Sunday, June 12, 2016

Ce sa facem?Sa ne pocaim!

Ce inseamna cu adevarat pocait sau pocainta.Din invatatura Bibliei vedem ca pocainta este o conditie absolut necesara pentru mantuire.De fapt,toti proorocii,Isus si apostolii ne cer sa ne pocaim.De atunci incolo,Isus a inceput sa propovaduiasca si sa zica,pocaiti-va,caci imparatia cerurilor este aproape.Matei 4:17 La inceputul credintei trebuie sa fie pocainta.Deci e clar ca pocainta este o conditie necesara pentru toti crestinii,indiferent de denominatiune.Dar ce inseamna pocainta?Putem spune ca pocainta este intoarcerea la Dumnezeu,intoarcere insotita de o cainta adanca pentru viata traita in pacat.Intoarcerea sincera la Dumnezeu este mai mult decat o simpla exteriorizare a regretelor si schimbarea pe moment a comportarii.Pocainta adevarata presupune o innoire a mintii si o schimbare totala a vietii,pe termen lung.Renuntarea la lucrurile care poate ne plac dar,care nu sunt placute in ochii lui Dumnezeu.Va trebui sa renunti la barfa,la a judeca oamenii,la orice lucru pe care Dumnezeu il condamna.Pocainta trebuie sa fie un stil de viata care n-are nimic de a face cu ritualurile.Pocainta adevarata duce la modificarea firii tale pana in cele mai mici aspecte.Pocainta adevarata se manifesta vizibil in viata ta de zi cu zi,pentru ca ea produce o viata noua,total schimbata.Actioneaza in primul rand la nivelul inimii si apoi produce efecte la nivelul exterior al comportarii noastre.Faptul ca respecti niste legi,fara a avea o adanca repulsie fata de pacat,nu inseamna absolut nimic.Ganditi-va cat de mult uraste Dumnezeu pacatul,oare nu asa trebuie sa ajungem si noi?Primul pas inspre a te pocai,este acela de a constientiza,cu adevarat,starea de pacat in care te afli.Cum poti realiza asta?Prin lege vine cunostinta pacatului,prin auzirea Cuvantului,prin citirea Cuvantului si auto-examinarea in lumina celor descrise acolo,putem sa vedem daca suntem pacatosi sau nu.Nu exista pacat mare sau pacat mic,exista pacat si atat.Sunt multe lucruri care nu sunt usor de inteles,de aceea este bine sa treceti totul prin filtrul Bibliei.Pocainta este indispensabila pentru o viata traita cu Dumnezeu.Poate mergi la o biserica de pocaiti,si vezi ca nu sunt prea multi pocaiti in jurul tau,si nu vezi oameni traind intr-un mod placut lui Dumnezeu.Indemnul este sa iti vezi de viata ta cu Dumnezeu,fara sa te poticnesti de aceste lucruri,sa citesti Biblia si sa incerci sa o intelegi.Cel care este credincios este o persoana care se pocaieste intreaga lui viata.Incepe cu pocainta si continua in pocainta.Romani 8:12-13 Fiecare crestin este chemat sa fie un pocait,dar el trebuie sa fie un pocait care se pocaieste continuu.Biblia ne arata ca toti credinciosii trebuie sa aiba o natura de oameni care se pocaiesc.O persoana care nu este dornica sa se pocaiasca la mustrarea in dragoste,poate fi considerat ca nimic mai mult decat un pagan si un vames.Matei 18:15-17 Pocainta este o schimbare a mintii in ce priveste pacatul si in ce priveste atitudinea fata de Dumnezeu,o intoarcere interioara de la pacat catre Dumnezeu,lucru care este vizibil prin rodul sau ascultarea lui.Matei 3:8 Pocaitul adevarat este dedicat,legat de Dumnezeu.Credinta este singura lui optiune.Omul religios adesea se inseala in ceea ce priveste pocainta proprie.Este adevarat doar cei care se pocaiesc cu adevarat vor mosteni cerul.Pocaitul inselat ar putea sa fie cel mai rau dintre pacatosi.El aspira la un rai al desfatarii,recreerii si unei vieti usoare,raiul sfinteniei totale ar fi ca un iad.Totusi Dumnezeu este sfant si Dumnezeu este in rai.El nu poate fi invinovatit pentru trimiterea unui om pacatos in iad,chiar daca o astfel de persoana ar declara oricat de articulat ca este un credincios Evrei 12:14 Poti sa te reformezi in faptele tale,fara a experimenta insa pocainta din inima.Fariseii erau experti la acest capitol.Inima unui om este marea lui problema.Un om poate parea perfect in faptele sale,dar sa ramana condamnat pentru inima lui.Faptele lui sunt cel mult ipocrite si servesc intereselor proprii.Nimic bun nu poate iesi vreodata dintr-o inima rea.Oare din aceeasi vana a izvorului tasneste si apa dulce si apa amara?Fratii mei,poate oare un smochin sa faca masline,sau o vita sa faca smochine?Nici apa sarata nu poate da apa dulce.Iacov. 