About Me

My photo
Sunt un om,ca si tine.Un calator prin mintea ta.Ca m-am nascut nu e vina mea,ca am trait,e multumirea mea,dar cum ma voi duce,e planul lui Dumnezeu!

Saturday, November 21, 2026

Cu fratele meu la munte…

Azi,acum,am sarbatorit ziua fratelui meu,Nelu,la 69 de ani,zice ca e tun,fara tutun.Si pe mine m-a facut geanta,ca nu sunt pe nici o banda.Sanatate si multi ani,sau multi ani cu sanatate,si Domnul sa-ti de-a de toate.La anul,si mai multi faurari.

Friday, November 20, 2026

Nu va ademenesc…

Nu ademenesc pe nimeni,doar multumesc,ca nimeni nu-i ca mine.Nu am intrebat pe nimeni,ci doar m-am intrebat pe mine.Raveca,prin cate o sa mai ajungi?Uite am ajuns aici,am trecut peste toate,si daca se poate,stau si pe coate,dar nu mai am nimic de zis.Nu va ademenesc cu cuvinte,nici sa ma credeti macar,tot ce a fost vreo-data,va fi sters,cum nu a fost o data.Multumesc Tatalui Ceresc,pentru Harul minunat,ca si de mine sa-ndurat sa fiu un copil salvat.Ziua nu-i departe,ia aminte,sora,frate,ziua aceea e mai aproape ca oricand,dar tot plangand.Nu stiu cat timp mai am la dispozitie,sa fiu in pozitie,fara rechizitie.Nu stiu daca o sa mai am timp sa le incerc pe toate.Si la ce folos,imi foloseste sa le incerc pe toate.Poti sa-mi pui lumea la picioare,ca si atunci,ma fac ca nu ma doare.M-am intrebat adesea,unde am gresit.Am zile cand nimic nu vreau sa ramana in amintire,si zile cand toate merg in nestire.Toate planurile facute,au ramas doar,prefacute.Cearcan sub ochi si riduri pe frunte,grijuri si dureri prea multe,iar eu am ramas singura si muta,fara veste,ca toate se stramuta.Am incercat unele,ba altele m-a incercat pe mine,si nu cred ca mai vreau sa te incerc,nici pe tine.Dar pana cand viata ma tot coace,o sa mai incerc alte cojoace.Serios,ma dau in jos,sa sed frumos.Pana acum,toate le-am platit cu gros,ca m-a taiat si la os.Nici nu pot sa mai stau pe jos,ca nimic nu mai am de folos.Le-am incercat,le-am rumegat,si inima tare m-a intepat.Acum cu ochii obositi dupa atata amar de vreme,rad in hohot in fata oricarei probleme.La tot ce eu am incercat,si valoare nu i-am dat,pot sa spun cu varf si indesat,ca de incercat m-am intarcat.Cand o sa mai incerc un cerc,o sa ma fac toata cerc!Din a mea copilarie,eu multa suferinta am cunoscut.Ca soarta mea sa aiba parte,de suferinta asa de mult.O suferinta,mai lasa loc de fericire,sa am si eu parte de ea.Nu va fi asa de-a pururi,vor veni si ani de lipsuri,multe dureri si suspinuri.Adun azi rabdare prin credinta,si har de mangaieri prin rugaciuni.Nu va fi tot libertate,tot senin si bucurii,vor veni si zile aspre,cu furtuni si incercari.Nu vom fi toti impreuna,doar cu cantare,si multe pribegiri amare.Nu voi fi mereu tot tanara,sanatoasa si bine.Ce voi face-atuncea daca,n-am pe Dumnezeu cu mine?Cu glasul meu strig catre Tine,inima mea Iti apartine.Sufletul meu te lauda pe Tine,pentru-ca esti bun si plin de iubire.Eu nu cunosc pe nimeni ca Tine,de aceea eu iti multumesc.Voi binecuvanta Numele Tau,mai presus decat viata mea,in orice zi,in orice anotimp,Tata,Te voi proslavi!Un anotim trece,altul vine,si eu ma gandesc tot la tine.Anotimpurile ca si timpurile,trec si n-e aduc aminte,de amintirile petrecute dinainte.In orice anotimp iubesc si ma iubesc,chit ca e toamna,ma chitesc ca o doamna.Nu numai in toamna sunt doamna,sunt in fiecare luna din an,si ma iubesc cat un an.Chiar daca e tarziu,sunt pentru mine primavara iernii,si umbra verii,in anotimpul serii.Iubesc si toamna desfranata,cu mustul bun,ce nu te imbata,doar te rasfata,ca lumea asta toata-i beata,si cu putere te agata.Sunt elixirul sperantei care moare,si tristetii mele eu i gasesc un leac.Iubirea mea,malcoma si tarzie ma invioreaza la fiecare pas.Din toamna ruginie,ma scoate si pe mine din cutie,sa ma iubesc si mai cu glas,la fiecare ceas.Prin pacla veacului pasind,am invatat cu drag sa cant,si sa ma iubesc pe mine.Nu sunt numai pentru mine,dar prieteni buni sa invatam sa fim.Nu va ademenesc cu vorbe goale,nici cu iluzii scrise pe nisip.Si nici nu vreau sa va insel cu vre-un fals chip.Nu-ntind capcane-n umbra de cuvinte,nu pun momeala-n zambetul durut.Vreau ca adevarul,sa fie curat,simplu si sfant.Fiti liberi in a voastra lume,priviti in fata fara de-ndoiala,nu va ademenesc,viata e reala.Nu va ademenesc cu vorbe dulci,nici cu promisiuni desarte,scrise-n vant,capcane-n umbra de rascruci.Nu va cer sa credeti pe cuvant,si nici iluzii ce se sting la primul cuvant.Va las doar adevarul din priviri,si linistea din fiecare ceas.Eu nu aprind un trecator noroc,ci las sa creasca doar ce este sfant.

