Saturday, April 1, 2017

Biruinta cu Credinta...

In fuga lor prin viata,oamenii cauta intotdeauna iubirea.Unii iubesc si nu sunt iubiti,altii sunt iubiti dar nu pot da aceeasi dragoste,iar altii,cei mai fericiti,iubesc si sunt iubiti in egala masura.Dragostea e singurul sentiment care te ridica si te coboara,care te face sa te simti stapanul lumii.Si da,ea doare.Si nu conteaza cat de mult ai fost ranit,cat de mult te-a durut.Continui sa crezi si sa speri.Chiar si persoanele care nu mai cred in iubire pentru ca au fost dezamagite in adancul sufletului,continua sa spere ca intr-o zi,totul va fi bine.Noi privind nu la cele vazute,ci la cele nevazute,stiind ca cele vazute sunt trecatoare,dar cele nevazute sunt eterne.2.Corinteni 4:18 Acum stiu,dar atunci nu stiam.Acum vad,dar atunci n-am vazut.Nu o revelatie oarecare,ci unica,intr-un cuvant,pentru a ne bucura de aceasta viata,si de o culegere minunata avem nevoie in mod special de Har,de a avea o inima buna si sincera.O ce Har sa fii copilul Domnului!In calatoria noastra pe acest pamant,trecem prin perioade ale vietii in care drumul ne este presarat cu clipe de suferinta,iar inaintarea noastra este atat de anevoioasa,si simtim ca suntem singuri,fara ajutor.Totusi este un privilegiu sa stim ca asupra noastra vegheaza Dumnezeu.Cu gandul la viata Eterna,adesea eu ma gandesc,si ma intreb de multe ori?mai este mult pana atunci?Uneori visez la cer,la Eternitate.Sufletul omenesc a fost facut sa se bucure.Timpul care mi-a ramas vreau sa mi-l petrec alaturi de iubitii mei.Cum trecem atat de repede peste momentele in care ne napadesc amintirile si simtim lucruri care mai de care mai profunde?De ce ne robeste timpul?Oare nu putem sa ne oprim nici o clipa din goana aceasta nebuna?Oare spre ce ne indreptam fara sa ne gandim la noi,la sufletele nostre si la bucuriile astea marunte care poate ca ar trebui traite la o altfel de intensitate,poate ar trebui incadrate cumva in Eternitate?Facem totul pentru ca asa trebuie.Poate ca asa e dat sa fie,ca gresim si ne irosim clipele,poate ar trebui sa ne oprim mai des sa vorbim cu Dumnezeu.Mi-e dor de lucrurile profunde ale vietii si sunt plictisita de maruntisurile cotidiene pe care trebuie sa le fac intr-un timp atat de scurt uneori.Sunt obosita de alergatura asta,intre un destin si un altul,intre impliniri si dezamagiri.Scriam despre lucruri frumoase si luminoase,despre strangeri de inima in fata unui om deosebit,despre dorinta de a implini misiuni onorante si dorinta de trai.Iar acum imi vine sa scriu despre Eternitate!De ce?ca ma gaindesc mereu la Etern.Cand mi-a aparut primul fir de par alb m-am gandit ca trebuie sa fie cine stie ce greseala.M-am convins ca nu era o greseala.Findca oricum,batrani nu suntem niciodata,nici chiar atunci cand ne tinem nepotii in brate.Nu as putea spune ca ma grabesc neaparat undeva.Nu imi vine la fel de usor sa sterg cu buretele cativa ani,doar fiindca la un moment dat am avut o problema.Unde am fost cand eram doar un plod in pintecele mamei mele,si unde am ajuns chiar acum,la aceasta virsta,prin cate transformarii am trecut,cate amintirii frumoase si triste vor mai  veni.Am cautat fericirea,dar lumea nu mi-a dat,numai ISUS e acela ce pe brate m-a luat.Am alergat la oamenii sa le cer ajutor,si am vazut ca si ei sunt tot niste muritori.Ma duc acum cu gandul departe,si ce viata si copilarie am avut,nu am fost noi bogati,dar am stiut sa pretuim totul,chiar si putinul