Si totusi...

Din pomul verde si frumos o frunza cade,asa e viata totdeauna.Si pasari zi de zi se duc,ici colo vezi doar cate una.Pe camp,pe case si pe flori,frumoase pun cununa,soarele e fara nori,si viata in noi,pe totdeauna.A fost o zi frumoasa azi,maine si inca una!Eu,frumoasa ca intotdeauna!Si totusi nu am inteles,de ce ai ales doar una?Iti multumesc ca m-ai ales,raman eu una,pe totdeauna.Chiar daca nu m-ai inteles,eu nu te-am sters,te intorc invers.Asa e viata cu inteles,si dai tot de ses.Ce sa mai zic de stres,e fara demers,si fara de sters.Toate la randul lor,fac ca ma prefac,si nu mai tac.De toate fac.Cand o sa tac,nu mai fac.Fac ce vreau,si tac cand vreau,si va las cu tact in impact.

De inteles cu inteles...

Am inteles,cu inteles de inteles,de toate m-am ales,nu am avut nimic de ales,doar de cules,pe inteles cu inteles.Cu drag v-am ales,cred ca ma-ti inteles?Am plecat la cules,de maces cu succes.Mergand la o plimbare,sa ma mai minunez putin de creatura lui Dumnezeum,mi-am vazut de drumul meu,si am inceput a medita,la lume,viata,cer si pamant.Am privit cu drag la cer,pentru ca mi se pare un loc desavarsit.Un loc unde este multa liniste,unde nu este aglomeratie,un loc unde oamenii nu au apucat sa faca prea multa mizerie.Daca ridici inspre cer privirea noaptea,cand gandul inca nu s-a dus sa doarma,ochii ti-i poti lasa plin de farmec al stelelor.Dupa ziua de mare trecere sa ma intorc acolo unde,pe totdeauna,voi aduna a cele stele.Privesc spre Cer cand inima mi-e trista,privesc spre Cer cand bat la usa cea inchisa.Privesc spre Cer cand ochii Tai zaresc,privesc spre Cer cand stelele zambesc,soptind ca vine ziua.Privesc spre Cer si-astept o dulce luminare,privesc spre Cer cerandu-ti indurare,sa nasti in mine simtirea impaciuitoare.Cand privesc cerurile lucrarea mainilor Tale,luna si stelele pe care le-ai facut,imi zic?Ce este omul,ca sa Te gandesti la el?Si fiul omului,ca sa-l bagi in seama?Dedic cea mai sublima postare de dragoste si compasiune pentru copii mei.Mai este inca de invatat,ivatam,invatam si iar invatam.Sa traim in dragoste si unitate,doar traind cate o zi pe rand,vei putea trai toate zilele vietii.Viata nu e o cursa,ci o calatorie care trebuie savurata pas cu pas.Ieri a fost istorie,Maine e Mister,iar azi e un Cadou.Bucura-te de el!...

Ieri,azi,maine...

