Sunt aia,femeia…

Am stat si am meditat putin la viata,si am vazut cat e de creata.Eu sunt aia,femeia,si numai Domnului ma dau.Sunt puternica din fire,ca nu mi-am iesit din fire,dar mai am cateva albe fire de par,pana nu pier.Si mama mea a fost puternica,si mi-a demonstrat cum trebuie sa fiu puternica.De cand te nasti si pana mori,tot pierdem din popor.Eu va spun ca am vazut,trifoi cu patru foi,si roi de cocori.Fir-ar mama ei de viata,ca toate ma ingheata.Pacatele mele,e boala mea,si nu ma mandresc cu ea.Din pacat suntem facuti,si nu e unul fara pacat.Si mai altceva.Hormonii dau navala peste mine,dar nu mormonii.Fir-ar mama ei de viata,ca ma intoarce drept pe spate,si nu mai am nici jumatate.Nu ma ingrijorez ce-o sa vina,ci cum sa fiu fara vina.M-am ingrijorat destul,paharul e prea mult,dar niciodata nu e destul.Traiesc acum,si vreau la oameni sa le spun,lucrati cat de mult.Dumnezeu a fost tare bun,ca mi-a dat o inima tare,mare si puternica,dar am ajuns rebelnica.Daca inima nu ma tinea,era vai de lumea mea.Prin cate am trecut,ma mir si mai mult,cum de am rezistat.Dar vai de pacatele mele,si popa s-a rugat pentru ele,sa ma spele.Nimic nu s-a intamplat,in pacate multe am tot intrat.Si cand am iubit,am tot pacatuit,ca nimic nu s-a implinit.Dar acum iubesc si mai tare,ca pacatele sa fuga din cale.Plec agale tot pe cale,sa cant de viata mea de jale.Te nasti sa traiesti,apoi sa iubesti,si la urma te nimicesti.Ce viata e asta?O las balta si pe asta,si ma duc la cealalta,ca asa e pe pamant,moare si cel sfant.Cat traiesc pe acest pamant,ma rog si tot cant,ca omul sa traiasca sfant.Ori cum imbatranim,si in groapa toti sarim.Am lasat hormonii sa cante,ca nu mai am nici un parinte.Toti sau dus la cele sfinte!In concluzie am ramas,sa nu ajung in deziluzie.Am luat o perfuzie,si traiesc doar in iluzie.Si sfintii au iluzii,cand sunt cu perfuzii!Inaintez sa nu aiurez,nu exagerez,va avertizez si va sugerez,ca va legiferez si va eliberez.Acum ma moderez si ma temperez sa va vociferez.Cu asta basta,mi-am terminat si pasta.In numele Domnului am plecat,si in mainile Domnului v-am lasat!Sunt ca tot omul,nu sunt fara pacate,sunt ca toate celelalte.Sunt sfanta numai daca stau lipita pa perete,si fara pereche.Nici pa perete nu poci sta,ca sa imburda casa pra ia,si e vai de pielea mea.Doar sfintii stau pe pereti,si uitati-va la ei,cat vreti.Eu stau in banca mea,si ma rog sa nu cad in ispita rea.Cate flori sunt in gradina,atatea pacate am pe-o mana,si cate flori in lumea mare,toate pacatele ma doare.Nici io nu-s o sfanta,inimioara mea,nu ma lasa sa fiu infranta si nici franta.Cata floare langa floare,nu mai am loc pa carare,ca nu ma tan sfanta mare.Doamne cu ce sunt io da vina,ca sunt frumoasa ca o floare,lumea ma face petitoare.Cat i pamantul de larg,inima mea fuge dupa drag,si ma impiedic,aici in prag.Degeaba scap de pacate,ca ma asteapta alalalte,si le vad pe celelalte.Inima,fa-te ca n-ai vazut,ca de pacate,tot te muti,si nu mai stii unde te duci.Azi am cantat ca inima sa fie treaza,si un pic sa ma trateaza.Nu ma fac pe sfanta,dar nu ma dau infranta,pot sa fiu si blanda.Imi plac oamenii naturali,nu ca acei ce vorbesc ca papagali,si te copie ca liberali.Tot ce scriu e original,nimic din furt oriental.Orce om e o valoare,mai mica sau mai mare,dar cu infatisare.Am fost nascuta demult,dar tot m-am cercetat,din ce familie eu m-am tras.Si am ajuns la concluzia ca,am multe spite in gena mea.Dar nici aceasta nu conteaza,conteaza rezistenta la actiune.Din toata povestea mea de viata pe care numai eu si Dumnezeu mi-o stiu,sunt o femeie puternica.Nu stiu cat mi se datoreaza mie,dar stiu ca am contribuit mult la aceasta rezistenta,sau poate bine zis,putere supranaturala.Nu am