pe care il aveam,pentru noi era indeajuns,caci eram multumitori si am stiut sa apreciem chiar daca,viata a fost asa de grea.Ma gandesc si scriu,ce timpuri frumoase am petrecut in anii copilariei mele,si asa rind pe rind,an de an si evenimente si suprize de tot felul,dar viata m-a invatat sa supravietuiesc,si tot odata viata m-a facut tot mai puternica si sa vad ca nu e usor.De multe ori singura sa izbutesti,dar cu El am putut sa strabat chiar si atunci cand trebuia sa trec si prin valea plingerii.Gandul mi-e departe,inima si dorul imi suspina,si-mi zic?mai este mult din noapte pana cand Tu Doamne vei veni?dar pana atunci eu voi lauda pe Domnul si cu drag il voi astepta.Cu nerabdare astept ziua cand El va veni,zi minunata si glorioasa,atunci cu drag eu imi voi amintii.Invat sa fiu curata,vesmintul sa-mi fie nepatat,sa stau in staruinta,sa pot avea biruinta si in ascultare sa ramin pana cand El ma va lua.In calatoria mea pe acest pamint,inca din frageda mea copilarie,la-m rugat pe El sa fie conducatorul si sprijinul vietii mele,atunci cand mie imi este foarte greu,si am spus"tu esti al meu prieten bun"din zorii tineretii cu Tine eu calatoresc pina la sfirsitul vietii.Tu esti comoara cea de pret,de mine mult cautata,Isus eu nu te -as mai lasa nici pentru lumea toata.Si fie drumul cat de greu,eu merg mereu pe calea Ta cea dreapta.De urc in viata sau de cobor,merg in lumina,ori trec prin nori,te simt aproape si-s fericita ca sunt de tine calauzita.Chiar lumea intreaga de m-ar chema pe tine Doamne nu te-as lasa,esti fericirea esti dorul meu,esti Tu totul,iar eu al Tau.Caci noi suntem creati pentru ETERNITATE,nu pentru gunoaiele de aici de jos,esti infinit de necuprins,esti totul de neinvins,si astept din nou o noua zi,atit de minunata.O lume unde dureri si lacrimi nu vor fi,o lume in care rautate nu va fi,ci doar IUBIRE pe vecie.Iubire ocean fara tarmuri ce face din viata un vis.Aerul adiaza asa de placut,frunzele imi cad pe o pleoapa,pasarelele,cip,cip,ciripesc asa de voios,natura intreaga raspunde asa de frumos si toate iti spune,e atat de frumos.Stau si meditez,cu gandul la o lume mai frumoasa,la la lumea mea de vis,unde pot sa-mi manifest emotiile si plinsul,unde nu ma vede nimeni,numai eu si EL.Este foarte terapeutic,cand poti sa scri,sa canti,sa plingi,si sa aspiri la o lume mult mai buna.Sa privesti cerul senin,si vintul care te imbie sa mai traiesti,doar cu atat rami,cu amintirii si vise care se vor sfirsi in curind.Frumoasa e natura,frumoasa e viata pe care Dumnezeu o imbraca in fiecare zi.Ce este omul?doar o suflare,un abur ce se duce,cu sufletul la cer.Cu gandul indreptat spreTine,iti spun poveste mea de dor,si versurile le astern pe al meu Blog,din inima si suflet.De Tine imi este tare dor,mie dor de toti plecati acasa,mie dor sa vad a Ta splendoare,sa te privesc venind pe norii.Caci nu am pe nimeni in aceasta lume,sa stie dorul si necazul meu.Dar in tara fara nori,acolo ne vom intilni cu toti.El ne intareste,pe bratul Lui vom fi BIRUITORI,pana la tara sfinta.Eu nu sunt de pe pamint,casa mea e acolo sus,linga al meu PASTOR ISUS!Drumul meu,poate e mai scurt ca niciodata,si viata este asa de dura si de trecatoare,dar prin acest mesaj doresc,sa adresez celor dragi ai mei,pe care ii iubesc,sa se increada in Dumnezeu,m-am luptat lupta cea buna,mi-am ispravit alergarea,dar de acum ma asteapta Tatal cu bratele deschise,si cununa,care mi-o va da,dar nu numai mie,ci tuturor care