Thursday, November 19, 2026

Amigdala…

Ce este si care sunt functiile amigdalei cerebrale?Amigdala,sau amigdala cerebrala,este o structura mica,in forma de migdala,situata in profunzimea lobului temporal al creierului,ca parte a sistemului limbic.Avem cate o amigdala in fiecare emisfera cerebrala.Amigdala este o componenta a sistemului nostru limbic cu roluri importante in emotie si comportament.Cel mai cunoscut rolul al sau este in procesarea fricii desi,aceasta este o perspectiva mult prea simplificata asupra functiei unei zone atat de complexe a creierului uman.Fiind una dintre cele mai de baza si primitive parti ale creierului,este implicata si in procesarea efectelor diferitelor mirosuri biologice care ne afecteaza comportamentul sexual sau matern,cum ar fi feromonii.Cand suntem expusi unui stimul,amigdala executa un control emotional al lumii in care traim,evalueaza semnificatia emotionala a tuturor lucrurilor pe care le vedem si decide daca informatiile sunt nesemnificative.In cazul celei de-a doua variante,amigdala spune hipotalamusului sa activeze sistemul nervos autonom proportional cu valoarea stimularii exercitate de imaginea declansatoare.Cu toate acestea,amigdalele sunt departe de a fi limitate doar la procesarea gandurilor si amintirilor negative.Conexiunea emotionala este cel mai de nepretuit impuls pentru invatare.Cu totii gandim intuitiv.

