E iarna,si pra la noi!

A venit si pra la noi,iarna cu lacrimi in butoi,sa nu mai facem taraboi,ca ramanem goi.Nu stiu sa cantaresc lacrimile,dar stiu painea sa o cantaresc,ca de-o viata,eu tot muncesc.Plang ca ma plang,si plang ca lacrimile-mi curg,atunci cand plang.Painea mi-a uscat lacrimile mele,ca au cazut cu stropi,pe painile mele.Si atunci,dar si acum,lacrimile toate-mi spun,Raveca tu ai fost un om bun.Cu lacrimi eu va spun,de lacrimi mi-e podul plin,si a mai fost si cu venin.Chiar daca nu stie lumea toata,prin ce am trecut eu,cand eram o fata,dar si cand am ajuns o mama.Lume draga,lume buna,lacrimile pe toti o sa n-e ajunga,ori esti buna,ori nebuna.Eu pot sa spun despre mine,ca am fost buna,dar mai la urma,am ajuns si pe nebuna.Acum imi pun frau la gura,ma arde rau la batatura,chiar si fara bautura.Fica mea cea mica,Alice,din California m-a sunat,sa ma intrebe,cum eu am rezistat.Si cu drag i-am explicat,ca inca sunt batuta bine,dar nu m-am daramat,m-am inclinat,si de boale eu tot m-am spalat.Toti suntem pe frontul de lupta batuti,dar sa rezistam,sa nu fim pierduti.Poti sa stranuti,poti sa te imputi,dar pedeapsa nu poti sa o imprumuti,esti obligat sa nu renunti,doar sa o duci.Aici ma gasesc si eu,ma stie doar Dumnezeu,cum am tras povoara,cu lacrimi de curcubeu si apogeu.Mi-au facut bine lacrimile,ca mi-au muiat si sufletul meu,ca sa-l vad pe Dumnezeu!Cu lacrimi merg pe drum,ori joc ori ma joc,toate sunt la mine pe cojoc.Cant si joc,sa am noroc,ca lacrimile acum imi iau foc,si nu mai vreau nici un cojoc.La lacrimi le-am facut eu loc,si le adun toate la un loc,si le cantaresc,acum pe loc.Lacrimi,lacrimi,lacramioare ori lacrimioare,toate aveti picioare,dar lacrimile mele nu ma omoara,ma curata de duhoara,sa cant la vioara.Cand lacrimile de durere se vor sfarsi,atunci cantarea mea v-a inflori,si cu drag mai multe eu va voi povesti.O lacrima si un gand,ramane aici cat voi traii eu pe pamant.Iubitele mele lacrimi,va port in burduhul meu,sa ma spal cu iele cand mi-e tare greu.Veniti cu drag lacrimile mele,ca nu uit cum curge ele,pe genele mele,si apoi pe inimioara mea,care saraca e si ea,ca vai de ia!Si iarna din nou a venit,dar lacrimile nu le-am oprit,ele tot au venit.O iarna minunata,cu lacrimi imbelsugata,si in inima purtate.Bun venit iubita iarna,te iubesc chiar de inima nu ma indeamna,toate ma condamna.Pentru fiecare,o iarna cu zapada mare,si mamaliga multa,sa rezistam cand toate ne patrunde.

Pe coclauri...

Nici bine nu m-am sculat,calare pe mine,navala au dat.La unul i este foame,altul vrea bomboane,si eu fac baloane.Am vrut cerul sa-l privesc,sa ma rog,sa cant,sa povestesc,si itele s-au deslegat,eu tare m-am incurcat.In fiecare dimineata imi place sa zaresc in departare,sa vad soarele cand apare.Eli,nepotelul meu,si cu feciorul meu,Emanuel,pe coclauri am umblat,si drumurile le-am colindat.Calare toti pe mine au fost,si i-am trezit cu un clopot.Desteptare fiecare,ca nu mai va dau de mancare,pana nu va dati jos,de pe a mea spinare.S-au facut ca ploua,chiar de e o zi de duminica,fara roua.Ne-am tocmit,ne-am sfatuit,i-am mai palit,ca sunt grei pe spatele meu.Acum am inceput cu a mele,sa nu fac zabele,si apoi merg sa culeg floricele.M-as calarii si eu acu,cu un calb alb,voinicel,sa pun shaua si pe el.Dar ca sa calaresc,trebuie m-ai intai sa ma trezesc,nu vreau jos sa ma trantesc.Ma calaresc si asa,cand o iau eu pe o slea,si imi pun eu shaua mea.Pe toti i-am dat jos,rasuflu liber,si frumos,cu calarasi eu vreau sa joc.Ma inting si la mijloc,sa imi aduca mult noroc,da busuioc.Acum cerul il privesc,si pe tine te iubesc!Nu ma mai calaresc.

Pun frana,de mana...

