si strecurat putin cate putin,mixand usor.Puneti amestecul de galbenusuri cu lapte la foc mic,amestecand continuu pana incepe sa se ingroase.Cand se raceste,turnati crema in boluri si aranjati 2,3 galuste peste crema.Razuiti ciocolata neagra si serviti.Pofta buna!

Mama Rave,Buna Eca…

Pana mi-am gasit gasit ochelari,m-am tot gandit ce sa mai scriu.M-am gandit bine,e despre Mama Rave,si Buna Eca.Vedeti voi,mie imi sade tare bine cu o palarie,ca palaria ma scoate bine din cutie.Ma laud si eu foarte bine.Apoi,no,amu,ma dau si eu,sa fiu nealcosa.Imi sunt tare dragi palariile,cand imi fac fotografiile.Vreau sa arat de un milion,ca si eu sunt un mare om.Am avut un timp minunat,comediile le-am terminat,cred ca nu ma-ti invidiat.M-am apucat si am cercetat toate lucrurile cu gand sa inteleg,sa adancesc si sa caut intelepciunea si rostul lucrurilor si sa pricep nebunia rautatii si ratacirea prostiei.Eclesiastul,cercetand lucrurile unul cate unul,ca sa le patrund rostul,iata ce-mi cauta si acum sufletul si n-am gasit.Din o mie am gasit un om,dar o femeie n-am gasit in toate acestea.Numai iata ce am gasit:ca Dumnezeu a facut pe oameni fara prihana,dar ei umbla cu multe siretenii.M-am cercetat,nu m-am certat,am gimicat aluat de mine preparat.All i’m sayin!Vreau sa ma cunosc mai bine,si fac competitie cu mine,chiar daca,sunt mai buna ca tine.Precis ca ai sa zici,s-o crezi tu,esti mai nebuna ca mine.Dar totusi vreau sa ma cunosc,sa nu-mi pierd timpul,cand umblu pe jos.Cu capul in nori,sunt de multe ori.Stiu cine sunt,si ce mananc,cateodata ma scobesc si in dinti,ca nu suntem sfinti.Am venit cu un scop,sa dau la lume frumos.Si cand ma duc,ma duc sa ma joc,ca viata oricum e un joc.Castig si pierd,ca pana la urma,pe toate le pierd.Un singur joc imi place sa ma mai joc,sa ma iubesc cu foc.Si la joc,ma intorc sa nu ma rastorn,sa raman fara horn.Cu cine sa fac competitie,toti au restrictie de intuitie,si raman cu perchezitie,de adjustitie.Asa m-a facut mama mea,si nu ma intereseaza ce zice lumea.Va dati seama,sa ajungi pana aici,cat a trebuit,intru-na sa te tot ridici,sa nu fi muscata de furnici.Si ma tot ridic,ca mananc tot ridichi,sa ma curete la rinichi,sa nu am pietri,mari si mici.Dar tot mai sus ma ridic,si cu usturici,mai sus de turturici,in tara unde este tot urzici.Nu vreau bici,nici besici,ca sufar si de tremurici.E greu sa mai rezistati,stiu,de pe pielea mea,ca e batucita,vai de ea.Sa va spun inca ceva.Nu ma iau dupa nimenea,cum imi astern asa dorm,om sa fiu,si tu domn,eu vreau sa ma schimb,doar atunci cand eu dorm.Ma intorc de pe-o parte pe alta,si competez cu cealalta.Am ascultat sfaturi de viata,ca ce te doboara,te pune din nou pe sfoara,ca si viata te masoara.Sfaturile de viata imi da mie peste fata,sa invat cum sa stau mai in fata.Acordul melodiei sufletului,pierdut in nimic,rasuna absurd si difuz.Mai rau e sa simti nimicul si sa nu-l intelegi si sa nu iti dai seama de unde a provenit si in ce suflet a rasarit.Trecand nesimtitor,timpul se ataseaza de prima mea privire.Ai imbratisat caldura vorbelor mele,cuvinte de iubire.Scriu cu experienta din minte,dar nu scriu despre ele,ci doar afara din ele.Nu am cunostinte de stiinta,am vointa,ma pocaiesc sa ma cunosc mai bine.Recunosc ca nu cunosc,dar nu ma strofoc,nici nu ma sufoc,ma pun sa invat,mai multe sa cunosc.Numai Dumnezeu ma cunoaste pe mine.Multe eu am cercetat,dar cu toata truda,pace nu am aflat.Am umblat prin lume,dar numai cu Domnul eu m-am impacat.Chiar acum m-am