Mi-am pus o floare la ureche...

Viata nu mi-a fost ca o floare la ureche,si nu am avut nici pereche,doar o streche.Azi am trecut de 61 de ani,dar parca au fost o mie de ani.Pur si simplu,traiesc foarte simplu,ca un timbru.Toate se lipesc de mine,dar vreau un cimbru.Am trecut peste,si obstacolele ma da peste,si nu mai sunt de saisprezece.Am trecut de sase ori zece,si nu mai vreau sa fiu nici rece.Ma mir de mine,ca mai pot sa scriu,nici putere nu mai am,dar fara sa stiu,am inceput sa scriu.Multumesc Tatalui de sus,pentru tot ce El mi-a spus,sa ma uit in sus!Multumesc si pentru daruri,care au fost unse cu haruri,si s-au revarsat cu caruri.Si cat voi trai,tot voi iubii,greu e a suferii.Va multumesc tuturor,sunteti minunati si luminati,si de Dumnezeu binecuvantati!Nimic important,am mancat si cu nepoteii m-am jucat,si doar a mai trecut un alt an,si tanara am tot ramas.Totul a fost ca altadat,doar anul de nastere,s-a schimbat!61 si cu Dumnezeu inainte!Daca voi mai avea minte,l-e voi scrie cu un creion de linte,care nu minte!