Azi cant asa…

Azi canta frate,ca tu esti salvat,Domnul pe tine,Te-a rascumparat.Cantece sa rasune,sa se duca vestea-n lume,ca Domnul e mantuitorul tau.El te calauzeste,zi si noapte te-nsoteste,stai dar acum,o,stai pe bratul Sau.Azi canta frate,si fii bucuros,caci ai aflat prin,Har,pace-n Hristos.Azi canta frate,si nu te-ntrista,caci Domnul,nu te va lasa.Azi canta frate,dar canta asa,plin de credinta,de dragostea Sa.Am vrut ca sa le spui,m-am eliberat,si mi-am zis ca-n pun eu pofta-n cui.Nu se poate,mai nepoate,chiar de umblu tot pe coate.Cum se poate?Nici daca stau tot cu mainile la spate,eu merg tot ca pe roate,pana se mai poate.Nu stiu cum sa-mi pun,pofta buna,sau o friptura pe un pui.Sa-mi pun eu pofta-n cui,nici daca ma tuni.Nu mai am nici o pofta,m-am eliberat,am plecat,la cantat,ca baba s-a saturat.De ciuda,o prajitura cu branza am mancat.Daca tu ai stii,cate bucurii,am ramas conectata pe deplin,sa uit si de al meu suspin,ca nimeni nu m-a auzit,si acum mai spuspin.Cand in conectie am intrat,a fost asa de minunat,am strabatut cu ochii cerul,am simtit din nou fiorul,si dorul strigatului meu.Nu e o zi ca sa nu scriu,si nici o zi sa nu cant.Am pierdut in viata multe,si marunte,si poate inca si mai multe,dar nu mi-am pierdut nicicand,umorul.Eu stiu ca timpul inca nu-i pierdut,si chiar daca,mai este mult,eu vreau sa tot ascult.Cand te conectezi cu cerul,poti sa ai tot greul,ca va dispare,la ceruri.Uitandu-ma spre cer acum,am invatat de un nou drum,drumul ce duce spre nemurire.In viata nu e numai fericire,e plans si tanguire,toate trec asa usor,daca privesc si mai strig cu dor.Un cer senin,chiar si noros,nu conteaza daca esti bucuros.Am bucurie in suflet,inima imi plange,ca toate ma doare,dar vreau sa fiu tare.Nu ma intereseaza anii,si nici banii,eu stiu ca m-am eliberat,si mai departe am plecat.Departe imi spune niste soapte,traieste si fa bine.Puteam eu oare sa traiesc,fara ca pe El sa-l intalnesc,nicidecum si niciodata.Ce dragoste mai mare,nu imi trebuia mai mult.De acum privesc tot mai mult cerul,si de-as putea ca sa-l ajung.O speranta,o iubire,dar si mai mult o revenire.Am revenit la viata,cand inima mi-a fost de ghiata.Sa ai o inima de gheata,si niciodata manghaiata,nu e usor.Sentimentele le-am pus in scris,ca intr-o zi,am sa ajung in Paradis!Lumina am primit,cand eu m-am prabusit,si ce sa intamplat?La ceruri am strigat!Cerul pe mine m-a eliberat.Iar cand din nou privesc spre cer,conectia cu cerul apare doar atunci cand mai vrei sa speri.De sperat eu am sperat,inima m-i sa inmoiat,si de toate am uitat.Am strigat,am strigat la Tine Doamne,si m-ai ascultat,bucuria si lumina in inima mea a intrat!Am tot strigat,pana m-am saturat,si toata m-am desumflat de atata strigat.Ma bucur de briza care trece doar pe langa mine.Nu,nu sunt suparata,am invatat din anii trecuti,ca nu trebuie sa astept nimc de la nimeni.Cand nimic si nimeni nu se asteapta,totul este doar viata care se intampla.Si azi,chiar intr-un mod mai diferit,accept,ma adaptez,si continui sa traiesc.Voi continua pur si simplu,sa ma bucur de viata.Incolo fratilor,fiindca ati invatat de la noi cum sa va purtati si sa fiti placuti lui Dumnezeu,si asa si faceti,va rugam si va indemnam in Numele Domnului Isus,sa sporiti tot mai mult in privinta aceasta.Mangaiati-va dar unii pe altii cu aceste cuvinte.M-am eliberat,acum si mai tare am cantat!