Toate palesc,toate se platesc…

Toate se palesc,si toate se platesc in viata,chiar si firul de ata,care ne tine cu viata.Mai de vreme sau mai tarziu,sa nu ne pacalim,singuri vom platii.Nimic nu ramane neplatit,toate greselile se platesc in exterior,in vazul tuturor,iar altele in adancul sufletului,in tacere si in plans.Nu uita,si scrisul meu canva se va termina,si va ramane,sa se stie.Cine face,lui isi face,cine da,lui isi da,si dublata este plata.Acum eu m-am intors cu roata,ca sa-mi platesc si plata.Bine fac si rau primesc,dar nu ma nimicesc,tot eu le platesc.Ori e bine,ori e rau,zau,ca ma vede Dumnezau.Multe am platit,multe s-au palit,dar eu nu m-am pacalit,le-am platit.De plata nu pot sa scap,ca ma trage si de cap,si nu vreau sa crap.Le platesc cum se cuvine,nu mi-e rusine,am facut tot ce e bine.Numai Dumnezeu m-a ajutat,si le-am platit cu varf si indesat.Inca nu m-am asezat,mai am multe de invatat.Nu vreau sa intru in pacat,chiar daca am furat,m-am invatat,ca nimic nu am castigat.Experienta am furat,sa nu mai platesc chiar si ce am castigat.Intr-o ordine de idei,nu am nici banii mei,am platit pentru copii mei.Plata nu mi-am achitat,datorii multe mai am de dat,pana inchid ochii si am plecat.Atunci pot sa zic,de plata eu am scapat.Dumnezeu m-a ajutat!Iar voua tuturor,aviz pentru rabdatori,nu va bagati cu capul in nori,sa nu ajungeti cersetori.Cu totii o sa platim,pana murim.Nu am uitat de unde am plecat.Viata m-a brazdat,chinuri si dureri am indurat,de toate am gustat,dar de Dumnezeu nu m-am lasat.Ma incapatinez sa raman neclintita in hotarare.Spun ca o sa rezist.Cine stie ce-o sa fie?O sa fie!Asta nu depinde nici de mine,nici de tine.Dar ceva o sa fie.Ma duc cu gandul,ca ma bate vantul,sa nu-mi pierd nici consintamantul.Am vrut doar sa zic,sa nu ma stric,caci apoi o sa strig,si tare o sa plang.Si ma duc,si iar ma duc.Unde sa tot ma duc?Ca tot nu ajung,la locul unde eu o sa ma culc.Amintirile ma napadesc,de dragoste le ocolesc,si tot dusa o sa ma gasesc.Vine o zi,si de bucurie eu voi stii,voi uita tot ce a fost si atunci nu va mai fii nimic de rost.Ochii imi ridic,privirea spre cer imi zic,si mai un pic.Nu mai e mult,o sa rezist,curaj Raveca,eu inca exist!Dar si traiesc,pe altii sa-i fericesc,ca eu sa nu ma prapadesc.O sa rezist,o sa inving,eu ma conving!Numai inainte,si voi invinge,chiar daca inima imi plange,eu voi invinge!Ma incurajeaza,si ma lumineaza,lumea aceasta ma fascineaza,o sa scap o data si din beleaza.Scurt si cuprinzator,am invatat sa zbor.Tot inainte,tinta mi-e cerul,sa capat inelul.Viata nu este batuta in cuie,dar te scoate si din cuie,si iti da niste cucuie,cand toate te incuie,si apoi altul te descuie.Omule sa pretuiesti,orice zi pe care o traiesti,ce a fost n-o sa mai fie,si ce va fii nimeni n-o sa stie.Bucura-te acum,ca timpul trece,dar durerea ramane,si numai Dumnezeu ma tine pe mine.Multi vor sa-mi ia glasul,dar poate sa-mi ia si ceasul,nu ma