Asa cum a fost,nu o sa mai fie…

Mi-am facut o analiza cu actualiza,si ma mir ca exist,dar ma bucur ca sunt,si inca respir.Buna lume,vesti bune sa ne rasune.Asa cum a fost,nu o sa mai fie,asa am invatat sa nu te plangi la lume,sa nu-ti spui necazul tau,numai la Dumnezeu.Oamenii sunt la fel,dar gandeste altfel,si fiecare are o parere ca atare.Ori esti presedinte,ori esti fara dinte,sau fara nici o minte,tu mergi tot inainte.Nu m-am nascut asa,imprejurarile m-a prelucrat asa,ca mi-a batatorit si inima.Poti sa vorbesti cu oamenii despre orice,dar alege tot ce-i mai buni din ei,si ce e rau,sa fie o lectie,pentru leacul tau.Unii te vorbesc de bine,altii sunt fara rusine,dar tu asculta,si fa ce-i mai bine.Multe analize mi-am dat,si am ramas tot santajat.Acum am tras o gura de aier,si m-am desteptat.Ce sa va mai spun?Multe nu au trecut,doar spre lume m-am indreptat.Nu stiu cu ce v-am incurajat,sa o fac chiar acum mai detailat,voi va-ti bucurat?A mai trecut o secunda din viata,de vesti rele sa nu va inspaimantati.In Matei 24-6,7,8 scrie,si nici atunci nu va fii sfarsitul,ci doar inceputul durerii.Eu doar v-am incurajat,si cu gandul am plecat,nu ma gandesc ce o sa fie,nu vreau sa traiesc o mie.Incurajarea mea vreau sa va fie,doar bucurie.Si daca bucurie nu o sa fie,nu va inspaimantati,ea o sa vie.Toate isi au rostul lor,de e boli sau saracie,chiar de suntem in pustie,toate toate o sa invie.Trebuie sa ma mai destept putin,cuvintele nu prea imi vin,cu ce pot eu sa va servesc,cand nici nu mai pot sa ma gandesc.Hai Raveca,fa-te bine,mai trage o gura in piept,fara rusine.Asta nu e adevarat,eu nici nu m-am rusinat,doar numai ca am uitat.Si cum am zis,o sa mai zic,trage-ti aier in piept,ca e mai bine.E bine,acum mi-e putin mai bine,incerc sa ma detest pe mine.E bine,ti-e bine,ne e bine!Tot ma apropi eu de tine.Vreau sa ajung la punctul ce vreau eu sa iti spun.Acum e de mine si de tine,de a fost rau sau de a fost bine,am invatat din nou o lectie,asa cum se cuvine.Am ajuns acum mai tari,mai intelepti,dar nu amari,mai buni,dar nu tatari,mai iubitori,dar nu avari.Eu cred ca pana aici am scris bine.Acum sa mergem mai departe,ca nu stiu viata ce ne mai imparte.Precum v-am zis,sunt tot aici,cu a le mele povete,ca sa ne invete,sa nu stam in tristete,sa ne manghaiem putin,pe fete,sa nu murim de sete.Astazi esti si maine pieri.Azi inveti,si maine pierzi.Am inceput si primul drum,l-am facut,si pot sa spun a fost destul.Am facut si o improvizare,dar eu nu sunt de vanzare.Doar vreau sa ma simt mai tare.Daca si tu la drum ai plecat,inseamna ca sa meritat.Si tu si eu,am castigat,din nou ne-am resemnat.Am crezut ca nu o sa-mi iasa bine,dar m-am incantat de mine,am recitit din nou ce am postat,le-am si mai corectat,si m-am si amuzat,dar asa este,eu le-am recitat.Le-am format sa fie ca pe o poezie.V-am scris acum tot ce se petrece,dar inca nu am ajuns la zece,ca mie inca mi-e tot rece.Mainile mi-au transpirat,dar inima inca mi-a vegheat,si tot nu am terminat.Imi mai trebuie putin timp,nu stiu ce sa intamplat?Poate e de oboseala,am stat mult la socoteala,cum sa o scot,mai cu com pot.Am indrazneala,e fara cerneala,e geniala.Nu am uitat,daca te-am imbarbatat,eu m-am bucurat,tu ai castigat,noi ne-am impacat,pe drum din nou am plecat,si mai lasa-te,ca si eu te-am lasat!Cred ca va-ati bucurat!A fost ceva minunat,si multe am invatat.Acum cred ca nu v-am bombardat.Eu doar v-am incurajat,cu un salut frumos eu v-am lasat!Traieste omule,nu trebuie sa fii lactatic,doar acvatic.Si de vesti triste nu va inspaimantati,ca pe toate o sa le gustati!Dar de vanzare,eu nu m-am dat,la plimbare am plecat.Sanatate,nu va vindeti,nici pe egalitate!Sunteti pietre nestemate!Te cunosc doar din vedere,te vad doar din departare,si-ti scriu tot ce ma doare.Am vrut sa te cunosc mai bine,am vrut sa te privesc din mine,am vrut multe sa te ascult,si drumul m-i lai taiat,chiar si descult.Ai fugit de mine,ai crezut ca am raie,cand colo,aveam doar o palarie.Te-am oprit de-atatea ori,si tu mi-ai facut cu mana,lasa-ma,ca vreau sa zbor.M-am uitat bine in ochii tai,si m-am vazut pe mine,ca si eu vroiam sa zbor.Ti-am intins mana,si mai inteles doar din priviri,cand am dat din cap,ca un elixzir,ca am vrut sa ma inspir.Niciodata nu e prea tarziu,pana in clipa cand inchizi ochii,si te expiri.Am vrut sa ramana in memorie,a walk to remember,pana in September!Eu povestile le tot adun,ca firul de ata,cand vreau sa-l bag in gaura de cui,si sa le am cui sa le spui.Doar dintr-o zi,pot sa scriu atatea povestiri cu grai si cu priviri,si aici le insir.M-am oprit intr-o dimineata ploioasa,gata sa dai fuga agale,pe cale,si nu aveai,nici un semn de intrebare.Oare ma iubesti si tu,oare?Dar tot ma doare,ca trebuia sa te intreb si eu pe tine,ce te doare,sau ce iubesti,cand ma privesti?Povestile le-am spus la luna,ca doar ea imi face viata mai buna.Sa fi om bun,si povestiile le tot spun.Cu fiecare zi ce trece,parca devin tot mai rece,ca si clipele imi trece.Ce-a da Domnul aia va fii,chiar de-a fii si sa pierim.Nu ne ratacim,locul nostru noi il stim.Sus deasupra stelelor,in nemarginita Tara a ingerilor.De aici din departare,v-a salutat un suflet,oarecare,ce priveste catre zare!