Lumea ma tot calca pe batatura,dar am invatat sa pun frana,si la gura,ca la mura.Si la viata asta nebuna,ce te sparge ca o aluna,am invatat sa-i pun frana,si la bautura.Cant chiar daca cu nimic nu ma incant,eu scriu doar din gand.Inima ma doare si sufletul imi moare,dar cantul ma tine pe picioare.Lumini si umbre,vor fi in mine si maine,dar ca sa ajungi vedeta,iti trebuie buna reteta.As vrea,si multe nu as vrea,nu numai de ziua mea.Acum vad doar alb si negru,si colorat,numai sangele m-i la lasat,sa vad cum am existat.Multe clipe fericite,raman de mine ratacite,ca toate au fost sucite.Vreau o virgula,in loc de punct,ca la multe am pus,punct.Si cand pui punct,trebuie sa o iei de la inceput,si vreau un nou inceput.Asta seara vreau sa uit de toate,relele sa le dau la o parte,si sa-mi cant numai mie,de dragoste si viata.M-am suparat pe viata de multe ori,si atunci imi las gandul sa imi fuga,ca nu vreau inima sa-mi planga.Vreau la inima sa-i cant,ca ea tanjeste dupa fericire.Cand ma gandesc la toate cate au fost,doar de suferinta am avut folos.Astazi mi-am amintit,chiar daca nu mai am mult de trait,multe sunt far de sfarsit.Multe as mai avea de facut,dar m-am saturat,de mult,ca nu mai pot,nici sa mai uit,doar la viata,m-ai ma uit.Doar mai cant,cu astea ma mai incant,pana le mai port in gand.Totdeauna imi controlez frana,chiar si aia de mana,sa nu alunece,pe duna.Frana e buna,sa te controlezi,sa nu ajungi ca nebuna,si sa-ti pui frau la bordura.Incetinez acum,frana imi este buna,chiar daca viata face pe nebuna!Cant si ma rog,sa nu alunec in potop.Eu frana pun,chiar si cand ma rog,sa mai suflu un pic,sa nu imi intorc capul pe dos.Acum ma duc sa joc,ca la toate am pus frana,pe loc.Am invatat sa joc si frana sa pun,si cand iau foc!

Ma redefinesc...

Sunt recunoscatoare norului din fata soarelui,lacrimii dinaintea zimbetului,noptii dinaintea zorilor,bolii dinaintea vindecarii.Este cea mai importanta lectie pe care ne-o da intelepciunea.Omul nu poate fi inlocuit,si nici viata nu se poate repeta,sarcina fiecaruia este unica.Viata,este foarte pretioasa,experientele de viata ale fiecaruia dintre noi sunt,in mod evident,diferite.Prin orice experienta ai trece,cauta motivele pentru care aveai nevoie,invata lectiile si mergi mai departe.Eu ma simt asa cum ma exprim,gust din psihologia umana.Pot fi cumplit de trista si sa am ganduri optimiste sa fiu mereu cu zambetul pe buze,dar fara a oferi un zambet.Fiecare moment este un moment sublim pentru mine.Ma redefinesc iar si iar,cu cat ma vei cunoaste mai profund cu atat sti mai putine despre mine.Uneori viata este cumplit de grea si de complicata,ai impresia ca nu mai poti merge mai departe,simti ca te scufunzi in tristete si durere.Ne trec zilele,trec anii,clipe scumpe si dureri,noi traim hraniti de visuri si-nsetati dupa placeri.Cand viata te doboara,sa cazi cu fruntea sus,cand viata e tacere,tu spune ce-ai de spus.Cand toti din jur te fura,sa nu-ti fure mandria,cand tot in jur e haos,sa fii tu armonia.Orice ai pierde-n viata,sa nu iti pierzi speranta,invata zi de zi,sa iti pretuiesti viata.Suntem suflete de oameni dincolo de ecranul acesta rece al monitorului,unii ne iubesc,altii nu,unii ne privesc,altii trec nepasatori pe langa noi.Multi se uita,fara sa citeasca,peste insiruirea de cuvinte.Totul e un mister,fiecare dintre noi are dorinte,trairi,impliniri,fericiri dar si dezamagiri.Azi si in fiecare zi,sa fim optimisti,chiar daca viata este asa cum este.Pentru a fi fericit este de ajuns un rasarit de soare,mirosul florilor,o adiere de vant,sau o muzica buna care iti atinge sufletul.Aveti grija de suflet,de toti si de toate,pentru ca in tot si in toate este Dumnezeu!Fiecare sa-si insusesca lectiile,veti fi uimiti de puterea pe care o puteti avea asupra vietii.

Stiu ca te intereseaza...