socializat cu mine,despre mine,ca nimic nu-mi apartine.Totul vine si pleaca,inapoi de unde vine.M-am cercetat,si nici un paduche nu am aflat.I-am multumit lui Raveca,si mi-a raspuns tot Eca,ca mai vrea sa mai bea,la o vorba din vizualizarea mea.Sociala si amabila,bine si cauzabila,dar plina de maturabila.Asa e viata,toate vin si pleaca,si nimic nu agata,doar te desghiata.Vorbim mai tarziu,iti spun,cand eu m-am sculat.I call you tomorrow.Acum ma duc pe ulicioara,si sa vad cum pasarelele zboara.Sa nu uitati,de unde ati plecat.Un pic,de la daily drip,cu cip cirip.Vai,ce tare ma spetesc,ca eu tot imbatranesc,dar nu sunt batrana,sunt baba buna,asa imi zice nepotelul si catelul.Eu sunt buni Eca,buna,da natraguna.Oi fi eu buna,si nu batrana,dar gaina batrana face zupa buna.Nu-s gaina,sunt albina,ca de miere mi-e gura plina.Tot ce scot din gura,te alina,nu te injura.Azi asa mi-a spus nepotul,multumesc buna,mi-a venit dorul,sa mancam cremesul.O sa mancam si alte bunataturi,varza multa,sa fim sanatosi tot anul.Bunicuta,as mai vrea,si bunataturi de a dumita,ca sunt gustoase pentru hrana mea.Bine mai nepotele,iti fac poftele tele,ca doar o buna ai aici,eu nu vreau ca tu sa te strici.El are nevoie de mine,numai ca sunt buna de piftie,si toata ziua gatesc in bucatarie.Pana m-ai pot gati,e bucuria mea de a servi,pana nu m-oi prapadi.Ce bine e sa fi buna,ca de nebuna,lumea e plina.Bunicuta,buna draga mea,te iubesc cu toata inima mea,numai nu ti-o dau pe a mea.Acum buna Eca,de multe s-a saturat,le-am spalat cu-n oftat.Eu ma limitez doar la atat,pana nu m-am rancezit,si sa nu crezi tu,ca nu m-am zapacit.Acum buna,buni Eca,isi inchide tableta,ca vreau sa merg si cu trotineta.Buna zi sa aveti,pofta daca mai poftesti,si pe la mine sa mai poftesti.Acum ori postesti,ori te prostesti,nu vreau sa te prapadesti.Am luat-o cu pofta,de chiar mi-a pierit si pofta.Pentru cine pofta nu are,sa se spele pe picioare,si sa se unga cu unsoare.Eu m-am uns bine si pe cap,si pofta mi-a venit treptat.Am plecat cu bunataturile drept la sfat,si pofta de am intrat in pat.Mama Rave,a muncit azi,si m-am spalat si pe cap.Maine,Buna Eca,vorbeste cu nepotii ei,sa fie cuminti si destepti,si le face placinte bune,ca pana acum,am trei baieti,si in Octombrie,o sa vina o fetita,Cleopatra Ray,si o sa creasca mare,ca si verisorii ei.Lucas,Eli,si Zachary,si cine mai stie,daca va fi mai multi,ca ei.Pana nu ma bag in pat,scrisul l-am terminat,si m-am pus la rugat,ca Domnul sa vegheze pentru noi toti,neancetat.Cu iubire v-am lasat,si in mainile Tatalui din Cer,v-am predat.Amin

Hrana duhovniceasca…

Nimeni nu poate creste,fara sa manance,asa este si cu cresterea cea duhovniceasca.Hrana duhovniceasca,este destula,si se poate afla fara nicio greutate si cheltuiala.Si credinta este o incredere neclintita in lucrurile nadajduite,o puternica incredintare despre lucrurile care nu se vad.Pentru ca prin aceasta,cei din vechime au capatat o buna marturie.Prin credinta pricepem ca lumea a fost facuta prin Cuvantul lui Dumnezeu,asa ca tot ce se vede n-a fost facut din lucruri care se vad.Imi aduc aminte de credinta neprefacuta,care s-a salasluit intai in bunica ta,Lois,si in mama ta,Eunice,si sunt incredintata ca si in tine.Fratilor,va laud ca in toate va aduceti aminte de mine,iar de invata cineva alta invatatura,departeaza-te de unii ca acestia.Lupta-te lupta cea buna a credintei,cucereste viata vesnica la care ai fost chemat si pentru care ai dat buna marturie inaintea multor martori.Spune