O familie minunata,dar indoliata…

Va rog sa ne rugam pentru aceasta familie.🙏 CONTINUOUS PRAYER FOR THE SABO FAMILY-Let us surround this family with an unbroken covering of prayer.🙏The Lord is near to the brokenhearted and saves the crushed in spirit.Psalm 34:18 Theo Sabo,a 5-year-old boy from Peoria,Arizona,tragically died on September 13,2026,after he was found unresponsive inside his family’s vehicle during a family gathering.The family had returned home at approximately 1:00 PM after attending a church baptism for another child.They then hosted a baptism celebration at their home with dozens of family members and guests.Temperatures in the Phoenix area reached approximately 102–105°F that afternoon.What Happened?The Miscommunication:Authorities said the investigation found a tragic miscommunication within the family about who was supposed to bring Theo inside from the vehicle.According to information presented in court,Theo’s mother believed his father was going to get him.His father,Mihail Sabo,reportedly told investigators that he asked their 14-year-old son to get Theo out of the vehicle.The teenager later testified that he did not remember being asked to do so. Discovery:At approximately 3:46 PM,family members realized Theo was missing and began searching for him.His mother,Anca Sabo,found him unresponsive inside the vehicle.Family members removed him and began CPR before emergency responders arrived.Theo was transported to a nearby hospital,where he was pronounced dead.⚖️ Charges-Theo’s parents,Mihail Sabo and Anca Sabo,were arrested and booked on charges of negligent homicide and child abuse.A judge set a $150,000 secured bond for each parent.The couple was also ordered not to have contact with each other,while supervised contact with their other children was permitted.Their defense attorney has characterized Theo’s death as a devastating accident caused by a miscommunication and the circumstances surrounding the family gathering,rather than intentional criminal neglect.The case remains under investigation,and the parents' arrest documents were sealed.Theo’s death is a heartbreaking reminder of how quickly extreme heat can become dangerous for children inside vehicles.🕊️ Rest in peace,Theo.You will not be forgotten.Please don’t judge.A family is now living with an unimaginable loss.Accidents can happen in a matter of moments,and no parent should ever have to bury their 5-year-old child.Theo’s siblings have also lost their little brother,and their lives will never be the same.Please lead with compassion while the family grieves.

Marturisire si Musamalizare…

Imi dau seama ca treci printr-un moment greu si ca te afli in fata unei alegeri dificile.Cand spui"cazul meu"inseamna ca aceasta dilema nu mai este doar o teorie,ci o realitate cu care te confrunti chiar acum.Este complet normal sa simti presiune,teama sau ezitare in aceasta situatie.Fiecare cale are greutatea ei.Marturisirea cere mult curaj,pentru ca inseamna sa infrunti consecintele direct,dar aduce eliberare si liniste pe termen lung.Musamalizarea promite o scapare usoara pe moment,dar te obliga sa traiesti cu teama constanta ca adevarul va iesi la iveala.Sunt aici sa te ascult,fara sa te judec.Ca sa putem discuta mai bine despre ce simti si ce optiuni ai,ajuta-ma sa inteleg contextul.Marturisirea si musamalizarea reprezinta un conflict profund intre asumarea adevarului si incercarea de a ascunde o greseala.Cele doua concepte functioneaza in moduri complet opuse.Marturisirea inseamna recunoasterea deschisa a unei fapte,asumarea responsabilitatii si dorinta de a repara consecintele.Ea aduce eliberare,chiar daca implica suportarea unei pedepse sau a unui refuz.Musamalizarea inseamna ascunderea sau acoperirea unei fapte rele,pentru a evita un scandal sau o pedeapsa.Ea functioneaza doar pe termen scurt si creeaza tensiune,deoarece adevarul risca sa iasa la iveala.De ce aleg oamenii musamalizarea?Frica de consecinte,teama de a pierde un loc de munca,o relatie sau statutul social.Rusinea,dorinta de a nu parea slabi sau vinovati in ochii celorlalti.Iluzia ca fapta va fi uitata si nimeni nu va afla niciodata.De ce este mai valoroasa marturisirea?Cere curaj si doare,ea opreste „efectul de bulgare de zapada”O minciuna folosita pentru a acoperi o greseala va avea nevoie de alte minciuni pentru a fi sustinuta.Increderea se pierde intr-o secunda si se reconstruieste in ani.Dezamagirea nu trece dupa o simpla discutie sau dupa un”imi pare rau”.Persoana va avea nevoie sa te observe.Curajul tau de acum incolo inseamna sa fii constant,transparent si sincer in fiecare zi,prin fapte mici.Stau aicia ganditoare,nu prea sunt o oratoare,doar imi imaginez,ca sunt,zburatoare.Am avut o imaginatie reusita,cand mi-am ghidat gandul de nemaipomenita,sa nu fiu ragusita.N-am sa mai fac din lacrime risipa,am sa le dau la Bartolomeu,si-am sa-l rog frumos pe Dumnezeu,sa-mi dea puteri in fiecare clipa.N-am sa mai plang decat de fericire,chiar daca e greu de gasit,in atata omenire.Nu mai astept minuni neintamplate,minune e chiar faptul ca exist,ca pot,vreau si ca rezist.In ciuda greutatilor purtate,am invatat sa zbor cu o aripa.Daca ma intrebi pe mine,de exista fericire,am sa-ti spun ca da exista.Si iti voi mai spune tie,omule pe acest pamant,sa nu ma judeci foarte aspru,nici in suflet,nici in gand.Pentru ca vezi tu,adesea,si eu am gandit ca tine,si vreau sa-ti marturisesc,ca n-a ajuns nici la mine.Lasa-ma acum pe mine,sa-i fac dreapta judecata,si sa-ti spun ca fericirea,este chiar nevinovata.Si cum in orice instanta,argumentele se cer,eu tot mai sper.Am sa vin acum la tine,si-am sa-ti dezleg un mister.Misterul sunt eu.Si acum in incheiere,unitate in rugaciune,si mai multe fapte bune.Tristeti nebanuite in suflet se strecoara,din amintirile de odinioara,ca eu am ramas pe-afara.Nu ma-ntreba nimic mai mult,caci nu mai am cuvinte sa-ti raspund,las linistea sa-ti fie cel mai bun raspuns,de-acum.Din nou o simt,trecerea tristetii prin timp.Dar,pan la urma,toate trec,si trec si trec.Am marturisit,nu am musamalizat nimic,doar spun,inca exist!

