Un Septembrie binecuvantat…

Din nou a ajuns un nou Septembrie pe la noi.Noi mancam tot usturoi,sa nu ne prinda guta,in zii de ploi.Au trecut zilele verii,trec stol de cocori,si toamna vine domol.Vara de vara,Septembrie da iernii ocol,si toate sunt ca un pristol.Septembrie cu paduri aurii,mistuie vara pe campii si in vii.Toamna e geloasa,pe vara cea frumoasa,ca e calda si luminoasa.Sa va bucurati de orice anotimp,si in orice timp,ca asa e viata,cu patru anotimp.O zi buna tuturor,nu va incruntati,zambiti si binecuvantati!Vezi tu omule,natura slaba,unde te indrepti cu-atata graba?Viata este scurta,si maine te imburda.Nu mi-e rusine sa-iti spun,m-aplec in jos si te privesc de sus,cararea mea duce la Isus.Stiu ce inseamna sa fii jos,chiar cand toti se cred vanjosi,eu manc pe gogosi.Sa ajungi mare,e lucrul de onoare,care la toti n-e aduce valoare.Te respect si iti multumesc,am invatat si tot invat,cum sa te ridici,cand ai cazut jos.A trebuit sa trec si eu pe aici,sa invat de la furnici,ca nici lor nu l-e pasa,ca sunt asa de mici.Cand ma vad mica,atunci El ma vede mare,si ma intareste pe carare.Am si eu o poveste,care si de tine se vorbeste,ca lumea intreaga se jeleste.Omule nu mai te jelii la lume,ca si tu faci parte din aceasta lume,si lumea e tot lume.Nu vreau sa m-i se faca plecaciune,mai bine sa mananci alune,ca sa uiti de lume.Nu mi-a fost usor,dar am cazut usor,sa urc incetisor,si spre cer sa zbor!Las totul de-oparte,si ma pregatesc de casa.!Pregatiti-va si voi,sa fiti gata,pentru ziua de apoi!Omule ce fugaresti dupa himere,nu uita ca pan la urma,toate nu mai au nici o placere.Fugim si tot fugim,ori cu haina rupta,ori fara mantaua,fugim si nu stim sa ne mai oprim.Unii ne fugaresc,pe altii i fugaresc altii,si uite tot asa ne fugarim pana pierim.Atata jale in asta lume,ca oamenii mai spera o minune,dar nimeni nu vine,si am ramas toti in desertaciune.Vine sfarsitul sub greul ce l-am dus,am plans,am plans,dar nu ne-am dat batuti.Am plans mult si de jalea celor ce s-au dus.Omule,ce treci fugar prin lumea asta mare,ridica-ti ochii spre Calvar,la Cel ce-a suferit amar!Acum esti mai fugar ca niciodata,si bei din trestia durerii nemangaiata.Daca in sufletul tau nu este recunostinta pentru dragostea pe care Dumnezeu o are,nu esti implinit.Diferenta intre pui de naparca si pui de Dumnezeu este ca puiul de naparca se pocaieste de frica maniei viitoare,pe cand puiul de Dumnezeu se intoarce la Dumnezeu de dragul Tatalui.Pui de naparci,cine v-a invatat sa fugiti de mania viitoare?Faceti,dar,roade vrednice de pocainta voastra.In viata de zi cu zi dreptatea omeneasca lasa de dorit constiintei.Pentru orice cuvant desert pe care-l vor rosti oamenii,vor da socoteala in ziua judecatii.Noi toti oamenii suntem la fel in ce priveste pacatul.Toti am pacatuit,nu exista nici unul care sa fie fara pacat.Timpul trece,pietrele raman.Timpul trece dar cuvintele raman aici scrise.Prea putin vorbim despre aceste lucruri.Ca de fiecare data,merg la plimbare de improspatire a sufletului dar si a trupul.Am stat sa ma odihnesc putin,si mi-a venit cintarea"O ce har sa sti ca DOMNUL te iubeste,o ce har sa fi copilul LUI,cand cei din jur te vor privi,tu fi plin de pace vei birui".Ceea ce ma face pe mine