Sa ne puna pe ganduri…

Sa ne puna pe ganduri,nu sa spunem tot ce gandim.Strabunica,bunica si mama mea au fost femei foarte puternice,si care mi-au modelat viata mea.Nu numai prin faptul ca au avut longevitate,dar au fost si credincioase.Strabunica mea Petronela,a trait 92 de ani,bunica Ana mai putin,63 ca a fost mai bolnavioara,si mama mea Elena 82 de ani.Toate au trecut prin razboi,dar a lucrat si la razboi.Strabunica mea a dus-o cel mai greu,si ia a trait cel mai mult.Dar asa e viata,cat iti este dat,si cat poti sa duci.De aceea sunt azi,omul de maine,ca am avut modelul intemeiat bine in mine.Multumesc vietii ca mi-a dat in viata mea,asa femei puternice,si eu la randul meu,sunt puternica.Trei generatii au trecut,si trei generatii am ramas.Acum eu sunt capul,fica si nepotul.Asa e viata!Viata trece,amintirile raman!Sa fim oameni puternici!Sa ne ajute Dumnezeu!Am atatea povesti ce imi vin in gand.Cred ca sunt un geniu,dar nu de geniul tau.Se face ca mergand pe drum,plangand cantand,am inceput iubind.Ma intreb si eu,oare ce mai e si in capul meu?Cantand plangand,si povestind,in loc sa imbatranesc,am ajuns chiar sa iubesc.Nu iti spun pe cine?Ca mi-e tare dor de mine.Oare chiar asa de tare ma iubesc pe mine,de am ajuns sa te iubesc si pe tine.Dar e pacat,ca eu m-am saturat de atata asteptat.Oare mai am eu timp?Stiu ca timpul nu sta deloc pe loc,dar ce fac eu sa o iau din loc?Au intrat hormoni in cap,si eu am deraiat.O zapacenie,poate o furie,ca m-am inebunit de fericire sau de o prostie.Dar ori cum asa sa fie.Sa ma crezi,sa nu indraznesti,ca o sa te pacalesti.Aproape de coborare,am ajuns la o intalnire,intre mine si tine,dar te-am rugat,si tu ai uitat,acum e pacat.Povestea e lunga,coborarea e scurta,te rog nu uita,asa este viata mea.Sunt tot aici ca sa iti scriu,chiar daca traiesc intr-un pustiu.Sa sti ca totusi am putut sa iti scriu,nu stiu cum la-ai descifrat,dar totusi eu am insistat.Drumul eu l-am incheiat,la destinatie am intrat,si din nou eu te-am salutat!Te rog,ai rabdare cu mine,ca eu am plecat,dar am luat palaria cu mine.Cum voi rasplati eu Iubirea imensa?O Doamne,ai mila si primeste umila-mi ofranda din inima mea.Si viata e o imaginatie,tot caut o viata noua,dau anunt in ziar,poate se iveste sau se mai invarteste,cate una,doua,daca-s trei va dau una voua.Asa ca sa fie soare,am si sunt bujie cu imagine vie.Am tot mai multe griji si frici,dar ai grije sa nu te strici.Sa fim sanatosi,totul in rest e frumos,vorba aia,trebuie sa fie bine si sa ai bani,ca sa nu fie si bai.Avem toti un pic de veselie,sus o mana care stie,fara un pic de poezie,viata e pustie.Dimineata pe racoare,capul rau ma doare,nu-i gasesc nici o ameliorare.Asa e viata,zau cu hau.Hey na,e bine si asa.Exista oameni care nu sunt niciodata in stare sa ajunga in emisfera,dar sunt si oameni care sunt in stare,dar raman acolo pentru totdeauna.Iar unii se duc si se intorc inapoi.Fara vis,omul e o creatura seaca,doar in meditatie el este maiestuos,iar in suflet duios.Din cele mai vechi timpuri omul a triumfat,sa fie puternic in gand,apoi sa fie puternic si in realitate.Povestiile sunt de un mister ce se pierde in negura primelor clipe.Fiecare este ispitit cand este atras si ademenit de pofta lui insusi.Apoi pofta,cand a conceput,da nastere pacatului,si pacatul odata infaptuit,aduce moartea.Tot ce scriu,sa mint ar fi pacat,este pura imaginatie,si franturi din viata mea.Viata mea e ca a voastra,cand mai buna,cand mai rea,dar scrisul ma ajuta,sa trec prin furtuni cu