O zi sclipitoare la Desert Botanical Garden...

The Phoenix Desert Botancial Garden isn't a boring stuffy plant collection.It's a beautifully landscaped park with towering Sagauro cacti,bridges and displays for children.During the year,visitors will enjoy such events as music in the garden,butterfly exhibits,holiday luminarias and much more.

Omul bun scoate lucruri bune din visteria buna a inimii lui,iar omul rau scoate lucruri rele din visteria rea a inimii lui;caci din plinatatea inimii vorbeste gura.Luca 6:45 De-alungul vietii am acumulat  lucruri,sentimente,dureri,amaraciuni,intrebari,dezamagiri.Si ce credeti ca iese din ea?Ceea ce am acumulat acolo.Ce scoatem noi din visteria inimii noastre zilnic?Apus peste apus,ce iute trece timpul,si zorile s-au dus,si iute bate vantul.Uitand de dor si de nevoi,ani de pribegie,dintr-o mie,cati au mai ramas?Cazut-au frunzele,unde-s sperantele,n-a mai ramas niciuna.Un gand nerostit,ce-am asteptat,ce-am visat,nimic nu s-a schimbat.Si timpul s-a scurs,la umbra teiului de sus,dar eu am mai ramas,si ma bucur ca am mai inaintat cu-n ceas.Am momente in care ma simt de parca as trai zece vieti.Si altele in care ma simt,ca sunt foarte jos.Eu nu mai masor viata in ani,ci in trairi.In momente de dor,si tristeti efemere.Imi petrec fiecare zi traind.Nu am timp sa controlez anii,pentru ca in mine,nu am virsta,am viata.Las timpul sa curga mergand mana in mana cu el,ii zimbesc si-i povestesc despre cate mai avem de trait impreuna.Imi devine cel mai bun prieten,nu ma lupt cu timpul,nu incerc sa-l inving.Cu fiecare zimbet,ti se mai duce un an.Ati vazut cum oamenii veseli nu isi arata virsta,ci intinereste!Oamenii au inventat virsta pentru ca au nevoie de repere,dar sufletul habar nu are de asa ceva.Pentru a fi tinara,am nevoie de zimbet,liniste,si pace.De ganduri frumoase fata de mine,si de tot ce ma inconjoara.Am nevoie sa multumesc pentru tot ce am si cate as mai vrea sa am.Fii prietena timpului tau,iar la urmatoarea aniversare,nimeni nu stie mai bine decat tine cata viata ai trait!As vrea cateodata ca lucrurile sa fie asa cum vreau eu,incat imi vine sa intervin in actiunile si intamplarile de zi cu zi.As vrea sa schimb mentalitati,oameni,idei,dar sfarsesc prin a-mi nega propria persoana pentru a parea ceva ce nu sunt in ochii unei persoane care ma stie de cand m-am nascut.Ma stie,dar nu ma cunoaste.Nu o sa fac aceleasi greseli in veci,asta sunt eu,eu sunt pe picioare.Pentru ca scrisul si numai scrisul ma scoate din carapacea asta de zi cu zi,de nopti in care nu dorm,ca sa le spun aici.Si scriu iar alta pagina,dar despre aceeasi fata...

De ce n-ai habar?Habar n-am de ce?

Anii au trecut,s-a inventrat serviciul mesagerilor,si totusi,habarul a ramas.Pentru destinatar,a nu avea habar inseamna “a nu stii nimic,a nu avea nici o idee despre ceva”.Pentru transmitator,a nu avea habar,inseamna “a nu-si face griji,a nu-i pasa de ceva”. Pentru trimitator,habarul inseamna “cum iti merge,cum iti stau lucrurile?”Habarul inseamna veste,cunostiinta,idee.In ziua de astazi,habarul este scrisoarea din plic.Care sa fie motivul?S-a inventat tele-habarul si n-am habar.Ce bine mi-amintesc acum,si curcubeu,ti-eram in drum.Iti amintesti cumva de mine?Dar acum?Spui ca n-ai habar,ca tot ce-i dulce-i si amar,ca ce-a fost des e tot mai rar,eu n-am habar,sa beau si golul din pahar.Acum n-am habar,sa trag,sa dau din zar,ca tot ce-i bun are hotar.N-am habar,sa-mi pun iubirea pe cantar!Si nu-ncerca sa spui ceva,nu ai nici un habar.Nu vezi cum frica piere,cum n-am habar a te cere,dar eu iti spun ca n-ai habar,sa-mi fii in noapte felinar.Tot ce-a fost nu-i in zadar,n-ai habar,pune-ma,ma pune pe jar!N-am habar,n-ai habar!