7 Iulie Ziua ciocolatei…

Un fapt adevarat,am nevoie sa stiu cum sa ma impart.Toate ce scriu sunt povestioare,dar nu pe care le dau la moara.Despre ce este vorba acum,eu ma impun.Sunt niste oameni minunati,eu cu matura i-am alungat.Unul mititel si altul mai prichindel,dar de otel.Amandoi sunt de ciocolata neagra,la amandoi de min le plac.Au zis ca ma si iubeste,nu mai stie cum sa ma cucereste,dupa mine se topeste.Atunci eu m-am gandit ca mie nu-mi trebuie nimic,numai ciocolata amara,care nu te omoara.Si ce crezi,i-am trimis in treaba lor.I-am spus sa ma lase in pace,ca nu am pe mine opinci,nici cojoace si nici brau la mijloace.Treaba lui s-a terminat,si el nu mai are nimic pe cap.Acum le-am spus la fratii mei,nu vreau sa ma duc cu ei.Pe mine sa ma lase in pace,ca eu nu mananc chistoace.Unul tot a insistat,celalalt s-a mai calmat,ca ia venit rau,cum l-am luat.Si eu le-am zis lor,eu manc ceapa si usturoi,vreau sa scap de musuroi,si ciocolata neagra,sa ma duc la marea neagra.Nici pe unul,nici pe altul,nu mi-am gasit nici altul,ca nu ne-am potrivit cu gustatul.Acum eu le-am explicat,eu nu mai sunt buna de mancat,eu sunt buna de cantat.Si le-am cantat o cantare,ca au fugit asa de tare,am crezut ca pica de pe picioare.Acum am invatat secretul,cu ceapa si usturoi,i ia groaza pe amandoi.Noi ne-am imprietenit dar de dragoste nu am pomenit.Daca ei sunt de papa lapte,eu sunt moarta,dupa ciocolata,le-am luat si un autograf,ca sa fie vizitati.Daca o sa am nevoie,o fotografie,poate doua,sa ma fac ca si cand ploua.Astea sunt ultimele stiri,cu a mele povestiri,sa uit si de cele mai grele stiri.Eu fac haz de necaz,sa uit de-al meu necaz.Le-am trimis si o piftie,sa nu mai faca galagie,ca eu nu sunt de hartie.Daca acum nu le scriam,pana maine eu le pierdeam,si doream mult aici in arhiva sa le am.Ne-am impacat,chiar si imbratisat,eu le-am spus ca imbratisarea nu-i pacat,dar eu nu vreau sa-mi fac pacat.Si de o imbratisare sau multumit,ar fii vrut si un pupic,dar eu nu am fost spalata pe dinti.Am zis cand mergem in Mehedinti,o sa ma spal pe dinti.Am mai vorbit putin,cu durere ca eu nu ma inchin,nici nu ma inclin,eu traiesc lin.Am mai vrut sa le cant inca o cantare,dar ei nu au avut mancare,si nu au putut sta pe picioare.Le-am spus sa se aseze jos,ca le cant si mai duios.Dupa cat am insistat,ei m-au ascultat,cu lacrimi in ochii au ramas,cantarea a fost de alinare.Si am cantat,leaga-ne Doamne pe noi,sa nu cadem in noroi,nu vrem ca porcii sa iesim goi.A fost de neimaginat,o imagine ei mi-au dat,ei au plecat,dar eu am stat.Povestea s-a terminat!Amin,am rezistat,dar sunt moarta,dupa ciococolata neagra.Acum chiocolata am mancat,si povestea mea s-a terminat.