Strugurii…

Nu mai este mult pana la venirea toamnei,cand peste tot se va simti mirosul inconfundabil al strugurilor.Sunt de diferite soiuri,mai dulci sau mai parfumati,albi,negri sau roze,pentru toate gusturile.Cel mai adesea ii cumperi pentru a-i consuma ca atare pentru ca iti place gustul pe care il au.Insa poti folosi strugurii si pentru diverse preparate,in special deserturi,mai ales ca strugurii aduc beneficii organismului tau prin substantele nutritive pe care le contin.Strugurii contin 80% apa,astfel ca te ajuta sa iti mentii organismul hidratat.Pe langa aceasta,in struguri se mai gasesc,vitamina B6,vitamina C,care are,antioxidant;minerale,calciu,magneziu,fosfor,acid folic,ce ajuta la buna functionare a creierului.M-am imbrobodit ca o doamna,si naframa mi-a fost alba.A fost un vis gustos,cu ciorchine de struguri zamosi,ca din stramosi.Vreau sa stiu ca anul ce vine,o sa aibe un miros de mai bine,dar sunt aici si acum,si nu pot sa stiu,nici de maine.Acum m-am impotmolit,am uitat ca m-am balbait,si tot am borborosit,si borcanele de dulceta,le-am golit.Mi-am facut o fotografie imbrobodita,cum imi place mie,si o pun aici,cu o melodie.Ca mine nimeni nu-i,ma duc in urma vantului,si-mi tin directia gandului,sa scriu despre dragostea cobzarului.Dragostea nu are varsta,te zapaceste si te pisca,cateodata mai te musca,si ramai ca o galusca.Am baut o cana de amintiri,cu drag si dor,si in viata sa trecem mai usor.Acum mi-am scris cuvantul,ca tot ma bate gandul,sa ma duc cu vantul,dar sa nu ating pamantul.Timpul e marunt,si gandul mi-a fost profund.Vantul rece,vremea trece,si eu ma simt ca o frunza-n vant,ca si copacul leganat de pamant.Ma simt plapanda,muscata,ma las in voie de vant purtata,si imi plang verdeata ce am avut-o odata.Cata armonie,se framanta in glasul frunzelor ce fosnesc,si de tine,eu imi amintesc.Vin zile carunte,pe frunte sunt multe,reci ramuri de vant,si codrul miroase a sfant.I dau voie vantului sa umble,si parului meu de a-mi pune pe cap o naframa.E mangaierea vantului,rece,calda si suava,cand il astept pe Domnul in a mea odaita.In timp ce eu tinjesc cu vantul,pe mine ma apuca plansul,si mie nu-mi da voie sa am nici cuvantul,ca m-am tot dus acum cu gandul.Saruta-ma te rog,doar tie iti dau eu voie,vantule ce ma sapi pe din doua,sa ascult ca la tine,totul e voie.Vantul inapoi m-a intors,si cuvantul aici la voi l-am stors,nu am vrut sa ramana nestors.Nici vorba sa ma plang,ma descarc atat cat cuvintele imi permit,ma simt tinuta cu mainile sus la perete,de vant inhatata si putin,dezmierdata!Acum strugurii i-am papat,si au fost dulci de m-au pus pe cantat,si de struguri nu am uitat.