3:11-12 Poti sa experimentezi emotia pocaintei dar nu si efectul ei.Acest lucru este precum amnezia.Astfel,iti poti vedea spectrul pacatului in oglinda si sa fii cuprins de groaza,si totusi imediat sa uiti ce fel de persoana ai vazut.Pocainta include si o emotie sincera,o afectiune pentru Dumnezeu si o nemultumire de pacat.Chiar valuri de regrete pot inunda inima pacatosului, si chiar este normal ca acest lucru sa se intample.Regretele tale pot chiar sa fie indelungate,totusi ele nu conduc la pocainta.Poti sa marturisesti cuvintele unui pocait adevarat,dar sa nu te pocaiesti niciodata.Marturisirea misca doar buzele,pe cand pocainta misca inima.Prin marturisirea ta,poti fi onest si emotional,insa aceasta este inutila daca ea nu exprima o schimbare adevarata a inimii.Cei care marturisesc doar pentru a fi vazuti,pocainta poate fi teatrala,insa in realitate le lipseste pocainta autentica.Daca faci ca exprimarea pocaintei tale sa apara ca fiind de succes,nu vei avea succes in ce priveste pocainta adevarata.Vei vorbi smerit,dar vei pacatui cu aroganta.Pocainta din vorbe nu este pocainta.Poti sa te pocaiesti doar din frica fata de condamnare,dar nu din ura fata de pacat.Orice om se va opri din pacat atunci cand va fi prins asupra lui sau cand este aproape sigur ca va fi prins,dar asta numai daca nu cumva pedeapsa sau rusinea ce vor trebui indurate sunt suficient de insemnate.Atunci cand pierderile sunt suficient de mari pentru a-i capta atentia,persoa se va reforma.Daca acesta este singurul motiv al pocaintei tale,atunci nu te-ai pocait absolut deloc.Este doar o lucrare a legii,dar nu a harului.Oamenii pot fi controlati prin frica,dar ceea ce se cere pentru pocainta adevarata este o schimbare a inimii.Poti sa vorbesti in public impotriva pacatului ca si un pocait autentic,dar niciodata sa nu te pocaiesti in viata ta privata.Poti sa te pocaiesti special pentru a beneficia de castiguri temporare decat pentru a da glorie lui Dumnezeu.Exista beneficii pentru cel care se pocaieste,insa motivatia principala pentru pocainta nu poate fi egoista.Trebuie sa ne pocaim pentru ca Dumnezeu merita si pentru ca El este autoritatea noastra ce trebuie respectata,chiar si in situatia cand nu am castiga nimic de pe urma pocaintei.Si acesta este un test al pocaintei autentice.Poti sa te pocaiesti pentru pacatele mai mici cu scopul de a continua in cele mai grave.Pocaitul pe jumatate este un om impartit,o parte impotriva pacatului si o parte iubindu-l,o parte impotriva lui Hristos,o alta aparent de partea Lui.Dar omul nu poate sa slujeasca si lui Dumnezeu,si lui mamona.Poti sa te pocaiesti intr-atat de general incat de fapt nu te-ai pocait deloc.Persoana care se pocaieste probabil ca a vrut de fapt sa isi ascunda pacatele.Poti sa te pocaiesti din dragoste sau apreciere pentru prietenii tai,dar sa nu te pocaiesti din dragoste pentru Dumnezeu.Daca un om se intoarce de la pacatele lui dar fara a se indrepta de la pacat catre Dumnezeu,va afla ca pacatul sau doar si-a schimbat numele si se ascunde dupa mandria sa.Poti sa marturisesti finalul unui fapt pacatos dar sa nu te pocaiesti de obiceiul de a trai in acel pacat.Dumnezeu stie ce ai facut in viata ta,ceea ce El vrea de la tine este ascultare,obedienta.Poti sa te pocaiesti de pacatele tale,dar in acelasi timp in mod intentionat sa lasi poarta deschisa pentru oportunitati noi de a pacatui.Un om care a spus ma pocaiesc,dar care nu paraseste sursa sau mediul acelui pacat este o persoana de lipsa pocaintei.Poti sa faci un efort pentru a te pocai de anume pacate fara sa te pocaiesti de toate pacatele care iti sunt cunoscute.Orice persoana se lauda cu unele pacate pe care le-a invins,insa adevarata pocainta consta intr-o repulsie a pacatului in totul.Cel care se pocaieste cu adevarat uraste toate pacatele,desi el poate sa cada in anumite pacate accidental mai repede decat in altele.Pocainta si credinta sunt legate.Pocainta este un dar de la Dumnezeu si o datorie a omului,si vei sti daca ai primit-o numai daca o practici.Fii plin de ravna dar,si pocaieste-te.Alearga dupa ea,si o vei gasi,uita de ea si vei pieri.Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta si porunceste acum tuturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca,pentru ca a randuit o zi in care va judeca lumea dupa dreptate,prin Omul pe care L-a randuit pentru aceasta si despre care a dat tuturor oamenilor o dovada netagaduita,prin faptul ca L-a inviat din morti.Asadar,sa nu ne fie rusine de cuvantul pocait,ci mai cu seama sa ne rugam Domnului sa ne ajute sa fim demni de acest mare privilegiu.2Tim.3.1-5 Sa stii ca in zilele din urma vor fi vremuri grele.Caci oamenii vor fi iubitori de sine,iubitori de bani,laudarosi,trufasi,hulitori,neascultatori de parinti,nemultumitori,fara evlavie,fara dragoste fireasca,neanduplecati,clevetitori,neanfranati,neamblanziti,neiubitori de bine,vanzatori,obraznici iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu,avand doar o forma de evlavie dar tagaduindu-i puterea.De aceea cei ce iubesc pe Dumnezeu trebuie sa se hraneasca zi de zi din Cuvantul Sau ca sa fie desavarsiti si cu totul destoinici pentru orice lucrare buna.2 Tim.4.3 Caci va veni vremea cand oamenii nu vor putea sa sufere invatatura sanatoasa ci ii vor gadila urechile sa auda lucruri placute si isi vor da invataturi dupa poftele lor.Dar tu fii treaz in toate lucrurile,rabda suferintele,fa lucrul unui evanghelist si implineste-ti bine slujba.Haideti sa ne pocaim,sa fim o lumina vie in intuneric,sa facem fapte vrednice de pocainta si sa stam in asteptarea mirelui nostru iubit.Pocainta este actul sau momentul din viata omului,cand se produce acea schimbare a mintii si a scopurilor,momentul intoarcerii de la pacat spre o viata curata,dupa placul lui Dumnezeu.Aceasta schimbare si intoarcere la Dumnezeu nu poate exista fara de persoana Domnului Isus Hristos.Numai El ne poate intoarce de la pacat si ne poate da o alta minte,un alt fel de a gandi,si numai El ne poate aduce mintuirea de care fiecare suflet are nevoie.Pocainta inseamna insa,inainte de toate,a capata o noua perspectiva,a privi lucrurile cum le-ar privi Dumnezeu.Faptele 2:38:Pocaiti-va,le-a zis Petru,si fiecare dintre voi sa fie botezat in numele lui Isus Hristos,spre iertarea pacatelor voastre,apoi veti primi darul Sfantului Duh.Faptele3:19Pocaiti-va dar si intoarceti-va la Dumnezeu,pentru ca sa vi se stearga pacatele,ca sa vina de la Domnul vremile de inviorare.Ce sa facem,ce sa facem?Sa ne pocaim cu adevarat si sa ne intoarcem la Dumnezeu.Nu ne-am pocait.Cainta nu a patruns adinc in sufletul nostru.Ne stapineste egoismul,mindria,iubirea de sine.Ni se cere pocainta adevarata.Dumnezeu este Cel Care ne va lumina pe toti si ne va ajuta sa ne pocaim si Sa ne mantuiasca.Se pare ca cel mai bun lucru pe care stim sa-l facem este sa ne uitam unii la altii si sa ne criticam,iar defectele celorlalti au atat de mare importanta incat avem impresia ca doar noi suntem cei mai perfecti din intreg universul.Cu siguranta ca critica are partile ei foarte bune si anume aceea de a ne indrepta viata si atitudinea,precum si de a ne feri de ceea ce la altii este foarte daunator.Biblia ne spune sa primim mustrarea,atat din partea Domnului,cat si de la cei din jurul nostru.Se intampla foarte des sa vedem toate defectele celor din jurul nostru,insa mai putin barna din ochiul nostru.Pe zi ce trece stim tot mai bine sa rastalmacim Biblia si sa adaptam Voia Domnului cu voia noastra,dar e tot mai greu sa ne adaptam noi dupa voia Domnului.Biblia ne vorbeste la toti la fel si ne spune foarte clar,daca nu ne vom pocai,toti vom pieri la fel.Traim intr-o lume in care se intampla mult prea multe lucruri,insa singura noastra sansa sa iesim din aceasta asa zisa criza,este pocainta.Atat pocainta personala,cat si pocainta de familie.Ar fi atat de frumos ca oamenii sa nu se mai judece ci sa se respecte unii pe altii,in loc sa ne plangem unii de altii,sa ne rugam unii cu altii,si sa incepem sa aplicam Cuvantul Domnului in toate domeniile vietii noastre.Daca pentru un singur pacatos intors la Domnul este mare bucurie in Cer,oare ce ar fi ca o natiune intraga sa-l caute pe Dumnmezeu?Noi, fiecare la modul personal,putem trai o viata de pocainta zilnica.Putem sa ne pocaim,si putem sa o aplicam in viata de zi cu zi.Tot mai mult rasuna in mintea mea acest indemn,pocaiti-va.Eu nu stiu ce este in viata si in sufletul celor din jurul nostru,nu stiu cat de pocaiti sunt cei ce afirma acest lucru,Dumnezeu ne iubeste atat de mult incat intarzie revenirea Domnului,tocmai pentru a ne pocai de toate faptele noastre.Astazi inca este har,maine nu stim daca va mai fi...