One day at a time…

I'm only human,i'm just a woman,help me believe in what I could be,and all that I am.Show me the stairway,i have to climb Lord,for my sake,tech me to take one day at a time.

Singuratatea e o arta…

Singuratatea e o arta,ce nu poate fi sparta.A fi singur nu inseamna a te simti singur.Exista o diferenta intre a fi singur si a te simti singur.Am invatat asta pe masura ce am inaintat in varsta.Cand eram tanara credeam ca o casa plina inseamna o inima plina.Credeam ca fericirea se gaseste in incaperi pline de oameni,in conversatii si in prezenta cuiva alaturi.Dar viata are felul ei de a te invata altceva.Copiii cresc.Prietenii se muta in alta parte.Unele relatii devin,in mod natural,mai linistite.Si,in cele din urma,s-ar putea sa te trezesti petrecand mai multe seri singura.La inceput linistea poate parea ciudata.Apoi,se intampla ceva frumos.Incepi sa te auzi din nou pe tine insuti.Te bucuri de cafeaua de dimineata fara graba.Iesi la plimbare pentru ca vremea este frumoasa.Stai langa fereastra si privesti cum lumina soarelui se misca.Citesti,gradinaresti,asculti muzica,iti amintesti si zambesti.Iti dai seama ca nu ai nevoie de companie permanenta pentru a avea o viata plina de insemnatate.Singuratatea fizica poate deveni un spatiu al pacii atunci cand esti impacat cu propria inima.Desigur,cu totii avem nevoie de conexiune.Un telefon de la cineva drag ne poate insenina ziua.O vizita a unui prieten la o cafea poate deveni o amintire pretioasa.Dar exista si ceva puternic in a sti sa te bucuri de propria companie.Sunt nenumarate capitole ale unei vieti pe care sunt recunoscatoare ca le-am trait.Asadar,daca te afli singura in acest capitol al vietii,nu presupune automat ca esti singuratica.Viata iti ofera ceva ce erai prea ocupata sa apreciezi inainte,timp cu tine insuti.Descopera ceva nou.Suna pe cineva drag.Mergi intr-un loc frumos.Razi amintindu-ti ceva din trecut.Stai si priveste apusul.Uneori,capitolele cele mai linistite sunt cele in care,ne intelegem pe noi insine.Lectia de viata.A fi singura este o circumstanta.Singuratatea este o stare sufleteasca,si cele doua lucruri nu sunt acelasi lucru.A inainta in varsta nu inseamna sa umpli orice moment de liniste.Uneori,inseamna sa inveti sa te impaci cu acea liniste.Singuratatea poate fi plina de pace,poate avea un sens.O viata traita in singuratate poate fi,totusi frumoasa.Ce atata nedreptate,si cata rautate,sa le faci tu pe toate.Nu ma grabesc cu incruntarea,doar zambesc putin in dulce resemnare.Sa fim mai buni,sa uitam rautatile,si mai intelegatori.Cred ca e familiar indemnul.Ei bine,de ce nu putem fi mai buni si in orice anotimp.Oamenii nu pot deveni mai buni la comanda,dar imi este imposibil sa imi imaginez ca putem fi 365 de zile pe an disciplinari,plini de mila,grija si compasiune pentru soarta semenilor nostri.Intr-un fel m-i se pare binevenit,si nu ma consider deloc inspirata,am participat cu inima deschisa,iar sentimentul produs a fost inegalabil,imposibil de descris in cuvinte.Am o viata,dar nu vreau sa traiesc dupa inima sa-mi dai,nu vreau nici luxul luxurilor,cum