Zbor cu gandul,sa-mi aline plansul,pana imi vine din nou gandul.Chiar acum imi fierb o zeama,pana cand gandurile m-i se destrama.Multe nu conteaza,si nu-i nimic daca nici nu te intereseaza,o sa vad cum o se le mai descifreaza.Continutul e important,chiar daca acum eu m-am sculat.Stiu ca si asta nu te intereseaza,chiar nici de ce zeama eu fac.E foarte interesant,ca inca nimic pe plac eu nu am aflat.Daca scriu de mancare,nu esti bagator da zama mare.Daca scriu vre-o intamplare,poate stai cu gura cascata mare.Nu stiu cum sa faci sa ma intelegi,chiar daca de mine nu te interesezi,dar stiu ca te intersectezi.Ce ar fii sa te mai intereseze,cand lumea ia viteze.Si la mancare nu are rabdare,mananca tot din picioare.Pe unde se duce,toate le strapunge.Poate ca acum de asa realizare,ma mai bagi tu si in spinare.Pe tot globul pamantului,frunza zboara contra vantului.Acum desigur ca m-ai judecat,de ce nu am alceva de lucrat.Am lucrat la multe,dar pe nimeni nu ia interesat,si acum si eu m-am saturat.Daca mai scriu cate ceva,imi creste si mie inima mea.Uite,de astea,eu m-am interesat.Cum se sapa in gradina,acum eu aprind o lumina,mancare la porci nu dau,ca porcii mei stau acum la geam.In casa imi este curat,ca numai eu dorm singura in pat.De mancare am facut,televizorul l-am vandut,si doar cu atat am mai ramas,nu mult.Pe vecinii mei i bag in fata,ca miroase bun de le lasa gura apa.No,ce sa va mai spun?M-am spalat cu un sapun,sa miros si eu ceva bun.Stiu ca toate acestea poate iti face greata,nu-i nimic,te curata la mate.As vrea sa zbor,cu un candor,sa ajung si pana la nori.Zborul meu de dimineata,ma tine sa stau in viata.Domnilor si doamnelor,va veni si ziua poamelor,si de ele sa vorbim.Cate am facut,nu am facut,de paduchi m-am tot umplut.Sa ma credeti pe cuvant,eu nu va mint,si bad baguri au mai venit.Acum sunt de cuvant,ma tin de cuvant,ca el imi da avant.Timpul se apropie de incheiere,eu va spun,la revedere!

Taci si inghite pastila...

Am inghit o tableta,sa pot sa fac o piruieta,sa ma dau si eu o vedeta.Inghite pastila si taci,ca bine sa-ti faci,sa nu mai ai draci.Tu sa nu-ti bati capul,mie imi place sa-ti atrag atentia,ca sa-mi tin directia.Asta e placerea mea,si mai dute tu in treaba ta.Sunt frumoasa la figura,chiar de nu-ti dau nici o gura,vreau sa te calc pe batatura,ca sa taci din gura.Ma invart cum se cuvine,sa te pot invarti si pe tine.Te invart si dupa ac,ca mie asa imi placi,cand te intorci peste craci,sa scapi si tu de draci.Vorbeasca cine a vrea,ca nu le inchid eu gura.Gura este a ta,si placerea doar a mea.Acum hai sa jucam hora,pana nu ne invarte sfoara.Ca tot omul e cuminte,daca iubeste fierbinte,si nu minte.De mincinosi e plina lumea,si eu vreau sa traiesc ca luna.Lumea sa se uite la mine,si sa-i luminez eu bine.Placerea a fost de partea mea,ca ne-am intalnit,atunci,candva!Ori pastila ori idila,tableta e fitila,te umple cu fertila,sa ajungi derila.Taci si inghite,si apoi sughite,ca toate sunt fripte.Taci si inchide tableta,s-a terminat piruieta!

Si pomul a cazut...

Asa ca pomul,cade si omul,si-i ramane doar locul.Frumosi la figura,bolnavi peste masura.Asa e omul,ca si pomul.Verde si uscat,si de lume transformat.Ca si o speranta dusa,domnilor eu rad in rusa,bolnavul rade-n engleza,doar asa de antiteza.Nu rade de omul bolnav,ca sa nu ti se intoarca.Omul cult rade din ochi,omul rau din dinti,prostul din gat,iar inteleptul nu rade niciodata.Pe omul bolnav tot unul ca el il vindeca.Omul bolnav sadeste fericire din puterea de a lupta.Intrat-a o boala in lume,fara obraz,fara nume.Faptura e?Sau numai vant e?N-are nimenea grai s-o descante.Bolnav e omul ca si pomul,bolnava piatra,se stinge omul,se sfarma vatra.Negrul argint,lutul jalnic si grav,sunt aur scazut si bolnav.Piezise cad lacrimi din veac,invoc cu semne uitare si leac.Eu sunt omul care voi rade in clipa suprema,in fata neantului absolut,voi rade in agonia finala,in clipa ultimei tristeti.Oricat ne vom spala pe maini,boala nu trece.Suntem contaminati si fara precedente,ramanem tot in tristete.