Dumnezeu calauzeste…

Isaia 58:11 Domnul te va calauzi neancetat,iti va satura sufletul chiar in locuri fara apa si va da din nou putere madularelor tale;vei fi ca o gradina bine udata,ca un izvor ale carui ape nu seaca.Nu te grabi,ca tot acolo ajungi.S-a mai spus de multe ori,graba strica treaba.Nu te grabi sa faci o juruinta,daca in tine nu-i credinta.Si cate ar fi,nu te grabi,traieste in bunatate,smerenie si umilinta.Cand ne grabim,de toate ne pripim,si apoi tot noi le ocolim.Te sfatuiesc,ia-o mai incet,multe nu s-au remediat.Opreste-te putin,si mediteaza.Cine se scoala de dimineata,departe ajunge,ca graba nu-l ajunge.Chiar acum,stau linistita,si mai un pic,o iau la drum.Lumea e o scena,viata e un act,ai venit,ai vazut,ai plecat.”Mens sana in corpore sano.”Cu un suflet bun nu imbatranesti,doar te topesti.Am inventat scrisul,sa pot sa vad si Paradisul,ca ma duce in tot abisul.Eu sunt pregatita,chiar daca nu sunt implinita,nu sunt ocolita.Tot ce am avut mai bun am dat,doar atat mi-a mai ramas.Aceastea nimeni nu m-i le poate lua,sunt scrise pe spinarea mea.Asta sunt,asa ma numesc,si zi de zi,ma fericesc.As vrea multe,dar prefer si marunte,ca pot sa le pun pe frunte.Raveca ma numesc,in America locuiesc,pe Domnul il iubesc,pe voi va apreciez,si in lume tot veghez.A fost o zi,cum alta nu o sa mai fie,ca eu scriu in fiecare zi,despre o alta minunatie.E o minune cand soarele apune,si eu stau tot in tribune.Drumul a fost lung pana aici,vantul adie,mai suflu si o papadie,ca doar sunt inca vie.Un semn,o amintire,consider-o cum vrei,dar nu doresc uitarea,sa fie locul ei.Pana intr-o zi,cand ce a fost,nu va mai fii!Daca m-ai citit,desigur ca nu ai gresit,le-ai nimerit,si de mine te-ai lipit.Azi a fost asa,maine va fii de partea ta,sa-mi scrii si tu povestea ta.Te astept sa ne intalnim,la capatul de luna,si o stea,sa ne fie cununa.Viata imi face fite,imi da piulite,ca sa-mi ajunga la costite.Vorba aceea,asa e femeia,deaceea sa nu te pui cu ia,ca e vai de pielea ta.Bucuria nu e doar un atribut al tineretii,bucuria e bucurie in orice anotimp al vietii.Sa nu ma bucur Doamne,ma rup de lume tot mai mult,chiar de-am ramine-o singura pereche.Chiar daca flori pe ramuri nu mai cresc,eu tot ma fericesc.Chiar daca soarele nu-l mai zaresc,chiar daca nu pot timpul sa-l opresc,eu tot ma vaicaresc.Din cer lumina se iveste,chiar daca crucea inca ma mahneste,e-atata bucurie in inima ranita,ca vorba aceea,femeia tot iubeste.De fapt,fie vorba intre noi,vremea-i ca oamenii,adica sucita.Om sunt ca si cei multi,oleaca bine,oleaca mai venin.Vine omul,sta oleaca,mai scrie,dar si pleaca,nu este suficient sa stii si sa citesti,oleaca gata,si mai plec.Vorba aceea,asa e femeia,ce nu e,poate fi.Vorba multa,saracia omului,vorba culta,bunatatea Domnului!Luca 6:45 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria buna a inimii lui,iar omul rau scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui,caci din prisosul inimii vorbeste gura.Asa este viata,inca nu mi-am pierdut speranta.Cand esti tanar,crezi ca stii totul,si cand ai dat cu capul,ti-ai spart si ficatul.Drumul duce nicaieri,doar ca iti face niste placeri.Asadar,nu acuz pe nimeni.Este vorba despre oamenii care,sunt testati.Avem o mare problema,e vai de noi!

