Cate ofuri si potopuri,cate mofturi si suflocuri,ca pieresti de te prinde focul.Cate lacrimi ca trofee,si vinele se sparg si ele,si sufletul ti-e orhidee,de tristete si blandete.Iti stergi lacrimile agale,si n-e distantam pe cale,sa nu n-e prinda,corona-n vale.Distantele dintre noi,arata parca am facut razboi,cu un ciocoi.Nici nu n-e privim in fata,desi suntem inca in viata,dar traim in pandemie,vrem Doamne,sa fie bine!Stam cuminti in carantina,distantati si izolati,si ramanem cu totii dereglati,si la cap deplasati.Sa avem distantare in deplasare,si cu totii sa mergem la o plimbare,sa nu n-e mai doara-n basca,sa ramana gasca grasa.La spital sa nu ajungeti ca va-n punge musca tata.Mai frate si vecine,sa nu mai vii pe la mine,ca nu vreau prapad in casa,vreau sa raman fara masca!Asigura-te ca esti pozitiv la testul credintei,pastreaza distanta,fata de indoiala,si izoleaza-te de frica.Increde-te in Dumnezeu,in orice situatie!
No comments:
Post a Comment