las ca lasul.Cata vreme a trecut,cata vreme mi-a mai ramas?In ce ma priveste pe mine,am o vie dorinta sa va povestesc despre viata mea.Nu norul este vesnic,ci soarele-i acel,ce-nvinge si ramane,stapan peste noi si cer.Moartea nu ma inspaimanta,vesela o voi infrunta.Unii rezista altii nu,eu am rezistat pana acum.Am invatat ca in aceasta viata totul este trecator,tot ce este sub soare este o desertaciune.Totul este dezamagitor,te pierzi printre clipe traite si amintiri ce inca dor,dar in viata trebuie sa te ierti sa poti privi spre viitor.Totul vine,totul trece,dar nimic nu-i in zadar.Amintirile sunt singurele pe care timpul nu le poate altera,nu le poate modifica,nu le poate sterge.Stand aici,m-am tot gandit,pentru ce traiesc eu?Am imbatranit acum si m-am dat de-a dura,sa-mi pice si gura in mura,ca ma face saramura cu ura,si urlu la gura,sa nu injura.Traieste frumos,in asa fel incat sa nu regreti maine,ceea ce ai facut azi.Timpul nu mai poate fi dat inapoi,dar din pacate,ne dam seama de asta atunci cand e prea tarziu.Oricat de buna sau grea a fost viata pana in acest moment,trezeste-te si fii multumit ca traiesti.Cineva,undeva se lupta cu disperare sa traiasca.Nu te gandi la ceea ce iti lipseste,gandeste-te la ceia ce ai.Ce am invatat din viata,este sa rezisti si sa-i dai dulceata,ca amara e viata,si cand vine batranetea.Am trait sa vad multe,dar si am suferit,cat un munte,ca m-a facut toate punte.Fica mea Ramona m-a intrebat,unde si la cine merg eu cu problemele mele,ca sa ma usurez de ele.Si repede eu i-am raspuns,la Dumnezeu si la blogul prietenul meu,cand cuvant cu cuvant,eu scriu si ma eliberez de tot ce am eu in gand,si ma pune pe gand.Ma rog pentru lumina,viata nu imi este totdeauna senina,dar astept in tihna,calauzirea sa-mi vina,sa nu ma stresez chiar fara tihna.Cuvantul a fost dulce,ca viata acum ma impunge,si zilele-mi se scurge,dar ma ung cu iubire pe buze,sa pot si cerul a-l ajunge.Motivatia ma tine,cand ma gandesc ca multi altii ca si mine,moare putin cate putin,si nimenea la ei nu vine,doar asteapta,pe nu stiu cine.Ma pun in pielea lor,ca mi-e greu numai sa ma gandesc,si ma apuca un dor,sa zbor.Nu ma gandesc sa mor,ma gandesc cum as putea face sa nu ma infior,cand toate ma-nfasor,si nici aier nu mai am,cand ma pierd prin flori.Ajunge zilei si ceva bun,de gand,nu am vrut sa vorbesc nebun,doar inima din mine,afara sa vi-o pun,ca viata imi mai da un pumn,si o sa pic din nou,si poate din nou un cuvant va spun,si din nou ma adun.In fiecare zi ma tot adun,si toate aici le adun,pana nimic nu se mai aud,si nimic nu mai adun.Asa e viata,asa e omul,e patit ca si pomul,si in pamant merge tot omul.De neuitat,pe cele rele le-am spalat,si la cele bune am meditat.Toate trec,viata ne imparte,viata ne desparte.O amintire ce nu se sterge niciodat,eu pe toate le-am gimicat.Socoata doar lui Dumnezeu i-am dat.Amintirile m-au sufocat,dar nu am cedat,mai inainte am plecat.