ca cei batrani trebuie sa fie treji,vrednici de cinste,cumpatati,sanatosi in credinta,in dragoste,in rabdare.Spune ca femeile in varsta trebuie sa aiba o purtare cuviincioasa,sa nu fie nici clevetitoare,nici dedate la vin,sa invete pe altii ce este bine,ca sa invete pe femeile mai tinere sa-si iubeasca barbatii si copiii,sa fie cumpatate,cu viata curata,si sa-si vada de treburile casei,sa fie bune,supuse barbatilor lor,pentru ca sa nu se vorbeasca de rau Cuvantul lui Dumnezeu.Sfatuieste,de asemenea,pe tineri sa fie cumpatati,si da-te pe tine insuti pilda de fapte bune in toate privintele.Iar in invatatura,da dovada de curatie,de vrednicie.Dreptarul invataturilor sanatoase pe care le-ai auzit de la mine tine-l cu credinta si dragostea care este in Hristos Isus.De aceea,sa lasam adevarurile incepatoare ale lui Hristos,si sa mergem spre cele desavarsite.Lucrul acela bun care ti s-a incredintat pazeste-l prin Duhul Sfant,care locuieste in noi.Invataturi sanatoase,de la cele mai bune si frumoase persoane din viata.Tot ce am,e tot ce imi trebuie.Fi cu luare aminte asupra invataturii sanatoase,cand o dai,si cand o primesti.Ce am auzit,ce stim,ce ne-au povestit parintii nostri,nu vom ascunde de copiii lor,ci vom vesti neamului de oameni care va veni.O,adevarat si cu totul vrednic de primit este cuvantul care zice,Hristos Isus a venit in lume ca sa mantuiasca pe cei pacatosi,dintre care cel dantai sunt eu.Toti cei ce sunt cu mine iti trimit sanatate.Spune sanatate celor ce ne iubesc in credinta.Harul sa fie cu voi cu toti.Amin.Doar Domnul stie,si ma cunoaste,si nici un fir de par,nu-mi cade fara voia Lui!Sunt clipe in viata ce dor ca si o rana,sunt clipe de disperari adeseori,si caut zadarnic un ajutor.Sunt clipe cand multe poveri prea greu ma apasa,dar nu uit,vine o clipa odata,cand voi zbura dincolo de nori.Cand incercarile-s prea grele,si nu stiu cum se vor sfarsi,mai este doar putina vreme,si cel ce vine va veni.Chiar daca viata-i mult prea cruda,si ma  intreb cat va dura,ce mai conteaza o secunda pe langa vesnicia mea?Sunt clipe in viata cand gust dezamagirea,si vad adevarul ca e mult prea amar,sunt clipe cand nu poti gasi in tine puterea,si schimb clipe de viata in clipe de jar.Sunt clipe cand,cu fie ce pas sunt tot mai obosita,dar in curand,langa Isus ma voi odihni.Fiti tari si imbarbatati-va inima,toti cei ce nadajduiti in Domnul.Omul merge cu frumusetea exterioara un timp scurt,dar cu frumusetea interioara merge vesnic.Nu te ingrijora chiar daca drumul uneori e greu,o mie sa cada,alaturi de tine,si zece mii la dreapta de-or cadea,doar vei privi cu ochi si vei vedea minunea.Fiecare zi e plina de culori,daca inca mai poti iubi,chiar de e soare sau e nor,El alaturi iti va fi.Fiecare zi,ti-aduce bucurii,si cand iti este greu,doar sa poti zambi.Oamenii te aud cand vorbesti,dar prietenul te intelege la nevoie.Domnul imi este adapost,cetate tare in vreme rea.Desi e valul furios imi e scutita inima.Da,eu ma incred in Domnul,cetatea mea,cetate tare-n vreme rea.Scut de arsita soarelui,e ca lumina farului,ce straluceste in noaptea grea.Tu esti a mea mantuire,Tu imi dai credinta,iertare,si ma asteapta in cer fericirea.Dumnezeu sa rezolve orce probleme,sa vindece orice boala si sa ne ocroteasca,dar sunt si mai multe motive,de orice fel.Eu nu ma tem,cu El merg catre tel.O mie sa cada deasupra mea,Domnul e cetatuia mea!Am mancat hrana duhovniceasca,si acum privesc,ploaia,de la fereastra.Pot totul in Christos care ma intareste!