vezi la altii in popor.Nu vreau sa traiesc cat corbul,dar vreau sa traiesc ca omul.De am gresit,azi imi cer iertare,sunt om ca orisicare,sa n-aveti suparare.Am cunoscut amarul,stiu ce-i singuratatea,am cunoscut iubirea,stiu ce e nedreptatea.Cele mai puternice imbarbatari n-i le dam singuri,cele mai multe scuze n-i le gasim singuri,iar atunci cand ramanem fara scuze,ne suparam pe noi.Ce vorba mare,dar de acum sa nu mai gresesti,pentru totdeauna sa ne ramana bine cele vorbite.Lasa mania,paraseste iutimea,nu te supara,caci supararea duce numai la rau.Opriti-va si vedeti cat de minunata este viata,caci fiecare clipa traita este un dar de la Dumnezeu si trebuie pretuita.Tuturor ne plac vestile bune,de fapt noi toti suntem chemati sa ducem vestea cea buna in lume,o lume care este framintata si chinuita de vesti rele.Deci,nu te mania,singuratatea te va invata,binele de-l vei vedea.

Diamonds in the dust…

https://youtu.be/6jc3SxU6vNk?is=paXHKus2O4gsU3t4

O cantare de marire…

O cantare de marire am in inima mereu.El mi-a dat odihna sfanta pace sufletului meu,si sunt libera fericita prin al Sau har.Inima mea canta azi cantarea,plina de nespuse bucurii,mai frumos nici ingerii nu canta,ca acei din valea plangerii.Cata frica si-ntuneric pe cararea mea era,si de-atunci in viata mea,bucuria si lumina au patruns.Nu vreau suparare,vreau o floare,sa rezist cand inima ma doare.Ma-ntreb acum fara-ncetare,de ce atata suparare?Scriu despre iubire,si despre albele mele de fire,ca parul mi-a iesit din fire.Tu sa nu-ti iesi din fire,vei ramane pe veci a mea iubire.Tot cu o iubire,cant si o cantare de marire,pentru fericire.Vreau sa le impletesc cu o iubire,pentru nemurire,sa stie intreaga omenire,ca si inima mi-e asa de subtire.O zi nostalgica,una molatica,si altele dramatice.Dar ce sa fac?Asta e destinul,dar nu-l vreau pe al tau.Nu vreau sa-mi schimb viata cu nimenea,vreau sa raman doar tot asa,daca s-ar putea.Si altele vor mai veni,dar eu fac ce pot,si o sa vad cum o sa le mai scot.O zi frumoasa cu paradisul meu in inima,cu dragostea ce o port mereu,iubirea si sufletul ma fericeste cand sunt la greu.Am mancat acum o pita cu unsoare,cu ceapa verde de mare,si usturoi sa fuga virusii de pe noi.Cant tot de iubire,pentru revenire,in fire,dar cu simtire,de stralucire in a vietii fire!Mi-ai spus verzi si uscate,si toate aici au fost adunate,pentru amintirile mele,pastrate.Viata trece,amintirile raman,eu plec,dar tu ramai.Amintirea mea ramane,ca intr-o frumoasa zi din viata,intr-o zi mai indelungata,voi lua cu mine amintirea toata,si am sa ti-o derulez indata,scrisa si filmata,ca asa viata,ca a mea,nu a fost la nimenea,vreodata!Si daca a fost,a fost cu alti actori,si toti au prins sudori.Nu te mint,te port in gand.Suparare nu ma duce la ispita,sa cad izbita,ca nu vreau sa fiu trasnita in orbita!Suparare,acum mi-a mai ramas rabdare!Si nu mai trebuie sa ma-intreb,doar de bine sa vorbesc,si pe lume sa o potolesc.M-am potolit si eu,suparare nu mai vreu.Mai privesc in zare,si cant,mai o cantare.Mai ada Doamne inviorare,si sa cantam tot mai mult,ca nu mai este mult.

