Nu mai am nici o parere,nu raman cu parere de rau,ca m-i se face si mai rau.Am avut o luna de miere,cand si mierla canta cu durere.Aoualeu si ce durere,mierea de albina s-a topit tot in tacere,nu a vrut miere,ca sa zbiere.Cu ani si ani in urma,mierea a fost tare dulce,dar dupa un timp,mierea rau s-a amarat,si eu nu am mai putut,nici sa strig.Zeci de ani au tot trecut,dar de miere,nu pot sa ma zauit,la miere tot ma uit.Am si azi multa miere,si mierla imi canta acum cu placere,ca a uitat de durere.Fara miere nu pot sa traiesc,ca repede ma buimacesc,si nu mai stiu unde pasesc.Acum daca o fost doar o luna,mierea se topeste repede,si ramane ce e la fund,ca lighianul e plin cu miere,dar numai de doua degete,la suprafata,si apoi iti da cu mierea tot pe fata,pan te crapa.Imi place sa-mi pun miere si in cafa,mai dupa ceafa,si apoi unde ma inteapa.Gustati mierea ca e buna,dar sa nu va ingretositi de ea,dupa o luna,mancati mai putin,sa mai ramana,si zeci de ani,dupa o luna!Am vrut sa ajung si in luna,dar dupa o luna,am ramas cu spuma in gura,mierea s-a topit in gura,si mi-a ramas limba in gura,si am ramas o miere pura!Bucurati-va de miere,si traiti cu placere,ca pana la sfarsit,oricum toate piere!