Wednesday, November 18, 2026

Pe scurt din istoria mea…

Din Lenauheim si pana in Arad,Chicago,Arizona,cale multa,dar s-a nu te strici.Toti ne diferentiem unul de celalalt,si suntem pe drept.Viata asta-i bun pierdut,cand n-o traiesti cum ai fi vrut.Din zei de-am fi scoboratori,c-o moarte toti suntem datori.Binele sa fie scopul vietii,pentru care sa luptam.Pentru a stii ce vrei,trebuie sa afli,mai intai,cine esti.Doar intoarcerea la obarsii te ajuta sa-ti cunosti radacinile spirituale.M-am nascut la hambarul lui Elena si Ioan,in Lenauheim,jud Timis.Din partea mamei,istoria familiei este multa,o stim pana din veacuri.Tatal meu cobora dintr-o familie veche de tigani si bihoreni.De cand eram copila,ambitia mea a fost sa fac tot ce este bun si bine.Sa muncesti,sa fii intotdeauna bun de ceva.Sunt,multilaterala dezvoltata.Am avut cea mai buna si devotata mama.Am gasit explicatia de ce Dumnezeu,a lasat atata chin.Faptul ca am avut o copilarie,si o tinerete dificila,a facut sa fiu aceea ce sunt.Sa fii intotdeauna onesta,sa spui adevarul,sa nu cauti sa iei bunul altuia.Acestea sunt lucrurile cu adevarat importante in viata.Nu vorbesc o limba savanta,ci pe intelesul omului de pe strada.Pentru tanara generatie ma doare foarte mult,asta inseamna ca s-a stricat ceva in mentalul generatiei de acum.Tineretul,purtator de idealuri viitoare gresite.Multi se sinucid,nu mai fac copii,nu mai au nici o ambitie.Nu exista o formula pentru a rezolva aceasta criza,dar solutia este la Dumnezeu.Nu vreau sa spun,dupa mine,potopul,chiar daca il prevad.Nu pot sa spun raului bine,si nici binelui rau.Multi ma plac,si putini ma iubesc.E bine oricum.Sunt pentru unii simpatica,iar pentru altii,antipatica.Chiar azi am avut o experienta antipatica.Cineva,de undeva,nu a avut loc de postarea mea.Dar ori cum dau,fac ce eu vreau.Nu pot sa-i multumesc pe toti,ca toti vreau multi zloti.In fiecare zi invat,si invat pe pielea mea,ca tot mai groasa se face ea.Sunt gelosi pe mine,ca vorbesc numai de bine,si nu vorbesc nimic de ei.Cinstea si cu omenia,fac mai mult ca si mandria.Nu fug dupa nimeni,ca de fiecare data cand fug,ajung in jug.Pe bune,nu fac glume,le dau in spume,cu taciune.Am vrut doar sa te informez,nu ma poticnesc,ma pocaiesc.Va las in voia sortii,cu cantecul desmortii,pana la ceasul mortii.Pe aici o sa trecem toti.Nu vreau aplauze si nici clauze,vreau niste pauze de cauze.Daca ma-ti inteles,grai bun s-a ales,si eu din inima nu v-am sters,va pastrez.Daca si cu parca,manca o piparca tarca,din tatarca pe o barca.Daca,a plecat,parca,s-a rasturnat,si piparca s-a macinat,eu nimic nu am aflat.Am la geamul meu un fireang,vantul il face streang.Bate vantul prin bagrini,eu sunt tot prin maracini.Bate vantul si in parul meu,strofocata sunt mereu,si mi-e dor de dorul dor.Bate vantu acu mai usor,ca eu am crezut ca mor,de patima si dor.Vantul la mine s-a oprit,povestea eu ti-am povestit,dar nu m-am scalcit!De pe ulita satului meu,acum m-am intors si repede m-am pus la stors.Am stors cuvintele din vant,si le-am adus la mine in gand,sa le cant.Asa de frumos a fost,ca m-am dat din tren jos,din Lenauheim pana aici la pomii cei grosi,si nu am cutezat sa scriu asa de frumos.M-am dus cu gandul pe harta mintii mele,de cand eu m-am nascut,si cate am putut sa indur,si cum am putut sa tac,si pa viata sa n-o injur.Nici hartile nu l-e mai am,dar Google maps le stie pe toate.Mergem mai departe,pana se mai poate. Nu cunosc viitorul,dar cunosc pe Unul care are in mana Lui,viitorul.Unul dintre cei mai intelepti oameni pe care ii cunosc,spune asa"Din ceea ce vad sau aud,cred jumatate sau chiar mai putin.Timpul imi va arata care este adevarul."Ceea ce am invatat eu,legat de ceea ce am spus mai sus,este ca in primul rand trebuie sa iti cunosti propriul tau adevar.Din toate lectiile pe care le-am primit,acelea revelate de adevar au fost cele mai importante,chiar si atunci cand gustul a fost amar.Sunt responsabila pentru ceea ce spun,nu pentru ce intelege celalalt.Nu sunt aici sa impresionez pe nimeni,si nu fac pe plac nimanui.Sunt aici pentru ca am ales sa imi asum responsabilitatea de a impartasi adevarul cu ceilalti.Nu e nevoie decat de putin curaj sa vezi realitatea asa cum e.Sunt trei lucruri,curajul,inteligenta si integritatea.Curajul de a fi tu insuti,de a spune nu,de a lupta cand viata e prea grea,de a nu iti vinde valorile pe cativa arginti.Fac tranta cu viata,sa rezist pana mi se taie ata.A venit tot ca o inspiratie pentru mine,chiar daca te informez pe tine,ma simt bine cu mine.Cand ma duc cu gandul in trecut,nu ma gandesc la cate mi sau facut.Ma gandesc cat de lung drum eu am strabatut.Nu ma gandesc sa ma stresez,ma gandesc sa nu cedez.Si nu putini la numar,au trecut.Si nu stiu cum sa-i zic,o amintire,o povestire sau un trecut.Timpul ce a trecut,a fost cu continut,si ce m-a sutinut a fost scrisul tacut.Daca ma uit in trecut,ma bucur,cum am recunoscut,ca am trecut tumultul anilor pierduti.Dar nu m-am dat batut.Nu mi-a fost deloc usor,am crezut ca o sa mor,am strigat si m-am luptat,si de toate eu am dat.Daca inca mai traiesc,meritul nu e al meu,e acelor ce ma iubesc,care au stiut ca eu ma lupt,dar nu cu pumnii in vant.Inima imi bate tare,chiar daca ma gandesc cat am fost eu de tare,nu stiu cum am rezistat,sa nu fac un hart de atac.Am ajuns sa va scriu,a fost foarte dureros,timpul meu cel pretios,dar si daca mai ma doare,eu stat tot la soare.Soarele ma luminat,luna ma vegheat,stelele m-au manghaiat.Cu mine eu am calatorit,am inchis din ochii si cu viata am pornit.Si privesc din departare,chiar daca inca ma doare,stiu ca nimeni si nimic nu moare,doar la timpul ce il are.Traieste momentul,si nu te da batut!Toate au trecut,chiar din trecut,eu inca mai ma lupt.Asa lung drum am strabatut,cand ma uit in urma,nu imi vine sa cred,ca eu l-am batatorit pana m-am nimicit.Mai e putin de mers,nu vreau numele sa-mi fie sters.Azi ma simt,parca nu mai sunt eu.Acum traiesc prezentul,mai mult decat trecutul,ca viitorul,nu e in mana mea.Am vrut sa scriu si eu ceva,nu sa ma dau cineva,ca sunt deja,cineva.Am citit pe ici pe colo cate ceva,din cartea Lui Ana Blandiana,”Mai mult ca trecutul “De mica nu am cunoscut-o,dar acum spre sfarsit,am aflat de la mama mea,si de la matusa mea,Lidia Candea,cine si ce relatie a fost cu fam lui mama mea.Bunica ei,mama tatalui ei,a fost sora cu bunica mea.Si asa am aflat mai multe despre viata ei,si a fam ei.Oricum viata a trecut,la superlativ,si eu am ramas la prezentativ.Tot ce a scris,a fost candva,iar acum e vai de pielea mea.Fiecare am avut si am trecut,printr-un trecut.Trecutul a trecut,iar eu m-am pestrecut,de al meu trecut.Nu este unul,sa fi ramas fara trecut,daca el in istorie nu s-a pierdut.Putin avem din DNA,dar eu sunt unica in felul meu.Mai-mult-ca-trecutul-eu o sa trec si Prutul.Cand o sa ajung pe la Prut,o sa vin sa va salut.Ce mult mi-a placut cand a scris,sa nu-ti pierzi fantezia si imaginatia.Mare adevar in toate.Si mai presus de orice,literatura si credinta.Amin,asa sa fie,sa invatam si liturghia.Doamne ai mila de noi,mai rabda-ne,pe unu,doi,ca sunt multi cu nevoi.Deci,de unde vin,si unde plec,e clar.Vin de la mama,si plec tot la mama.Dumnezeu ne-a facut la fel,dar am plecat altfel.Si istoria se repeta,dar trebuie sa-ti faci amprenta.Asa ca,mai departe se scrie,si se imparte tot mai pe-o parte.Nu ma stie lumea,dar nici nu-mi pasa,stau tot pe-acasa,sa scriu de la masa,ca masmedia ma inhata.Trecutul a trecut,si timpul a trecut,cine sunt,si unde ma duc,numai la cuc i spun.Mai mult ca trecutul,acum eu de trecut multe v-am spus,si cu trecut la treaba,am trecut.Asa sunt eu,imaginatia mi-a trecut,si lucrul a inceput.Drum lin,sa scapam de pelin.Amin Nu predict viitorul,ca o sa iau toporul,sa fuga tot fiorul,sa am liniste si pace,sa nu stau pe ace.Viitorul poate sa fie,galben ca o gutuie,dar eu tot o sa raman o duduie.Nu sa ma duduie,nici sa ma suduie,ci sa ma mangaie.Toate le las in mana Lui.Iar voua tuturor,viitor cu premergator,si sa aveti un zbor usor.Sanatate tuturor!Istoria mea o scriu zi de zi,pe urmele pasilor mei.Pana la sfarsit,istoria nu intra la sfarsit,merge de la inceput.Asa am scris,nu sterg nimic din ce am zis.

George Borcean,in actualitate…

A fost odata ca niciodata,ca de n-ar fi fost,nu s-ar povesti,de pe cand facea plopsorul pere si rachita micsunele.Chiar daca drumul imi este greu,m-a incred in El,ori ce mi se va intimpla.Nu stiu ce va urma in urmatoarea vreme.Numai prin El voi invinge.De cand te nasti si pana cresti,tot invatam,pentru unii mai usor iar pentru altii mai greu.Cu ce vreau sa va las pe voi,invatati,invatati si iar invatati.Se zice ca invatatura multa strica.Depinde de care?caci in viata noi tot invatam si stiti voi?"tot prosti o sa murim"Invatatura e buna,dar sa mai faceti si ceva pauze sa va relaxati,sa va odihniti si apoi sa o luati iar de la capat.Multe trebuie de invatat,de una de alta,dar cred eu,lasa de dorit,respectul si omenia.Presiunea de afara este foarte mare,omenesc sau crestinesc,este bine ca familia sa fie familie.Fiti de treaba,fiti pe pace,si invatati de toate ce va place.Mai bine sa asculti mustrarea inteleptului decat sa asculti la cantecul celor fara minte.Si am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa.De atunci si pana acum,traiesc cu cele zece porunci.Nu,nu mai fac prunci,ma duc in lunci.Emotiile ma doboara,provoaca stres si linistea-mi omoara.Emotiile distrug,din calea lor eu vreau sa fug.Dar pana atunci,voi lauda pe Domnul.Pan-atunci,inima mea sa cante,pana-n cea zi cand in cer voi ajunge.De aici de jos,din valea plangerii,plang.Dar intr-o zi,intristarea se va preface-n bucurie.Asi vrea s-ajung la Tine,sa scap de-orice suspine,si sa ma uit la frumusetea Ta,caci tot ce-i pe pamant,este goana dupa vant.Dar pana atunci,voi lauda pe Domnul,ruga mea spre El se va-ndrepta,pan in cea zi cand pe El il voi vedea!Am trait viata,in chin si suspin,alteori mai si pelin,dar a fost si putin de senin.Bolile au venit,si chiar pe mine s-au suit.Din tot ce sa intamplat,o lectie am invatat,ca viata se traieste pe zile,nu pe sine.Multe in viata s-au intamplat,tragedii,traume,boli si schimbare,dar nu mi-au adus nici o alinare.Am simtit bine,dar nu tot ce era si in tine.Nu sunt oratoare la scris,dar asa mi-am permis sa dau eu in scris.Cand trec prin valea plangerii,incep sa cant!In numele lui Isus,biruinta voi avea!In afara de Dumnezeu,toti avem hibe.Ma simt adesea o impostoare,incerc sa nu ma sulimenesc,sa nu ma subestimez.Toti avem hibe,la unii sunt mai stirbe,si au simbre cu saibe.Acum privesc dintr-un unghi mai larg lucrurile,mai panoramat cumva,dar mi-e umilinta aproape.Sunt prea independenta,musc mana care incearca sa-mi puna lesa sau botnita.Cand ma bucur sunt extrem de emotionata,tremur si imi dau lacrimile.Sunt emotiva si nu reusesc sa-mi controlez emotiile.Lista continua.Ochiul si urechea,este o vorba din batrani,toti avem hibe la plamani.Hiba