O zi in orbita…

O zi deosebita,traita prin orbita.Imi trec prin minte,clipe trecute,si ma gandesc la zilele tumulte.Dar nu uit si de zilele pierdute,ce au fost stiute sau nestiute.Dar ma gandesc acum,si la durerile avute,vrute si nevrute.Poate ca cele mai dificile momente pentru a crede si a accepta din toata inima ca Dumnezeu lucreaza,chiar daca misterioase sunt caile Domnului.Si totusi,El isi are planurile Lui,chiar daca uneori ni se pare ca ni le cam incurca pe ale noastre.Nu intelege gresit ca Domnul raspunde doar la unele rugaciuni.Nu situatia dificila este problema,nici necazul nu este greu pentru El.La tine vrea sa se opreasca si sa te modeleze,ateapta in tacere.E greu,dar nu uita ca este cu tine.Nu te grabi,crede,te roaga si spera,si vei vedea gloria si slava Lui.Inca sunt aici,chiar daca nu ma vedeti,va imaginati cine sunt eu,ce caut eu si ce mai fac si eu pe aici,este o alta minune.Ca inca mai trag aer in piept si gandesc,scriu,meditez,e o alta minune.De cand ma nasc si pana cand mor,eu vad tot minuni.Cand esti un copil gandesti ca un copil,dar cand te-ai facut om mare,gandesti ca un matur,chiar daca sunt unii care nu vor sa admita ca s-a nascut ca prin minune,ci a fost doar o intamplare.Cat despre mine,eu in fiecare zi traiesc doar prin minune.Daca vrei sa simti adevarata minune incepe prin a observa lucrurile cu care simti ca nu mai ai nevoie sa te concentrezi asupra lor,cum ar fi povestile noastre despre durere si viata.Trecut-au anii,si poate vor mai fi,Iubirea Lui m-a transformat,mi-a dat sa impart cuvinte vii,si in iubire sa traiesc.Suflete draga,fii cu inima treaza,fii pe faza,nu lasa viata sa bifeaza,vegheaza!Nu vreau sa scriu o carte,chiar daca te informeaza,eu sunt scrisa intr-o carte,care ma lumineaza.Toti avem o carte,si o scriem in parte,chiar si de departe,ca intr-o zi,vom lua parte,la viata ce ne desparte.Sunt scrisa in cartea cartilor,pe aleea zorilor.Suflet al meu,canta si scrie mereu,e putere,in numele lui Dumnezeu!E putere,far de durere,si multa manghaiere.Chiar nu am vrut sa inebunesc,vreau sa ma consolez,e bine cu sufletul meu!Capul chiar ma doare,dar ce sa fac cand nu am nici picioare,vreau acum o alinare,oare durerea o sa dispara?E bine cand sufletul ma tine,ca de nu,e vai de mine.Mintea,sufletul si trupul,sau poate corpul,cel firesc si pamantesc.Nu stiu ce puteti sa invatati de la mine?Cred ca numai sufletul e prieten cu mine,si mai aproape e de mine,nu aproapele meu,e apropiatul meu Isus.Trebuie sa-mi duc eu crucea,ca doar El mi-a spus!Mediteaza la viata ta azi omule,nu te juca cu sufletul,e viata din sufletul tau.Ma ingrijesc si de suflet,dar nu uit ca traiesc pe un pamant ce intr-o zi o sa-l parasesc.Suflarea mea,e atat timp cat eu traiesc,si cu ea nu o sa ma mai intalnesc.O sa primesc ceva ceresc,si pe veci o sa traiesc.Asa e viata pe pamant,acum canti,acum suspini,si o iei din nou la rand.Azi am pace,si maine e razboi.Mai ma prostesc din cand in cand,paoate printr-un cuvant,mai gresesc ca e firesc,nu stau sfanta pe pereti.Cred ca ma-ti inteles,si eu mai gresesc,e omenesc.Nu ma dau eu mare,ca o sa pic de pe picioare,si intru direct intr-o caldare,sa ma spele de ingamfare.Trebuie sa imi vad de framantare,ca le framant eu cu o sucitoare,si ma duc la o racoare.In fiecare zi putin,sa mai scap si de suspin,eu sufletul mi-l alin.De la un suflet ca si mine,ce se roaga si pentru tine,vreau sufletului tau sa-i fie bine mereu.Dragilor,cu suflet bun,eu v-am salutat din drum!Sanatate si bun drum,mind over matter.