sa imi duc viata pina la capat,este ca am o nadejde,si nadejdea aceasta nu ma insala.Da,sunt cu mintea clara,stiu bine prin ce am trecut si prin ce trec chiar acum.Priveste sus,in port e faru-aprins.Sa nu te plangi cand bolta e pustie,si norii grei apasa asupra ta.Mai sus de ei,e marea vesnicie,acolo-i El,nu dispera!Sa nu te plangi cand toti te-au dat uitarii,tu esti chemat lumina s-o rasfrangi,dar nu uita,de nu raspunzi chemarii,tu esti infrant,si atuncia poti sa plangi.Ne temem de ploaie,ne temem de vant,ne temem de vorbe,ne temem de gand,ne sperie visul si-apoi il visam,ne temem de lacrimi si-apoi le varsam.Ne sperie vorba si-apoi o rostim.Fugim de iubire si-apoi o dorim,ne temem de teama,dar n-o ocolim.Ne sperie viata dar tot o traim.Viata este scurta,mai scurta decat ne asteptam.Nu stiu cat de mult sau cat de bine reusesc sa transmit aceste ganduri si sentimente.Dar sunt recunoscatoare si stiu ca nu le merit.Nadejdea aceasta,nu vreau sa se termine niciodata!Vegheaza-n zori,cand ziua abia zambeste,cand totul este iar inviorat.Iar in amurg,cand totul se odihneste,tu indreapta-ti gandul inspre cer,Ii canta slava si Ii multumeste.Si la amiaz in munca grea a zilei,si in valtoarea ei tu sa veghezi.Iar cand te rogi,dorind puterea milei,doar in Isus mereu sa te increzi!Vegheaza-n orice clipa a vietii tale,chiar si atunci cand totul e senin,si-n jurul tau e un dusman hain.Ridica garda rugaciunii cu tarie,vegheaza si lupta,nu te lasa descumpanita.Bucurati-va in nadejde.Fiti rabdatori in necaz.Staruiti in rugaciune.Veghind te pastrezi in lumina,si in stare de pace deplina.Dupa fiecare noapte urmeaza o noua zi,dupa fiecare suferinta urmeaza o noua stare de bucurie.La fel in fiecare dimineata florile isi deschid cupele pentru a fi admirate,iar tu omule in fiecare clipa cerceteaza-ti cugetul,si apoi deschide-ti inima pentru a primi starea de liniste si pace,si inspiratia de care ai nevoie.Dar nu-ti deschide inima ta oricarui strain,pentru ca el nu poate pricepe cautarile tale,el stie doar ceea ce isi doreste.Nu astepta de la cei straini bunavointa lor,ci mai la indemana este bunavointa florilor,de ele vei primi energii creatoare si mult mai multa intelegere.Nu te baza pe nimeni sa-ti conduca viata.Caci odata ce esti lasat fara nimic,nu stii cum sa incepi sa traiesti.Si nu mai are cine sa te ajute.Zambeste-ti de fiecare data cand te privesti in oglinda.In jurul meu sunt oameni care-mi zambesc si-mi ofera dragostea lor.Eu stau si ii privesc fara cuvinte,cei care vorbesc o alta limba decat cea a sufletului meu.Primesc zi de zi imbratisari.Toti incearca sa-si dea cu parerea si sa ma inteleaga,imi deschid ochii si realizez ca din nou totul e frumos.Langa mine sta umbra mea,singura mea prietena.M-am dezlipit de talpile acelor pantofi si am incercat de cateva ori sa plec intr-o alta lume mai frumoasa.Dar de fiecare data ori am pierdut trenul,ori mi-am uitat bagajul.Sa plec?Deci asa visez eu in fiecare zi,la o lume mult mai buna,fara de dureri si suferintii,o lume unde Dumnezeu sa poata spuna,Da.El e salvarea mea!Omule,fugi de rau,doar ce dai,iti apartine.Omul toata viata cere,si chiar daca are,tot mai vrea.Eu iti doresc multa sanatate din partea mea.Un Septembrie binecuvantat!