Mai rabda,Raveca…

Stiti voi,cand mergeti la analize,sau la ceva controale,trebuie sa aveti rabdare,sa nu faceti rascoale.Pe bune,si eu sa am rabdare,sa nu imi pierd controlul,m-am tot rugat,sa imi reglez tonul.Am tacut,am tacut,m-am prefacut,si din nou,cu atribut,pana cand,rabdare s-a facut.Rabdarea este una dintre cele mai importante virtutii cu care omul este inzestrat,pentru a reusi sa duca pana la capat ceea ce isi propune.Fara rabdare nu poti inainta prin viata.Rabdarea este un dar de la Dumnezeu,nu o povara.Poti sa ai rabdare doar daca iti intelegi sufletul,si privesti totul cu detasare.Dincolo de rabdare trebuie sa am rabdare,ca sa rezist,si nu vreau sa fiu un pesimist.Viata este o enigma,dar o descoperi in fiecare zi,cu zile negre sau albe,ca toate sunt dalbe.Am descoperit ca in durere si suferinta,am invatat ce e o enigma.Nimeni nu cunoaste enigma,pana ce pe pielea lui o traieste.Aceiasi lupta in fiecare zi,dar cu o alta durere.Viata nu-ti vorbeste,dar iti tranteste surpriza,si iti scoate din pereti si priza.Multe le-am invatat pe pielea mea,dar raman o anonima in viata ta.Cand vantul si furtuna ma rastoarna,nu raman vagaboanda,umblu ca o coanda.Toate ma palesc,dar eu si mai mult inverzesc ca pot sa iubesc.Cine iubeste si rabda,batranetea il lasa degraba,ca nu mai are putere sa mai alearga.Cine iubeste nu imbatraneste,si cine nu imbatraneste el deaceea tot iubeste.In ochii tai sunt o enigma anonima,dar niciodata nu poti sa ma cunosti mai bine.Departe de ieri,dar mai aproape de maine,ca azi sunt cu mine.Am ramas aceiasi,dar mai diferita ca ieri,si mai iubita ca maine.Inca mai iubesc,pana nu va parasesc,si cu drag la voi ma gandesc.Viata te supune la foarte multe incercari,si in mod sigur rabdarea are limite.Dar si cei mai nerabdatori pot invata sa fie mai rabdatori,cu putina practica.Atunci cand incepi sa iti pierzi rabdarea respira adanc si expira lent.Apoi respira din nou,si din nou.Cateodata avem tendinta  de a ne enerva pentru cele mai insignificante lucruri.Zambeste,nimeni nu este perfect,dar e bine sa iti aduci aminte de rabdare,din cand in cand.In loc sa reactionezi cu manie,invata sa reactionezi cu dragoste.Geniul este rabdarea eterna.Tanjesc de dor,mi-e sete de izvor,cu barca vietii eu ma duc.Nu mi-e foame,dar ma rog,nimic mai mult,ma inchid o vreme si raman cu mine.Imi spun vorbe ce sunt mai mult tacere,un fel de liniste si mangaiere.Orice om trebuie sa poata rabda si de asemenea,orice om trebuie sa fie capabil sa ia decizii si sa actioneze.A reactiona imediat la stimuli poate fi un mare avantaj in anumite situatii,pentru a evita o catastrofa.In restul situatiilor este necesar sa avem rabdare pentru a putea evalua corect,pentru a gasi cele mai bune solutii cu care ne confruntam.Nimeni nu poate grabi venirea unui anotimp sau a altuia.Graba nu ajuta aproape niciodata,in schimb,poate provoca foarte multa suferinta,fie in noi insine,fie in cei din jurul nostru.Mai presus de orice,invatam sa traim o stare de echilibru.Ai rabdare sa astepti pana cand noroiul se aseaza si apa devine curata.Sunt multumita,chiar daca nimeni nu stie acest lucru,si sunt la fel de multumita,chiar daca toata lumea stie ce simt.Stiu ca exista o lume constienta,iar aceasta lume infinita sunt chiar eu.Indiferent daca ma pot retrage in sine acum sau peste cativa ani,sunt constienta ca pot face acest lucru.Manifesta virtutea rabdarii si continua sa asculti.Fa apoi o pauza,asteapta cu rabdare si asculta din nou.Priveste si respira.Si nu uita,tine minte ce iti spun,cele mai frumoase suflete apartin florilor care stiu sa astepte.Chiar zilele acestea ma gandeam ce multa rabdare au avut parintii si bunicii nostri cu noi.Suntem tot mai nerabdatori,incurcati in emotii nedefinite,ducem in spate poveri prea mari pentru necazurile de zi cu zi,si nu ne mai intelegem unii cu altii.Rabdarea nu este abilitatea de a astepta,este abilitatea de a-ti pastra o atitudine buna,in timp ce astepti.Rautatea se naste din prostie,inferioritate si frustrare.Eu sa rezist si sa rabd,fluier.Cand toti ma cicalesc la cap,atunci imi fac de cap,si-mi pun in gura un ciorap,si ma ascund dupa un copac.Oriunde te duci,nitica rabdare,si iar rabdare.Rabdarea este podoaba Duhului.Este o virtute care consta in puterea de a indura greutatile,si este roada Duhului.Cu rabdarea treci si marea.Fiti voiosi chiar si-atunci cand necazul,si-ncercarea in voi va lovi.Mai frumoasa-i cantarea cu lacrimi,mai ceresc e rabdand a trai.Mai spera,mai rabda,mai lupta,chiar daca astepti lacrimind,Acel ce-a promis ajutorul,va venii,si nu va zabovi nicicand.