Trece viata,trec si anii,trece vremea,trec si dorurile toate,numai dragostea va ramanea.La izvor cu apa lina sufletul de dor se-alina,apa trece,amintirile raman.Viata e scurta,foarte trecatoare,iti deapana in ea,doar amintiri.Cand vesnicia e nemuritoare,viata e doar o lacrima-n ocean.Zilele se duc si vin,dar noi zburam spre slava cerului fara sfarsit.Esti pregatita sa zbori Raveca,cand ceasul va suna?Esti pregatita sa zbori cand El te va chema?Se duce viata ca un nor spre marele necunoscut,pe oceanul vesniciilor atatia au trecut,si tu vei trece nu uita depinde cum te-ai pregatit,spre vesnicie vei zbura in infinit.Daca-n viata ce-o traiesti,cu greu zambesti,clipe grele se arata si durere intalnesti.Sperante in neant se regasesc,si demult din totdeauna adevarul l-am iubit.Dragostea e-o slabiciune si pe toti ia pacalit.Bunatatea e o stare si pe multi i-a fraierit.Speranta e o mare invalmaseala,capatul de punte,iar iertarea,trandafir cu tepi in frunte.Nu mai zic de ceea ce in viata esti,daca binele vrei s-al infaptuiesti.Ne rugam si ne-ntristam,suferim si ne certam,ne mandrim cu ce avem,si intre noi nu ne acceptam.Calitati ce le avem,iar in focul vietii aprins mai aruncam niste surcele.Ne e frica sa iubim,inima sa ne-o deschidem si ntre noi sa cugetam,caci c-o clipa sufletul ni-l vindem,iar apoi in tristete regretam.Visez o lume in culori,gandesc o zi cu prospetimea unei dimineti in zori,o lume cu multe flori.Vreau sa fiu mereu,deasupra amurgului ceresc,o secunda s-a mai scurs,inc-un alb fir de par mi s-a mai pus.

Se pare,mi se pare...

Asa mie mi se pare,ca totul da in floare,si ia valtoare de onoare.Sunt la vanatoare de valoare,sa prind vrabioare de culoare.Se pare ca viata isi are mai multa culoare si splendoare.Sunt la racoare sub crengisoare de salcioare.Ce bine imi pare,ca mai pot umbla si pe picioare,chiar daca toate ma doare.Mi se pare ca inverzesc si infloresc ca o floare,dar se pare ca prind si frunzisoare.E frumos si la soare,te incalzeste si la subsioare,si zambesti catre soare.Nu stiu tie cum ti se pare?Dar in fiecare zi prind culoare.Azi sunt cu rosu,maine poate cu mosu,si o sa prindem si cocosu.Nu stiu unde e mosu?A plecat cu cosu,sa-mi duca cocosu.Am atata rabdare,ca nu mai pot sta pe picioare,si m-am asezat jos,catre soare.Toate mie mi se pare,ca sunt migratoare,si raman fara soare.Se pare,nu se pare,privesc tot in zare,dar nu ma dau mare.Sunt o visatoare,azi zbor,dar maine iar ma doare.Emotii am destule,ca toate sunt capsule.Am intrat in februarie,si ma gandesc la indurarie,pana la urmatoarea ianuarie.Sunt multe de spus,se pare ca eu nu m-am opus,de toate v-am spus.

Ma uit in ochii lui...

Ma vad pe mine cand ma uit in ochii lui,eram dulce si pitica ca o garofita.Acum nu sunt scrofita,sunt scufita fara codita,dar nu mai sunt la gradinita.Asa imi trece viata mie,sa ma bucur cand iti scriu si tie.Anii trec,eu imbatranesc si de toate ma calesc.Ma si fasticesc ca nu mai stiu nici sa vorbesc,dar le reusesc.Din nou am inceput sa zbor,va scriu din nor.Cu drag va ador!

Se poate...