ia.Mi-a ramas numai speranta,insa recunosc deschis,asteptarea este foarte grea.Am ajuns la batranete,si traiesc doar din vise,ca ele nu costa si nu sunt interzise.M-am inchis in lumea mea,nu sa demonstrez,ci sa traiesc in puternicia mea.Viata este o comedie pentru cei care gandesc,si o imaginatie pentru cei care iubesc.Asa e viata,te ridica te coboara,si dansezi tot pe sfoara.This is the meaning of Life!What you see is what you get!It was just another way for Raveca to let you know that she was authentic and real and not planning on changing for anyone.Nu sunt pomedii,nici cortegii,dar invat protegii.Sa nu-mi pierd mintiile tarzii,mai scriu si cata,comedii,cand zilele imi sunt in sicrii.Cand inima ma doare tare,vreau ca pana nu moare,sa o ung cu unsoare.Atunci va fii o sarbatoare,cand nimic nu ma mai doare,si va fi o mare splendoare.Aici sunt cu sudoare,nu sudui ca ma doare,le pastrez cu ardoare.Si atunci stau tot pe picioare.As manca o cicoare,si sa ma bucur putin si de racoare,pana nu ma incovoaie.Vreau sa uit,sa iert,si sa nu ma mai stresez,ca ma ruinez.Ce are omul mai de valoare?Sufletul sa nu-l omoare,ca sa poata sa zboare,tare.Si nimic nu-i mai de pret,de cat sa ai un Prieten,Maret!Daca comedie o sa mai fie,Raveca noastra o sa va mai scrie,pana nu uita,ca e mai vie!Lume buna si frumoasa,eu sunt tare dragastoasa.Acum vreau sa scriu despre o femeie care incearca sa reziste durerilor si furtunilor.Ca mine nu-i nici una,mai draguta,mai grasuta,dar stie sa urce si-n caruta.Sper ca esti bine sanatoasa,rosie si frumoasa,si multe cuvinte frumoase,scrise ca mine si de la mine trimise,din partea mea.Afla despre mine,ca sunt trista si vesela in acelasi timp.Stiu,stiu,e o prostie sa fi ca o piftie,dar eu imi pun si o palarie,asa sunt eu.Numaratoarea vietii e sa nu ai emotii,toti te vor primi cu bratele deschise,doar cand le dai zlotii.M-am uitat astazi in oglinda,si am vazut ca nu sunt asa ca in oglinda,sunt ca o grinda.Da,mi-a placut gropita din obrazul drept,si zambetul atat de inocent.Si stiu ca nu mai esti o copila,dar de multe ori lasi impresia ca esti o zambila.Nu este pentru prima oare cand iti vorbesc frumos si cand imi aduc aminte de cum esti tu,cum te cunosc.Te cunosc atat de bine,te inteleg,dar pana acum mi-a fost teama sa-ti tot vorbesc.Cine stie?Daca nu m-ai fi crezut,ai fi avut senzatia ca-mi bat joc.Tu vrei sa fii placuta si iubita de oameni asa cum esti.Si da,poate multi chiar ar face asta,daca ar avea rabdarea necesara sa te cunoasca.Insa multi nu au.Si sa nu fim ipocriti,nici tu nu ai cu majoritatea.Ai zile in care te simti singura,poate mai ales cand e frumos si soare afara.Mi se pare straniu cum te simti asa,nu ti-ai umple golul cu orice tip de oameni,si doar cu aia pe care-i vrei tu.Uiti ca nu multi sunt ca tine si ca cei care te au sunt norocosi.Si tu esti la randul tau norocoasa.Nu multi accepta langa ei neconditionat o femeie asa dificila cum esti tu.Da,nu ai rabdare,cu totii stim asta si de cele mai multe ori,indepartezi unii oameni din lumea ta,tocmai pentru a-ti da seama daca ei vor sa fie acolo sau nu.Invata de la mine,ai grija cum ii alegi.Unii nu se vor mai intoarce niciodata,pentru ca impulsivitatea ta a dat-o in bara,iar altii exact de asta au nevoie de-o zguduiala puternica.Nu mai crede in frica oamenilor,in timiditatea lor.Cei care vor sa fie langa tine,vor lupta pentru asta,intr-un mod sau altul.Imi place de tine ca esti sincera si ca ai forta necesara sa faci un om sa zambeasca.Sti cat de greu zambesc oamenii in ziua de azi?Stiu ca trebuia sa-ti spun numai lucruri de bine,dar n-am putut sa ma abtin,iarta-ma.Te rog sa nu obosesti niciodata sa incerci si sa crezi mereu in iubire,oameni si prieteni.Fara aceste ingrediente ai fi mai seaca.Si nu uita,eu sunt mereu,aici,langa tine,ca stiu ca nu-ti place,asa cum nu-ti plac nici durerile.Dar cum cred ca te-ai obisnuit cu ele,toata viata ta a fost un lung sir de lupte,unele castigate,altele pierdute,nici tu nu mai stii cate au fost,si bine faci,trecutul nu inseamna nimic,iar viitorul cine stie cat mai e.Candva,e posibil sa fi avut impresia ca ma cunosti,poate ai crezut ca stii cine sunt si ce simt,ba chiar la un moment dat te-ai crezut indreptatita sa-mi spui ca ce simt eu e bine si nu bine.In spatele unei bucurii afisate ai gasit lauda,iar atunci cand poate eu ma agatam de un fir de speranta,tu ai vazut depresie si pesimism.Ai cautat sa ma ranesti aruncand cu vorbele dupa bunul plac si nu ai tinut cont ca sufletul meu,oricat de mult aleg sa ti-l dezvalui,va ramane un mister pentru tine si uneori,chiar si pentru mine,asa dar,te-ai grabit.Mi-ai interpretat gresit gandurile si intentia.Daca astazi sunt trista,tu stai fara grija,maine o sa-mi treaca.Daca vreau sa-mi strig bucuria si fericirea,o strig lumii intregi.Te astept sa stam din nou pe prispa timpului si sa ne imaginam ca pictam viata cu un fir de iarba,adormind vesnic in concluzia inconstientului meu controlat de viitor.Eu o scriu dupa ce viata ma biciuit si am dat cu capul pana m-am zapacit.Poate vor mai trece anii,pentru a o reciti in urmatorii 10 ani,daca voi mai trai.Draga Raveca,ai invatat multe,mai ai inca multe de invatat,dar acum e vremea sa te pregatesti sa inveti si mai multe.Ai invatat sa fii sincera cu tine,sa te ierti,sa stii sa ai grija de sufletul tau,ai invatat sa iubesti oamenii si sa-i accepti asa cum sunt,ai invatat ca meriti sa fii iubita pentru simplul fapt ca esti femeie.Clipe dulci si parfumate,zile lungi si inbelsugate iti doresc din partea mea,asemenea.Sanatate,fericire si cu Domnul in IUBIRE!Pentru tine si pentru mine,Raveca,in fiecare zi,ca mine!Scriu si simt,ca-i tot ce mai pot face.Cand n-am puterea s-o arat prin fapte,o pun in vers si-mi creez o lume cum imi place.Rad,plang,cant,si traiesc in soapte.Nu cer eternitate de la o floare ce-a nflorit,de ia ma bucur ca traieste,si nu o plang de sa vestejit.Nu cer credinta neschimbata,dar stiu ca raiul se coboara numai o clipa pe pamant.Nu am promis ca-mi voi pastra cuvantul,si nu vreau sa fiu o amintire in ceas tarziu,dar vreau sa-mi leagan dorul,ca pe o frunza,vantul.Si daca uneori mai plang,nu este semn de slabiciune,vreau sa nu mai simt amaraciune.Zambesc mereu sa pot razbate,si daca inca mai am speranta,o pastrez cat inca sunt in viata,si voi spera la nesfarsit.Si daca uneori imi pare,ca viata este tot mai grea,zambesc din nou,si-un soare bland apare din nou in viata mea.Unele zile sunt atat de vesele,altele atat de triste.Uneori ne merge bine,alteori ne simtim la pamant.Dar de fiecare data,Dumnezeu ne da puteri noi de a continua.Femeie esti curajoasa!Viata este o poveste,tot ce s-a intimplat va ramine o poveste,si altul va depana din nou o alta poveste.Aceasta a fost viata mea.Cineva o va continua,dar cu o alta poveste.Am fost aici,a fost frumos,si totul se mai povesteste.Cu sufletu-mi curat,numai ce m-am sculat,si pe ecran am aterizat.O femeie e desteapta,nu sta toata ziua cu capul in balta,ea le drege si le face,ca doara asa tie iti place.Frumoasa