Pribeag sunt in lumea de chin…

Pribeag azi in lumea de chin si dureri,eu merg cantand pe cale.Prin viscol,furtuna si valuri mereu,Ti-aduc azi osanale.Te cant,Te ador,Te slavesc,Te maresc,si spun tuturora ce mult Te iubesc.Din zori pana-n seara Te laud mereu,Traiasca Domnul.Prin valea cu spini eu pasesc prea timid,si caut mangaiere.Dusmanul e tare si eu sunt prea mic,dar Domnu-mi da putere.Te strig al meu Soare sa-mi vi-n ajutor,sa birui cu Tine furtuna si nori,sa-nalt sus drapelul de biruitor.Alerg catre tinta sper drumul spinos,prin valuri si ispite.Dar stiu caci cu mine paseste Cristos,eu merg tot inainte.Caci drumul cu spini netezeste Isus,ne poarta si crucea asa cum a spus,si-apoi ne asteapta cu drag in cer sus.Mai e doar putin si-om ajunge la mal,cu Domnu-n fericire.O clipa,un ceas si apoi la sfarsit,ne-asteapta-al nostru Mire.Caci drumul pe care atatia au plans,si lacrimi amare din ochi cate-au curs,uita-vom si vesnic,canta-vom mereu.Psalmul 39-Ziceam:Voi veghea asupra cailor mele,ca sa nu pacatuiesc cu limba,imi voi pune frau gurii,cat va sta cel rau inaintea mea.Doamne,spune-mi care este sfarsitul vietii mele,care este masura zilelor mele,ca sa stiu cat de trecator sunt.Iata ca zilele mele sunt cat un lat de mana,si viata mea este ca o nimica inaintea Ta.Da,orice om este doar o suflare,oricat de bine s-ar tinea.Da,omul umbla ca o umbra,se framanta degeaba,strange la comori,si nu stie cine le va lua.Acum,Doamne,ce mai pot nadajdui eu?In Tine imi este nadejdea.Izbaveste-ma de toate fardalegile mele!Nu ma face de ocara celui nebun!Stau mut,nu deschid gura,caci Tu lucrezi.Abate-Ti loviturile dela mine!Caci sunt un strain inaintea Ta,un pribeag,ca toti parintii mei.Lasa-ma sa rasuflu,pana nu ma duc si sa nu mai fiu!

250 yrs of America 🇺🇸

God bless America!God bless all!Today,we reflect on the courage of our Founding Fathers,the providential hand of God that guided them,and the remarkable victory that secured our independence.We remember the wisdom that gave us the Declaration of Independence and the Constitution,and we honor every generation of brave Americans who has defended the freedoms we enjoy today.For nearly 250 years,America has remained a beacon of hope to the world.Ours is a nation founded on faith,freedom,and the belief that our rights come from God.Those ideals are worth protecting,celebrating,and passing on to our children and grandchildren.”I’m proud to be an American,where at least I know I’m free.And I won’t forget the men who died,who gave that right to me…”Happy Birthday,America.God Bless the USA. ❤️🤍💙

Carmen Mallouk,sleep in peace…

I have heartbreaking news.Marks mother crossed over,and passed away 20 minutes ago.Luckily,him and his brothers and Dad were by her bedside. Sincere Condolences 💐