ajuns o super woman,nici o diva,am ajuns la viva de viata,unde am invatat sa ma topesc de gheata.Fiecare cu puterea lui,in mijlocul focului.Am trecut prin foc,apa,furtuna,poate o zi mai buna,dar am ramas tot strabuna.Nu am asteptat de la nimeni nimic,poate un pic,dar m-am ridicat de jos,cand am fost mic.Nu vreau sa ma stric,ca toate le stric,si ajung nimic.Daca ma auzi,raspunde,toate sunt scrise pe unde,unde nu se ajunge la unde.Redu viteza,si gusta viata.E o vorba care spune,cu femeia nu te pune.Te urca si te coboara,si ramai tot ca o cioara.Din tot ce aduna omul in graba,si toate aici raman fara cuvant,doar semne pe Cer si pe pamant.Nu va lasati influentati de nimeni,ganditi rational.Trei emotii puternice care pot avea un impact negativ asupra vietii,mania,gelozia si teama.Fie-va teama de rau,dar alipiti-va tare de bine!Si tot ce se mai poate spune si auzi,este sa ai grije de tine.Ma auzi?Vezi sau ma auzi?Nu-mi judeca cuvintele,asulta-mi tacerea!Priveste-mi sufletul nu chipul,asculta-mi inima,nu ratiunea.Nu lasati ca durerea sa ajunga mai mare ca Iubirea!Traim vremuri cand valorile sunt inversate sau chiar pervertite.Albul a ajuns sa fie numit negru iar raul bine.Sunt clipe in viata cand gusti dezamagirea,sunt clipe cand nu poti gasi in tine puterea,sunt clipe cand multe poveri prea greu ma apasa,si cu fiece pas sunt tot mai obosita.Cand ma uit in spate,mi se pare ca am trait o alta viata.Povestesc oarecum si am inteles insa ca nu mai pot continua sa traiesc in ritmul in care traiam,si mi-am schimbat soarta.Nevoia de drama a continuat sa fie prezenta si continua si pana in zilele noastre.Ne spunem povesti ca sa putem trai viata,sa fim mai buni,mai intelegatori,mai toleranti.Viata poate fi o drama,poate fi o comedie.Acel ce pururi are grija,de orisicine-i in necaz,imi numara si mie pasii,si lacrimile pe obraz.Sa nu-mi pierd la necaz credinta,si nici nadejdea cand mi-e greu,nici dragostea cand sunt la bine,sa nu-l pierd pe Dumnezeu.El stie cat sa-mi lase lupta,de greutati si de indoieli,la timp imi va trimite harul,prin care sufletul sa-l moi.El stie flacara incercarii,cat poti sa stai si cand s-o ia.Calator pe pamant,trecator al pragurilor eterne,privesc spre Cer si-astept o dulce lumina.Nu sunt o sfanta,dar nu ma las infranta,lupt sa fiu eterna si plapanda,pana la izbanda.Sfinti suntem cu totii,numai de ai zlotii!Nu vreau sa stau in fata,si nici mandria sa ma inhate,vreau sa am cuget la mate.Toate se dau pe la spate,ca e greu sa te privesti fata in fata,ca de nimic nu faci fata.Am trecut pe randul doi,sa nu ne murdarim cu noroi,vreau nobili sa fim deseori.Proverbele 30:7-9 Doua lucruri iti cer:nu mi le opri inainte de moarte.Departeaza de la mine neadevarul si cuvantul mincinos,nu-mi da nici saracie,nici bogatie,da-mi painea care-mi trebuie!Ca nu cumva,in belsug sa ma lepad de Tine si sa zic:”Cine este Domnul?”Sau ca nu cumva,in saracie,sa fur si sa iau in desert Numele Dumnezeului meu.Iuda 1:3 Preaiubitilor,pe cand cautam cu tot dinadinsul sa va scriu despre mantuirea noastra de obste,m-am vazut silit sa va scriu ca sa va indemn sa luptati pentru credinta care a fost data sfintilor o data pentru totdeauna.Iar Aceluia care poate sa va pazeasca de orice cadere si sa va faca sa va infatisati fara prihana si plini de bucurie inaintea slavei Sale,singurului Dumnezeu,Mantuitorul nostru,prin Isus Hristos,Domnul nostru,sa fie slava,maretie,putere si stapanire,mai inainte de toti vecii,si acum,si in veci.Amin. 2 Corinteni 7:8 Macar ca v-am intristat prin epistola mea,nu-mi pare rau si chiar daca mi-ar fi parut rau,caci vad ca epistola aceea v-a intristat,macar ca pentru putina vreme,totusi acum ma bucur,nu pentru ca ati fost intristati,ci pentru