il asteapta pe El.Frumoasa e batranetea petrecuta cu ISUS,dar tot mai frumoasa e cand vom fi acolo sus,lacrimi,dureri,de nimic nu ne vom mai gandi,caci vor fi sterse toate sus.Inchid ochii si visez la spledoarea ce-a de sus,unde va fi mai frumos ca si aici.Nu sunt ce ar trebui sa fiu,nu sunt ce par a fi,dar findca m-am nascut fara sa stiu,sau prea curind sau prea tirziu,ma-m resemnat si ca ori ce om de rind,nu am ramas decat ceea ce sunt.Gandul meu spre Tine zboara,fa ce vrei cu viata mea,pentru fiecare clipa eu vreau sa-ti multumesc,tot ce am mai bun pe lume,si copii ce Tu mi-ai dat,sunt ai tai in intregime,si totul ce Tu ai creat.Cu gandul la viata ETERNA,cu drag eu ades meditez,e singurul lucru in viata,pe care-l doresc mult,caci nu as vrea niciodata,sa ma despart de tine iubite ISUS.Credinta mea vreau sa o pastrez,pina voi ajunge in cer.Fie ca aceste rinduri sa te puna pe gandurii,sa meditez si tu,asupra sufletului tau si sa te intorci la Dumnezeu,caci multe zile nu vor mai fi,si sa te impaci acum cu EL?Fiecare clipa ne spune ca mult timp nu mai avem,si sa ne intoarcem la El,poate e ultima ora cand Domnul te cheama,vino si nu-i refuza chemarea,nu stim ziua de mine,acum cat se mai zice azi,vino la El.Fa-ti o cercetare,de vrei sa scapi de tot ce este rau,si fa legamintul cu El.Esti pregatit sa zbori cand ceasul va suna,esti pregatit sa mergi cand El te va chema,intoarcete acum,nu zabovi pe drum,primeste azi mesajul Lui.E putin rece,vintul bate,cu suieratul lui prelung,si din ecourii departate,atitea ganduri ma ajung,gandurile mele se indreapta acum la cei dragi ai mei,care ma asteapta acasa,dar nu aici ci la casa cea de sus,unde Pastor si Rege e ISUS.Si dupa nori va fi soare si greul sa nu ma doboare,hai Raveca din nou mai fa inca un pas.Traiesc de pe o zi pe alta,si nu ma tem de nimic din ce ar veni,foamete,ciuma,bolii si urgii,ca toate le-am vazut si in curind Tu vei veni.Asa trec zilele,si astept cu nerabdare,pe El sa-l pot privi.Poate la noapte,sau poate chiar acum,dar El tot mai bate si inca e pe drum.Ce e viata omului?e ca frunza codrului,frunza se duce in vint,iar omul merge in pamint,omule cat esti in putere,nu cauta sa-ti faci avere,ca viata e o parere,e un abur care piere,si la urma toate piere.Sa traiesti si sa faci bine,ca nu iei nimic cu tine.Da,chiar in curand il vom vedea pe Regele,pe El il vom urma.Mai putin avem de dus,pina vom ajunge sus.Gandul meu zboara din nou spre tine Tata ceresc,nu am cuvinte indeajuns sa-ti multumesc,ma inchin cu umilinta in fata Ta,fa ce vrei cu viata mea,Tu esti tot ce am eu,mai scump pe acest pamint.Spre vesnicie,mai sus,ce frumoasa e tara cea sublima,cand spre ceruri eu privesc,si acei ce te asteapta cu imnurile ceresti,iti vor striga OSANA,numai tie inparatule Ceresc!Vino DOAMNE mai curand!...
Pe ganduri sedeam eu la tarm,
Peste mare in larg eu priveam,
In duh,gandul meu mi se duce inapoi,
Inspre timpul trecut!
Un prieten pluteste in fericire,
Si apoi in mormint a cazut!
Dar ori cum schimbase-va timpul,
Inainte eu merg,tot mereu!
Puternica doar in Domnul meu.
Numai EL ma pazeste de rau!
Regret ca repede sa dus al vietii vis frumos,
Retin un dor ce-i greu de spus.
Un dor sublin duios!
Eu nu aveam nici cand frica,
De atunci si pina acum,
Prin cate am trecut si cate am indurat,
Furtuni grozave mau ranit,talazuri mau brazdat!
Dar azi nu stiu ce sa mai zic?
Stiu caci numai El m-a ajutat!
In ziua mea cea grea.







No comments: