Psalmul 65

Psalmul 65:1 Cu încredere,Dumnezeule,vei fi lăudat în Sion și împlinite vor fi juruinţele care Ţi-au fost făcute.Tu asculţi rugăciunea,de aceea toţi oamenii vor veni la Tine.Mă copleșesc nelegiuirile,dar Tu vei ierta fărădelegile noastre.Ferice de cel pe care-l alegi Tu și pe care-l primești înaintea Ta,ca să locuiască în curţile Tale!Ne vom sătura de binecuvântarea Casei Tale,de sfinţenia Templului Tău.În bunătatea Ta,Tu ne asculţi prin minuni,Dumnezeul mântuirii noastre,nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pământului și mării!El întărește munţii prin tăria Lui și este încins cu putere.El potolește urletul mărilor,urletul valurilor lor și zarva popoarelor.Cei ce locuiesc la marginile lumii se înspăimântă de minunile Tale.Tu umpli de veselie răsăritul și apusul îndepărtat.Tu cercetezi pământul și-i dai belșug,îl umpli de bogăţii și de râuri dumnezeiești pline cu apă.Tu le dai grâu,pe care iată cum îl faci să rodească:îi uzi brazdele,îi sfărâmi bulgării,îl înmoi cu ploaia și-i binecuvântezi răsadul.Încununezi anul cu bunătăţile Tale și pașii Tăi varsă belșugul.Câmpiile pustiei sunt adăpate și dealurile sunt încinse cu veselie.Pășunile se acoperă de oi și văile se îmbracă cu grâu:toate strigă de bucurie și cântă.

Ce-am semanat cu lacrimi…

Ce-ai semanat cu lacrimi, Ai sa culegi cantand, Oricat de lung e drumul, Sfarsi-vei in curand. Nu plange dupa anii, Ce trec si nu mai vin, Fii rabdator in chinuri, Nu-i cerul tot senin. Nu piere adevarul, Marturisit si viu, El nu e niciodata, Zadarnic si pustiu. Nici plansul rugaciunii, Nici micul milei dar, Nici jertfa dusa-n taina, Nimic nu e-n zadar. Alege in durere, Adancul ei folos, Doar ea iti da puterea, Rabdarii in Hristos. Caci orice pom rodeste, Si totul vine-n rand, Ce-ai semanat cu lacrimi, Ai sa culegi cantand. De ce te plangi cand toti lovesc in tine? Fii ca o stanca tare de granit. Un pom sadit chiar langa drum sti bine, Cand are rod de toti este lovit. De ce te plangi cand toti te-au dat uitarii? Tu esti chemat lumina sa ramai. Dar nu uita de n-ai raspuns chemarii, Tu esti infrant si-atuncea poti sa plangi.                      De ce te plangi cand esti in suferinta? Tu esti chemat sa fi biruitor, Si-un murmur doar in drum spre biruinta, Te face las si ingrozitor. De ce te plangi cand ai cazut pe cale? Eroii cad si se ridica iar. Caderea deci e partea vietii tale, De te ridici atunci devii un far. De ce te plangi cand marea se framanta? Si barca ta purtata e de val. Iar noi vaslim spre patria cea sfanta Plutim mereu spre marea de cristal De ce te plangi cand nu mai ai lumina? Si-n viata ta o clipa esti invins Esti obosit si calea ti-e straina, Priveste sus in port e un far aprins. De ce te plangi cand bolta e pustie? Si norii grei umbresc cararea ta. Mai sus de nori e marea vesniciei, E numai zi... curaj nu dispera! De ce te plangi cand fratii tai de cruce? Te-au parasit cu tot ce-i omenesc. Cand peste tot e un galas placut si dulce, Ce-ti spune azi,EU NU TE PARASESC!

65 de cuvinte,pentru 65 de ani…

65 de cuvinte pentru 65 de ani.Sau 65 de ani in 65 de cuvinte.Si incep asa.Am fost pitica,am crescut maricica,m-am dus la scolicica,sa ma fac o doctorita,si am ajuns o mamica.Acum sunt si bunica.Sunt fica,sora,mama,bunica,si prielnica prietenica.De toate m-am saturat,ca toate m-au murat.Traiesc prin credinta,si fac staruinta sa am biruinta.Iubesc Cerul si violetul,sa-mi castig tichetul.Azi e ziua mea,65,si ma tot duc,pe alaturea.Scriu si cu litera mare,sa pot sta pe picioare,cand ma doare inima.65 e doar un numar,eu nu-i mai numar.

65 e doar un numar…

Cand imi arunc gandul peste viata,la anii tineri,ce s-au dus,nu mai cutez sa-i mai numar.Azi e ziua mea.Pentru voi,e o zi normala.Pentru mine-i speciala.65 de veri,au trecut parca mai ieri.Cu bune si rele,toate sunt zilele mele!Nu m-ascund,nu jeluiesc,incepui sa-n-batranesc.Eu va spun in trei cuvinte,stau aici,si sunt cu minte.Ba mai scriu,ba mai citesc,un remi ne mai jucam.Mai merg pe jos,si ma-mbrac cat mai frumos.Dar,ce-i drept si adevarat,mai stau si-n pat.Nu mai sunt ca odinioara,am un junghi la inimioara.Am la oameni alergie,un junghi ce ma taie bine,dar incolo,ma simt bine.Am facut un pact cu mine,nu ma vaiet,sunt optimista.Pan-la o suta douazeci,nu mai am decat,saizeci.Eu vad paharul plin,batranetea mi-o alin,nu-i un chin.Tot trecutul,il las in balta,si trec peste usa aialalta.Viata bate-n poarta cu ale sale bucurii,deschide-i,nu te sfii!Hai sa profitam din plin.Ca-i mai bine,ca-i mai rau,doar o viata are OMUL!Niciodata nu obtinem ce vrem,si nu vrem niciodata ceea ce obtinem.Nu avem nicicand ceea ce ne dorim.Nu ne place niciodata ceea ce avem.Cu toate traim,iubim,speram.Totul este efemer pe pamant,fiecare lucru are un inceput si un sfarsit si,de aceea,este bine sa ne bucuram de toate clipele frumoase din viata,pentru ca bucuria ne poate fi rapusa in orice moment,asa cum vantul rece trece.Lucrurile frumoase sunt delicate,pentru care ar trebui sa le apreciem mai mult.Dar deodata vantul rece,fara vreme ne coseste,astfel soarta crunt rapeste,tot ce-n lume ne zambeste.Floarea piere,viata trece.Ma poarta gandul,sa stiu de unde-mi vine plansul,ca tainice dureri se pun de-a curmezisul,si-mi ineaca tot plansul.Ce sunt eu?Suntem la fel,sau poate nu.Ce stiu eu?si tu poti sti.Ce sunt eu?si tu poti fi.Nu sunt demon,nu sunt zeu.Nu sunt bun,dar nu sunt rau.Si de-ar fi sa ma compari,cu cei mici,sau cu cei mari.Sunt asa cum vantul bate.Dintr-un loc,si dintr-o parte,sunt ce-am fost,sunt ce voi fi,Viata mea e tot asa.Viata mea fara culoare,Transparenta,Trecatoare.Chip de ceara,chip de lut.Ce-ti pasa tie chip de lut,dac-oi fi eu sau altul.Din Cer m-am nascut,dar mintea mea,aici,ma tine,dar nu e rau,si nu e bine.Nu-i sfarsit,nici inceput.Dintotdeauna,fara veste,am mai trecut si eu pe-aici.Nepovestite,din poveste,si ce a fost,va fi,caci este.Si tot ce misca-n lumea asta,mi-e prieten numai mie.Traind in lumea mea,ma simt nemuritoare,si rece.In schimb,mai vreau, Iubire!Saizeci si cinci este epoca de aur.Intelepciunea vine o data cu varsta,dar de multe ori,varsta vine si singura.A mai trecut un an dar nici nu-mi pasa,sa treaca cat mai multi.Mi-e bine,nu mai sunt nurlie si naiva,nici rusine nu mai am.Sunt anii mei,frumosi asa cum sunt.Sa treaca!Mijlocelul nu mai e subtire,ma scol din zori,ma culc mult mai devreme,si nu tin cure de slabire.Ma doare spatele,si oasele toate,un junghi m-apasa,drept pe sira,si ce daca?Pe zi ce trece,viata-i mai semeata,si natareata.Mai ploua-n suflet,nici cerul nu zambeste-ntotdeauna.Mi se mai frange inima,da-mi trece,si-un vers mai scriu,sa uit de toate.Hai,viata,ajuta-ma atat cat se mai poate.Si cat a mai ramas,pe mosor ata.65 de ani,sunt ai mei,i-am trait cu drag si demnitate,si i-am reflectat si dedicat in singuratate.65 de ani in a mea viata,s-au revarsat ca zorii dimineata,si-n toate cate-am scris,m-au indrumat din suflet cu credinta,fericirea si iubirea.Viata mea nu-i cum pare,mai o dau si in bare,timpul tot se masoara,dar trebuie sa fiu tare,pentru-ca speranta,ultima moare.Si pana la urma,incepi sa te obisnuiesti cu viata,dar mai ales,sa fii puternica de una singura.Cand drumul meu e-ntunecos,lumina mea este Christos.Cu El strabat calea voios,ce bun e El.Cred ca am imbatranit,dar privesc zorii de ziua cu aceiasi bucurie.Fiecare zi traita e o binecuvintare.Nu am averi si ranguri,dar cu ce am,ma multumesc.Cu copii,cu nepotii,si iubirea ce-o pretuiesc.Clipele cu ei sunt izvor de fericire,cea mai scumpa amintire.Coborand pe panta vietii,timpului i dau valoare,cu incredere,rabdare,si traiesc armonios.Am riduri pe fata,albe fire pe crestet,dar imbatranesc frumos.Tineretea e o stare,n-o traiesc o vesnicie,dar o inchid ca pe o carte,si o port cu mine-n gand.Nimenea nu ma opreste,s-o deschid din cand in gand.Verdictul meu sa nu fie o anatema dureroasa,ci un mesaj care regenereaza,lumina care clarifica,apa care spala,samanta care incolteste,si floare care infloreste din amaraciunea unei inimi umane.Ajuta-ma Doamne,cand momente din viata mea vor fi umbrite,cand ma voi framanta in nesiguranta,lumineaza-mi mintea.Iar cand voi cadea,ridica-ma.Si in sfarsit,cand,intr-o zi,voi muri,o sa apar la judecata.Pronunta,Doamne,Sentinta Ta.Judeca-ma ca Dumnezeu.Eu am judecat ca om.