Ierusalime,cetate impodobita,
Cu strazi de aur,argint si cristal,
De pe pamant al meu dor se ridica,
S-ajung la Tine,sa scap de orice val.
As vrea s-ajung la Tine,
Sa scap de orice suspine,
Si sa ma uit la frumusetea Ta.
Caci tot ce-i pe pamant,
E o goana dupa vint,
Si nu pot sa-mi gasesc fericirea.
As vrea sa-ti vad portile ferecate,
Ce n-au asemanare pe pamant,
Si-n ziua-n care vor fi descuiate,
Sa intre-n ele poporul cel sfant.
As vrea sa vad pomul vietii care,
Cu atatea roade e impodobit,
Si raul vietii cu apele limpezi,
De-a lungul cetatii curge linistit.
As vrea sa vad pururi a Ta splendoare,
Sa umblu pe intinsul Tau minunat,
Apoi sa raman cu Tine pe vecie,
Slavind totdeauna pe-al meu imparat.
Cu strazi de aur,argint si cristal,
De pe pamant al meu dor se ridica,
S-ajung la Tine,sa scap de orice val.
As vrea s-ajung la Tine,
Sa scap de orice suspine,
Si sa ma uit la frumusetea Ta.
Caci tot ce-i pe pamant,
E o goana dupa vint,
Si nu pot sa-mi gasesc fericirea.
As vrea sa-ti vad portile ferecate,
Ce n-au asemanare pe pamant,
Si-n ziua-n care vor fi descuiate,
Sa intre-n ele poporul cel sfant.
As vrea sa vad pomul vietii care,
Cu atatea roade e impodobit,
Si raul vietii cu apele limpezi,
De-a lungul cetatii curge linistit.
As vrea sa vad pururi a Ta splendoare,
Sa umblu pe intinsul Tau minunat,
Apoi sa raman cu Tine pe vecie,
Slavind totdeauna pe-al meu imparat.