ca intristarea voastra v-a adus la pocainta.Caci ati fost intristati dupa voia lui Dumnezeu,ca sa n-aveti nicio paguba din partea noastra.In adevar,cand intristarea este dupa voia lui Dumnezeu,aduce o pocainta care duce la mantuire si de care cineva nu se caieste niciodata,pe cand intristarea lumii aduce moartea.Asa ca,daca v-am scris,nu v-am scris nici din pricina celui ce a facut ocara,nici din pricina celui ce a suferit ocara,ci ca sa se arate marea noastra purtare de grija pentru voi inaintea lui Dumnezeu.De aceea am fost mangaiati.Dar,pe langa mangaiera aceasta a noastra,ne-am bucurat si mai mult de bucuria lui Tit,al carui duh a fost racorit de voi toti.Si daca m-am laudat putin cu voi inaintea lui,n-am fost dat de rusine.Ci,dupa cum in orice lucru v-am spus adevarul,tot asa si lauda noastra cu voi inaintea lui Tit s-a adeverit.Ma bucur ca ma pot increde in voi in toate privintele.Iacov 5:7 Fiti dar indelung rabdatori,fratilor,pana la venirea Domnului.Iata ca plugarul asteapta roada scumpa a pamantului,si o asteapta cu rabdare pana primeste ploaie timpurie si tarzie.Fiti si voi indelung rabdatori,intariti-va inimile,caci venirea Domnului este aproape.Nu pot sa spun ca pot sa mut muntii,ca de-abia pe mine ma mai mut din loc in loc,si fara noroc.Dar acum o sa fac un foc,sa nu mai stau pe loc,ci sa ridic piatra cu piatra,pana ajung sa mut muntele din loc.Am citit despre femeia care muta muntii,sau poate cu puterea ei supranaturala,face o morala.Toate sunt bune si frumoase,cand femeile sunt dragastoase si au barbati buni acasa.Eu cu astea nu ma laud,nici nu ma aplaud,doar pe Domnul il laud.Daca as avea credinta cand un bob de mustar,sa mai zic,poate as mai muta o pietricica cat de mica,la un munte asa de mare.Dar sunt singura,firava si mititica,si toate ma infrica.Sunt asa cum sunt,si incerc pe Domnul sa-l ajung,ca toate ma impung.Cine are putere mare,sa iese din scaldatoare si sa se ridice drept in picioare.Si apoi pe altul sa-l aruncam in scaldatoare,sa se vindece de ingamfare.Eu ma spal cu sare de mare,sa mai am putina stare,sa nu cad de pe picioare.Ma bucur foarte mult,de toate cele care sunt,femei imputernicitoare.Nu ma ma consider asa de tare,ca vine valul din nou,si ma arunca in valtoare,si ma loveste foarte tare.Am trecut de multe ori pe aici,am crezut ca nu mai te ridici,si am halit tot ridici.Cand a mai trecut un val,a mai venit un alt val,si ma facut un sal.Ai mila de noi Doamne,femeile,care ne credem puternice,si suntem asa de nevrednice,si nemernice.Totul zic despre mine,ca nu sunt hotarata,sunt amarata si posomorata.Muntii ma baga in ruine,si nu stiu daca voi mai rezista si maine.Prin cate valuri am trecut,si munti inalti ce i-am strabatut,ma mir cum am putut.Ce sa mai mut si muntii,cand eu pe ei calare am statut.Despre mine ce sa zic,am trecut ca prin furnici,sa nu te mai infrici,cand vezi muntii paliti.Dar multumesc Domnului ca inca sunt aici,pe muntii hereziti,blindati si agonisiti,de multe femei,ce striga,mutati-va de aici.Unde Doamne sa ne ducem,ca si muntele are cruce,si plange sus la cruce.Asa dar in bratele Domnului m-am lasat,pe muntii cei mai inalti m-am urcat,si tot am strigat.Ai mila Doamne de noi!Puterea e la Dumnezeu,ce o trimite pe spatele meu,si multumesc,nu sunt ateu.Pe munte sus,in vale jos,Christos ma calauzeste duios,si eu i multumesc mult,frumos.Nu sunt femeia care muta muntii,dar muntii ma muta pe mine,sus tot mai sus,la Isus.Mai vreau doar o bucata de secunda,ca nu-l voi folosi nechibzuit,ca nu-l voi terfeli prin trairi nemernice,nevrednice,sau cu alte suflete nedemne,sau asa zisa,femei puternice.Nu vreau nimic,vreau strictul interzis,si strictul permis,si asa cum eu v-am scris.Eu sunt femeia,aceea.