si pedanta,mai si eleganta,te rasfata dar si te inhata.Raveca,e mama si bunica,dar tare voinica.Un raport despre femeie,este mult ca pan la stele.Gingasa,suava,ca o garofita,dar si te trasneste cand i este pica.Femeia cea mai minunata,este cand de Dumnezeu este laudata,ca de barbat,mi-e si rusine,nu prea auzim de bine.Nu vreau sa le scriu aici,ca mie frica de furnici,si nici batuta-n cap,ca nu o sa mai tac.Doar am vrut sa sugerez,pe femeie sa nu o stresezi,daca poti sa-i faci un bine,mai intai gandeste-te la tine.Cum tu te vei comporta,ea asa iti va si canta.Respecta femeia,si iubeste-i statornicia,ca ea va mosteni vesnicia.Femeia a fost rupta din barbat,de aceea ea nu te-a tradat,copilasi frumosi ti-a dat.Nu te gandesti cat sacrificiu,nu-i trebuie nici un serviciu,ea serveste pe oricine,cu mila si zbucium.Raveca duce in spate,toate durerile lasate,de la unii de la altii,pana cand nu se mai poate.Fiecare este in parte,numai ca ea nu-si imparte,ea pe toate le imparte.Sa ne bucuram,chiar de nu avem nici zmei.Fiecare zi sa fie,mai frumoasa si mai vie,si sa pretuim tot ce se cuvine.Nu numai azi,ci in fiecare zi.Oare cum ar fi fost?Si daca n-ar fi fost asa!Ar fi fost altceva.Sanatate noua,nu suntem a zeilor suntem a ideilor,si ritmul puterilor.Raveca invinge si apoi plange.Amintirile din trecut,tot incearca sa ma cheme,pe drumul lung si cunoscut,mai trec din vreme-n vreme!Azi din nou am strabatut,viata,in gandurile mele.Mai presus de parerea altora,conteaza linistea mea!Nu renunta cand cei din jurul tau se poticnesc,si cei din casa ta te prigonesc.Mergi inainte,cu o privire brava,si rabda intristarea bucuros.Nu te lasa invins de slabiciune,cand te incolteste iar trecutul tau.Sa nu cedezi nicicand la vreo ispita,cu nici un chip sa nu te compromiti.Esti trecator la brat cu timpul,si nu ai timp sa-l lasi sa treaca,fara ca sa te dai in schimbul,momentelor ce nu mai pleaca.Da sanse la ce e bun in tine,fa tot ceea ce-ti face bine,dar fara sa faci nici un rau.Aduna amintiri,traieste,nu strange bani,si nici multa ura,in loc sa injuri,zambeste si iubeste.Macar cu vise sa ne inveselim,pentru-ca toate trec ca vantul,si zboara iute ca si gandul.Ne asteapta pleoapele inchise,cand ne va inveli pamantul.E vorba aia,la numai cativa anisori,eram desteapta si frumoasa,dar eram tare rusinoasa.Tin minte cat de mult roseam,dar sirul lung eu il trageam.Zadarnic muritori sarmani,vrei sa gasesti a vietii cheie,Raveca poate scrie un roman,si toate astea,pentru ce?Ca vorba aceea,ne-am saturat si de tirani!Aceasta este cheia!Sa privesti viata,si apoi sa predai inapoi cheia!Asa e vorba aia!Ai trecut de Himalaia!Eu am plecat,si te-am lasat cu aia!O vara minunata,si binecuvantata,si vorba aia,sa nu fi intristata si nici suparata,vorba aia,eu inca nu am uitat!Eu azi te-am binecuvantat.Sunt eu,una,ca intotdeauna.Nu ascult la barfele ce zice lumea,ascult sfatul meu,si-mi zic,Raveca,hai,din nou zambeste,si uita ca ti-e greu!Si cand pe cei care-i iubesc,sunt nepasatori fata de mine,nu ma supar,dar tot sufar.Pastrez doar amintirile curate,pe cele triste ma voi gandi la ele,altadata.Imi voi pastra cuvantul,sa-mi curatesc si gandul,si sa iubesc cautandu-l.O amintire dintr-un tarziu,ce tot ma bate gandul,sa-mi lecui dorul meu pustiu,asa ca pe-o frunza,vantul.Si azi tot sper,ca m-am saturat sa zbier,vreau o inima de fier.Ma tot gandesc,dar mai astept!Azi ca intotdeauna,totul depinde de mine,sa traiesc,sa ma bucur,si sa astept!Din nou iti spun,Sanatate si sa traiesti.