Nu vreau sa crap de ciuda...

 In ciuda fricii si a suferintei m-am obisnuit cu toti acei care imi fac in ciuda.In ciuda tuturor problemelor pe care le am,le intorc inapoi cu ciuda,nu vreau sa crap ca o luda.Acasa toti imi fac in ciuda,chiar si cand ma duc la buda,ma striga si eu ma fac ca-s surda.Nici pe tron nu ma lasa,parca as manca de la ei de pe masa,si am doar o camasa.La unii le tare ciuda,ca baba nu se imburda si raman tot surda.Muzica ma descoloceste,ca daca nu,si viata ma plezneste.Nu am nimic,si ce daca,poate la toti sa le fie ciuda,eu tot cant sa fiu mai surda.In ciuda tuturor,ma urc si cobor chiar pan la nori,sa uit de noroi.Pentru fiecare care are ciuda,buna sa va fie ziua,o zi buna,dar fara ciuda,doar in ciuda sa facem cand lumea vrea sa n-e imburda.Nu am crapat de ciuda,nu am ramas nici luda,dar baba,oricum o sa se imburda,si ramane tot surda!Va iubesc,in ciuda tuturor,m-am obisnuit sa nu ma mai omor,ca raman fara spor,si ma trec multi fiori.Tu-mi faci ciuda,eu iti fac in ciuda,si ramanem toti cu ciuda,de ce pe noi toti ne uda?Fiecare in dreptul lui,si ciuda sa fie a nimanui,sa o aruncam in mreaja lacului,si sa se duca dracului!