Momente…

Eu cer de la Cer,si Cerul imi da tot ce-i cer,daca stiu cum sa-i cer.In fiecare clipa,o viata se stinge,si alta se aprinde.Fiecare clipa,din viata plina de mister,mi se pare o risipa,de nu ma-nalta catre cer.Ma doare pentru inima ranita,ce moare fara ajutor,si orice floare ofilita,cand toamna vine pe ogor.Si ziua cea trecuta,fara vreun scop,fara vreun tel,cand stiu ca vesnic e pierduta,si alta nu va fi la fel.Ma doare nepasarea,ascunsa-n inimi de granit,inimi surde la chemarea,Parintelui din infinit.De-orice pacat ma infior,cand floarea vietii-i ofilita,si toamna vine rostogol.Vom merge inainte,biruitori si-n vremea grea.Observ si citesc rapoartele,de la unii si de la altii,toate suna bune.Ma bucur ca o astfel de lume exista,ma gandesc in fiecare zi la copii mei.Si e foarte frumos sa poti sa faci un bine cuiva,de diferite feluri.Ma bucur sa vad ca lucrurile se mai schimba,parintii devin mai constienti in favoarea copiilor.Vreau sa cred ca lucrurile se poate schimba in bine.Un gand bun de la mine,ma rog Domnului pentru aceasta lume pagana.Ma vad nevoita sa scriu despre cei care sufar,printre altii,sunt multi mai multi.Ma doare foarte tare de tot ce s-a intamplat,dar spun din inima,am patit-o si eu.I inteleg foarte bine pe toti,prin ceea ce ei trec chiar acum.Am intalnit oameni,si am fost si eu una dintre acele persoane care am plans.Si vin acum si va pun o intrebare,de ce se intampla aceste lucruri?De unde si pana cand se mai poate tolera atata nedreptate?De ce oamenii nu se mai pot increde in legile statului,sau mai bine zis,legea compromisului?Cred ca raspunsul este,avem nevoie de dragoste si Dumnezeu.Daca nu-L avem,atunci viata este goala,si nu stim ce sa mai facem.Dragi oameni,nu conteaza prin ce trecem,conteaza cum reusim si cat rezistam.Fiecare are momente cand trebuie sa trecem prin viata prin diferite incercari,dar nu uitati un lucru,nu sunteti singurii,nu ati fost si nici nu veti fi,pentru ca Cineva acolo sus va tine de mana si vegheaza fiecare pas.Domnul ne va da Biruinta in incercare,cu El sunteti mai mult decat Biruitori.Daca va simtiti singuri,priviti Cerul,ca zorile se arata,noaptea e pe sfarsite si vine dimineata.Am avut si eu de foarte multe ori stari de disperare,de tristete,amaraciune,si uneori inca le mai am.Sa nu priviti inapoi,sa mergeti inainte.Isus va fii cu voi prin greu si prin nevoi,dar sa nu dati inapoi.Cand sunt lovita si sufletul imi plange,cand simt necaz ca-mi vine-n viata mea,eu astept in liniste venirea Ta,sa ma iei sa fiu pe veci a Ta.Tu ma inalti sa pot sa stau pe stanca.Tu ma inalti sa pot umbla pe mari,atunci eu sunt tare pe bratul Tau pe stanca.Cand simt ca inima in piept se zbate,cand ma intreb ce rost mai are viata mea,Tu ma ridici sa fiu mai sus pe stanca.Invata sa-ti scrii durerile pe nisip si bucuriile pe stanca.Imi pusesem nadejdea in Domnul,si El S-a plecat spre mine,mi-a ascultat strigatele.M-a scos din groapa pieirii,din fundul mocirlei,mi-a pus picioarele pe stanca si mi-a intarit pasii.Mi-a pus in gura o cantare noua,o lauda pentru Dumnezeul nostru.Multi au vazut lucrul acesta,s-au temut,si s-au increzut in Domnul.Ferice de omul care isi pune increderea in Domnul si care nu se indreapta spre cei trufasi si mincinosi.Doamne Dumnezeule,multe sunt minunile si planurile Tale pentru mine,nimeni nu se poate asemana cu Tine.As vrea sa le vestesc si sa le trambitez,dar numarul lor este prea mare,ca sa le povestesc.Psalmul 40:1-5 Aminteste-mi clipa de clipa cat sunt de fragila fara tine.Stau ca vulturul pe stanca unde toti ar vrea sa ajunga.Omul in viata n-are pe cer numai soare,mai are si cate-un nor,eu le-am dat la spate si-am trecut prin toate,nu mi-a fost deloc usor.Eu aleg sa stau pe stanca,traiesc acum minunea minunilor,mi-am zidit casa pe stanca!Dar tot ma doare,durerea nu dispare,doar e o ameliorare ce vine si pleaca,dar sta pe o craca.