September 11-2001

25 yrs since September 11🙏🏼People across the country are doing their part to pay their respects to those who lost their lives in the Sept.11th attacks.Every flag represents someone who died.A sea of red,white and blue standing tall.Thousands of flags commemorating even the youngest of victims.We won't ever forget.It's something that's a part of our history,that's the legacy of 9-11,the ability to say with confidence that no adversary and no act of terrorism can change who we are.Nu va inspaimatati,la Domnul alergati.Matei 24:6 Veti auzi de razboaie si vesti de razboaie,vedeti sa nu va inspaimantati,caci toate aceste lucruri trebuie sa se intample.Dar sfarsitul tot nu va fi atunci.Mi-am facut o analiza cu actualiza,si ma mir ca exist,dar ma bucur ca sunt,si inca respir.Buna lume,vesti bune sa ne rasune.Asa cum a fost,nu o sa mai fie,asa am invatat sa nu te plangi la lume,sa nu-ti spui necazul tau,numai la Dumnezeu.Oamenii sunt la fel,dar gandeste altfel,si fiecare are o parere ca atare.Ori esti presedinte,ori esti fara dinte,sau fara nici o minte,tu mergi tot inainte.Nu m-am nascut asa,imprejurarile m-a prelucrat asa,ca mi-a batatorit si inima.Poti sa vorbesti cu oamenii despre orice,dar alege tot ce-i mai buni din ei,si ce e rau,sa fie o lectie,pentru leacul tau.Unii te vorbesc de bine,altii sunt fara rusine,dar tu asculta,si fa ce-i mai bine.A mai trecut o secunda din viata,de vesti rele sa nu va inspaimantati.In Matei 24-6,7,8 scrie,si nici atunci nu va fii sfarsitul,ci doar inceputul durerii.Eu doar v-am incurajat,si cu gandul am plecat,nu ma gandesc ce o sa fie,nu vreau sa traiesc o mie.Incurajarea mea vreau sa va fie,doar bucurie.Si daca bucurie nu o sa fie,nu va inspaimantati,ea o sa vie.Toate isi au rostul lor,de e boli sau saracie,chiar de suntem in pustie,toate toate o sa invie.Trebuie sa ma mai destept putin,Hai Raveca,fa-te bine,mai trage o gura in piept,fara rusine.V-am scris acum tot ce se petrece,dar inca nu am ajuns la zece,ca mie inca mi-e tot rece.Mainile mi-au transpirat,dar inima inca mi-a vegheat,si tot nu am terminat.Imi mai trebuie timp,nu stiu ce sa intamplat?Poate e de oboseala,am stat mult la socoteala,cum sa o scot,mai cu com pot.Am indrazneala,de vesti triste nu va inspaimantati,ca pe toate o sa le gustati.Niciodata nu e prea tarziu,pana in clipa cand inchizi ochii,si te expiri.Am vrut sa ramana in memorie,a walk to remember in September!Eu povestile le tot adun,ca firul de ata,cand vreau sa-l bag in gaura de cui,si sa le am cui sa le spui.Doar dintr-o zi,pot sa scriu atatea povestiri cu grai si cu priviri,si aici le insir.Cu fiecare zi ce trece,parca devin tot mai rece,precum clipele imi trece.Ce-a da Domnul aia va fii,chiar de-a fii si sa pierim.Nu ne ratacim,locul nostru noi il stim.Sus deasupra stelelor,in nemarginita Tara a ingerilor.De aici din departare,v-a salutat un suflet,oarecare,ce priveste catre zare!Stiriile ne inunda,oamenii se imburda,viata e subreda,si clipele nu se numara,mergem inainte,prin cumpana.Dumnezeu e in control,si ne da pe rostogol.Cand lupta e gata,vom purta cununa,cununa de invingere!