e la toti pe dinafara,inlauntru e doar ceara.Traim un veac labil si vai de el,ca toate ne-n proscara.Unii fura ce scriu altii,si altii scriu cum fura unii.Desigur ca nu e unul fara buba,si fara batatura.De aici mai departe,ca hibele pe noi se imparte.Am lasat totul si am plecat,ca multe hibe pe min m-au atacat,si am vazut doar un aparat.De hiba nu am scapat,m-am contaminat.Am trecut prin incercari,am avut si imbratisari,cu bune cu grele,am trecut si prin ele.Asa ca de fiecare data cand mie dor,ma uit sus la stele,ca sunteti si voi printre ele.Cand viata mea e gata si alergarea s-a sfarsi,spre orasul cel de aur voi pleca.Poarta cand se va deschide,stralucire voi vedea,si pe Isus ce ma cheama in tara Sa.In lumea aceasta toate-s trecatoare,se duc intruna,toate vor pieri,si lucruri cari fac inima sa doara,acolo sus vor fi doar amintiri.Dar pana atunci,voi lauda pe Domnul,ruga mea spre El se va-ndrepta,pana atunci,inima mea sa cante.Catre cer,catre cer,cu Isus indoielile pier.Viata aceasta nu tine-asa mult,deci n-o pierde fara de folos,mergi 'nainte luptand cu avant,calauza avand pe Cristos.Uneori chinuri mari ai de dus,piedici multe vei intimpina,dar vei fi insotit de Isus,si cu El catre cer vei urca.De atunci si pana acum,cant si voi canta,ce mare e dragostea Sa.Stiti cat de tare ma doare,vreau sa scriu despre fam Borcean.O fam mare,un nume cu fala la migdala,dar fara amigdala.Zii tu ce vrei,ca eu scriu ce vreau,ca oricum,toate vin pe pielea mea.Am trait si eu,cu unul din Borcean,care acum,e pe cale de disparitie,dar tot face perchezitie,sa nu ia o munitie.Toti avem povesti,mai bune,mai de ele,si peste ele.Cand am vorbit cu fiul meu,mi-a spus ca tata lui,e la disciplina,ca nu are lumina,si vrea o perelina.Intr-un fel,mi-e asa,si intr-alt fel,mi-e amar.Dar toti platim,ca barbar,fara buzunar.Multumesc Doamne,ca m-ai salvat,de rusine,nu m-ai lasat,ca multe am mai indurat,dar tot eu,aia,am fost,de nesuportat.Multumesc Doamne,dreptate mi-ai aratat,ca de pe linie,nu am deraiat,si pe mine,nu m-am ratat.Dupa atatia ani de nedreptate,vad cum Mana Ta,le-a indreptat,si am mai facut un pas in fata.Domnul George Borcean,are nevoie de pace,ca sanatate,numai Domnul i face parte.Il macina toate durerile,ca si pe mine,fierile amare,cat de rau mi-a facut,si mi-a spus,ca sunt o nesimtita mare,fara de valoare.Judecata e in Mana Lui,si viata trece,hai,si hui,ca e vai,de unde,nui.Toate le stie El,ca pe mine,nu ma crede,nici un pui de miel.Asa am vrut sa scriu,ca viata,e cum tu ti-o scrii.Mai gandeste-te odata,sa nu mai faci,o alta,lata.

Cu fratele meu la munte…

Azi,acum,am sarbatorit ziua fratelui meu,Nelu,la 69 de ani,zice ca e tun,fara tutun.Si pe mine m-a facut geanta,ca nu sunt pe nici o banda.S...