Ma duc mai departe,se poate sa trec peste toate,chiar si pe coate.Daca se poate,sa joc si pe ace,chiar daca nu imi place.Cum se poate?Cand nu se mai poate,ma lupt sa fac de toate.Uite ca se poate,pana aici i-am dat cojoace,si ma bat tot pe spate,Raveca,mergi mai departe!De cate ori nu mi-am zis,nu se mai poate,mai nepoate!Dar tot eu ma imping de la spate,si ma pun si pe roate,chiar daca drumul mai si se desparte.Pe drum,m-am oprit si am zis,hai din nou,lupta cu pace!Cu pace se face,ca asa mie imi place,si sa spun tot mereu,se poate cu pace!Dar multe nu-mi place,si eu le dau pace,ca vreau sa ma bucur in pace.E important ca sa crezi,sa ajungi si sa vezi,si sa mergi,dincolo de nu se poate.Va fii greu,dar invata sa speri ca tot ce e greu,te duce in cer.Treci peste obstacole si invata,si renunta la ce nu se poate.Cand nu se poate,nu se poate,le punem pe ate.Se poate sa zici,nu se poate,dar se poate cat se poate,pana nu mai ai de toate.Eu am ramas tot pe roate,ca m-am saturat de toate,care ma joace.Ce sa va mai spun?Aierul il respir acum,ca sunt tot pe drum,si nu-mi gasesc locul,nicidecum.Pai,se poate?Se poate,ca ma duc tot departe,pana ajung mai departe.Lung si scurt e drumul,dar pana se poate,scriu cum se poate.Singura ma incurajez,ca pe mine nu ma trisez,ma imbarbatez,si nu te invidiez.Chiar si pasarelele imi canta acum,si ma incurajeaza sa va spun,nu va ingrijorati acum.Toate sunt cum eu va spun,sunt foarte multe sa le adun,chiar daca omul nu e bun.Cu drag va spun,si va transmit tot ce e mai bun,acestea raman oricum.De la drum,v-am scris acum,se poate,eu raman pe drum.Acum se mai poate,inca sunt multe mijloace pana nu te coace,ca viata sa nu te mai joace,cum nu-ti place.Va las in pace,acum plec ca toate se desface,dar cred din toata inima mea,se poate si se face,chiar si pe ace.Ziua buna sa aveti,se poate,nu se poate,o sa vedeti!Se poate sa mancati si scaieti,si sa zburati,chiar daca nu puteti!

Sunt bogata...

Multumesc lui Dumnezeu,am un bun Tata,sunt binecuvantata si inpacata,ca sunt ascultata.Am cea mai mare bogatie,nu e scoasa din cutie,dar ma tine pe mine vie.De dimineata m-am sculat,si multe am realizat,chiar si aici,stand in pat.Am tot meditat,prin cate primejdii Domnul m-a scapat,de cate pacate m-a iertat,si cate minuni in viata mi-a aratat.Asa bogatie mare eu am aflat,ca in fiecare zi Il laud neancetat.Nu sunt bogata material,dar sunt bogata spiritual,inima mea salta ca Isus m-a salvat.Ce mare har,ce mare dar,bogatie am fara de hotar.Toate stelele de sus,toata marea ce m-a patruns,si pamantul ce m-a pus,toate-s pentru mine,ca eu sa fiu supus.Asa eu v-am spus,bogatie am mai presus de la Isus.Pamantul si cantul,imi alina cuvantul,si ma duce cu gandul sa-l vad pe Sfantul.Cand inima-mi suspina,si viata e haina,traiesc tot prin lumina.Lumina,lupta,libertate,de toate Domnul mie imi face parte.Si cand cu viata nu ma impac,chiar daca ma prefac,eu ce sa fac?Privesc in departare,pana va veni o zi mare,si voi zbura catre soare.Nu sunt bogata in ochii lumii,sunt mult mai bogata pentru unii,dar nu cu pumnii.Averea mea pe acest pamant,este egal cu zero,doar copii si nepotii imi sunt averea,ca celelalte sunt doar cu vederea.Eu am increderea nu pierderea,ca toate au caderea.Sa fii bogat in suflet si in cuget,nu in buget.Nu am casa,chiar nici masa,dar sunt a Lui mireasa.Toata bogatia mea e in ceruri la dreapta Sa!Si pana voi ajunge acolo,traiesc ca si cum e dincolo.Sunt bogata,dar vreau sa fiu si fara pata,pana cand lumea asta este gata.Mantuire am primit,fara nici o plata,ca sa ma bucur si in cer,in tara mea visata.Bogatia pamanteasca e trecatoare,pe cand cea cereasca e statatoare,in veci nu moare.Nu am bogatie calculata,si milioanele cu plata,dar eu sunt importanta si nestemata.Eu am valoare,o bogatie de onoare,ca ma tine pe picioare.