5 Iulie Ziua Curajului…

Ce este curajul?Curajul este forta morala de a infrunta primejdiile si dificultatile de orice fel,tarie de caracter.A fi curajos nu inseamna sa nu iti fie frica.Ci a actiona in ciuda fricii.Sa dansezi,sa canti,sa faci ceea ce iti doresti,si sa-ti asumi riscurile.Cred in Dumnezeu,cred si in mine.Curajul de a merge inainte si de a birui,este inceputul biruintei.Curaj este sa fii speriat de moarte si totusi sa incaleci pe cal.Curajul nu are nevoie de trompeta.Dumnezeu sa ne ajute si sa ne de-a intelepciune,sa nu ratam alergarea credintei noastre pe care o asteapta o mare rasplatire.Poetii au scris ca in cetatea unde mergem noi,florile nu vestejesc.Apostolul Pavel nu s-a ocupat de flori,ci el a scris despre stabilitatea cetatii unde merg toti credinciosii.Cert este ca florile nu vestejesc acolo,dar cred ca florile vor fi pretutindeni si oricand.Florile sunt pe pamant pentru a ne arata maiestria si intelepciunea Lui Dumnezeu.Casa noastra este in cer,si cred ca nu mai este mult,si Cel ce vine va veni si nu va zabovi.Domnul sa ne tina tari in credinta si sa ne ajute sa traim in asteptare.Deoarece cetatenia noastra nu e pe acest pamant,fiindca noi suntem cetateni ai Lui Dumnezeu.In cetatea unde merg eu,strazi de aur stralucesc.Pomul vietii acolo creste,florile nu vestejesc.Infloresc aici o vreme,dar curand se ofilesc,in cetatea unde merg eu,florile nu vestejesc.Multe lupte si necazuri,in viata intalnesc,n-or mai fi in Tara unde,florile nu vestejesc.Multi iubiti s-au dus acolo,si in slava stralucesc,ma asteapta si pe mine,acolo unde,florile nu vestejesc.Cu totii avem probleme,dar important este,cum reactionam in fata problemelor.Cu ce te lauzi omule,ce te mandresti atata?Te lauzi cu bogatia?Gandeste-te a cui nu a fost si a cui nu va fi.Sau te lauzi cu nestematele tale,diamantele si briliantele?Vrei,nu vrei,toate imprumuturile pamantesti se vor intoarce in pamant.Maine peste fruntea ta rece vor misuna miriapozi,si nu-ti vei putea ridica mana ca sa-i dai la o parte.Gandesc,cu voce tare,dar,nu intotdeauna gandesc.Gandurile curg,se infiltreaza in mintea mea si tese o plasa dura,dulce amara.Toate laolalta imi coloreaza viata in negru,cenusiu si,uneori in ispititoatele culori pastelate.Si simt,simt atat de puternic,multe simtaminte ce se invalmasesc in mintea si sufletul meu.Iubire,ura,mila,dispret si confuzie.Ma amagesc ca poate am iubit mai mult decat am urat,am facut mai mult bine decat rau,dar am pierdut agenda.Uneori,imi doresc atat de aprig ca macar pentru cateva batai de inima,constiinta mea sa amorteasca.Este bine sau rau,intrebari fara raspuns.Tu,cititorule,gandesti sau simti?Si iata ca,dupa indelungi comfruntari cu mine insumi,am decis in sfarsit sa spun cu voce tare ceea ce gandesc,despre lume si despre problemele cu care ne confruntam.Indraznesc,si am decis sa continuu cu orice imi vine in gand."Let me take you by the hand and lead you through the streets of my mind"asa ca am sa-mi urmez propria invitatie si o sa ma las eu insumi luat de mana si dusa pe strazi mentale,hoinarind la intamplare.Asa ca,urmand indemnul gandurilor mai puternice,o sa mergem in continuare pe o "strada" pe care se perinda multe idei.Toata lumea astazi isi doreste mai pe fata ori mai pe ascuns sa domine pe altcineva.Toata inocenta omenirii este demult dusa pe apa sambetei,iar restul de alb ramas in civilizatia umana este tot mai abitir pus la colt si impins tot mai mult catre abisul constiintei.Raul se instaleaza tot mai comfortabil printre noi,fara a intampina prea multa rezistenta.De aceea,zic eu,inainte de toate avem datoria fata de noi si fata de ceilalti sa fim oameni mai buni.Convingerea mea este sa avem mintea si coloana vertebrala tinuta dreapta.Asadar,ca viata este atat de fragila,sa ne aruncam cu sete in oceanul fericirii!Fara regrete,si fara nici o indoiala,cu zambetul pe buze in valurile fericirii!Cu Tine am ramas mereu,si voi ramane totdeauna.Caci mare este harul Tau,ce l-am cantat si-l cant intruna.Ce va fi maine eu nu stiu,dar voi pricepe in curand,cand voi ajunge-n stralucire,ce minunat atunci va fi,ce minunat!Mergem inainte cu Tine,Doamne!Am aripi pentru a zbura,si simt ca sunt in viata.Ma indepartez de toate grijile mele,ma aud cand respir,si ma inalt cand ma expir.Binecuvintez ziua ce mi-a ramas,privesc spre cer,si ma bucur ca sunt in viata.Dumnezeu stie totul.Sunt,sper,si super ofer.Nu mai am provizii,sunt foarte dizi,si vad doar fizi.Nu-ti manji obrazul,si nu-ti pierde curajul,ca toate o data,s-or plati.Cand nacazul te doboara,curajul te inconjoara,si obrazul poti sa-l tii afara.Nimic sa nu te impresoare,tu priveste catre soare,ca sa poti fii tare.Cand durerile ne ajung,si in viata multe ne impung,la lumina sa ajungi.M-as urca in cer,dai greu,pana vine Dumnezeu.As vrea uitarea,sa-mi stearga cararea,si drumurile pe care eu am plans.Dar curajul,mi-a adus inviorarea,si de aceea zambesc si cant.Domnului i-am facut legamant,sa nu uit zilele ce le-am trait pe pamant,ci sa invat din ele,si sa cant.Nu cant pentru lume,cant pentru mine,sa ma simt mai bine.Curajul ma ajuta,sa-mi uit ingrijorarea,si sa iubesc cantarea.Curaj,curaj,curaj,sa uitam de bruiaj.