Parca mai ieri,eram o copila…

Ce repede trec anii,ce scurt e firul vietii,parca mai ieri,eram o copila,azi,trec si peste o movila,ca sunt senila.Dar va veni o clipa,cand eu,tu,si noi,ne vom sfarsii cararea,si mergem cu pumnii goi,si uitam tot ce-a fost cu noi.Ultima zi din an,ultima din calendar,dar sa nu ramanem amari.Toate trec,si altele vin,dar singurul ce ramane,e Dumnezeu,pe deplin,cu alin.Sa intram in noul an,mai buni,mai sublimi,sa nu facem sa cadem in despir,ca un fir,ci inainte,cu respir.Am trecut prin multe,nu ma laud cum am rezistat,doar scriu cum am promovat.Nu pot sa spun,dar va spun,m-am spalat cu sapun,sa nu put a tutun.Am trecut de mica prin multe,acum am tamplile carunte,dar bataile au fost multe.De dureri nu va spun,am invatat sa le ung cu magiun,si sa cant,cand va spun.Stiu ca ai trecut si tu,si tu,si tu.Si toti de la mic pan la mare,am trecut prin storcatoare.Acum cand am ajuns putin mai mare,am fiert si in caldare,am crezut ca cad de pe picioare.Nu sunt singura,nu esti singurul,dar toti am baut din paharul lui.Un pahar de venin,amar ca pelin,si plin de suspin.Nu am uitat,si nu se poate uita,dar se poate descifra,daca te uiti pe pielea mea.De ce scriu?Nu sa imi aduc aminte,ci sa iau aminte,ca durerile nu minte.Cateodata mai imi aduc aminte,ca desi sunt parinte,nu pot sa te spal pe dinte.De mine,hai sa zic,am mai uitat,dar ce sa mai zic,de acei din casa mea,pe care inca nu i-am uitat.Sunt destui la numar,dar nu pot sa-i duc pe umeri,ca nu sunt nuferi.Azi,iar am mai plans,si am zbierat,cum o mai fac si alta dat,dar nici acum nu sau terminat.Si salteaua de sub mine a zbierat,si mi-a spus sa ies afar din casa,ca sa sufocat,de atata plans ce am strigat.Cate un pic ne-am ameliorat,si apoi din nou durerile ne-au inundat.Vine si pleaca,si ne lasa cu viata seaca,pana nu o bagam pe viata in teaca.Acum am tras un mare oftat,Doamne,cat mai am de lucrat?Nu la lucru fizic,ci la cel pshihic,ca ma fac un petic.Cand furiile imi vin,repede imi pun in blid,sa nu raman un palid.Totul e sa ma ajut cum pot,chiar daca manc si un com pot,o se le fixez cum pot.Azi e una,maine alta,si tot dau in praf cu dalta,ca nu scap si de cea lalta.Sti de ce imi place limba romana?Ca am invatat de la o albina,cand te inteapa,vorbesti doar limbi straine.In engleza nu as putea scrie asa,ca nu m-ar intelege nimenea,doar eu si o cucuvea.Ce e mai interesant,e ca m-am specializat,si de boale am uitat.Cand durerile imi vin,si sa mai uit de chin,nu beau vin,scriu cum vorbea taica Mihail.El zicea,mananca si bea fata mea,ca oricum bataie vei capata.Si asa pe pielea mea am invatat,de cat sa stau suparat pe un om beat,mai bine manc un curcan inpanat.Omule,nu uita,chiar daca viata este grea,canta de dragostea ta,ca nimic nu vei capata.Toate noi le ducem,chiar si fara de carute,sunt subrede si multe,si in inima ne impunge.Nu ma plang,le scriu in plans,pentru tot plansul ce l-am strans,si in menghina l-am prins.Trebuie sa ai umor,ca de nu,iau un topor,si toate durerile le omor.Acum de umor m-am saturat,si o iau din nou la cantat.Afara am plecat,si muzica a dat start!Pentru alta dat,cand de dureri nu am uitat.Ramai calm,pe timp de furtuna,nu uita,si Luna se aduna.Azi,acum,e o zi de aducere aminte,trecu viata,si nici nu stiu cum sa va mai spui.10 ani de cand mama a plecat,5 ani de cand Camelia a plecat,si nici pe ceilalti multi,nu i-am uitat.Nu astept nici un raspuns,eu in Domnul m-am ascuns.An nou binecuvantat,si Dumnezeu sa fie laudat!Mergeti frumos inainte,si viata sa va fie cuminte!La anul si mai binecuvantat!