Un ultim omagiu pentru mama mea...

Un ultim omagiu pentru mama mea,cea care a fost Elena Isfan Peptenar
Elena Peptenar sa nascut in Comuna Rudna,Jud Timis,in anul 1934,pe 10 iulie.Nascuta in familie credincioasa,tatal Ioan si mama Ana Isfan,cu 9 copii la numar.Fratii ei au fost,
Samuila Isfan si fam
Lidia Candea si fam
Ana Vaduva si fam
Ioan Isfan si fam
Pavel Isfan si fam
Ecaterina Boboc si fam
Cornel Isfan si fam
Iosif Isfan si fam.
A fost o femeie,mama,sora,bunica si strabunica,plina de bunatate,dragoste si gingasie,cu o inima foarte mare si foarte daruitoare.A fost o sotie si mama credincioasa atat sotului ei,cat si fam ei.Copii au fost 5 la numar,Emilia,Ioan,Raveca,Stefan si Mariana,dintre care 2 sunt in Cer.Pentru cea care a fost mama mea,pentru ca a stat toata noaptea treaza la capatiul meu,si al fratilor mei,pentru ca sa rugat pentru noi,ca Domnul sa ne vindece de boli,si sa ne ocroteasca,si sa avem toate cele de trebuinta.Atunci cand ne-ai citit din Biblie si ne-ai povestit de personajele din Biblie,de Iosif,Moise,Ruth,si de Intimplarile petrecute,si de minunile ce Domnul Isus le-a facut.Si ne-ai invatat ca numai cu Isus si prin Isus vom putea fii biruitori.Ceea ce a facut sa fie caracterul si farmecul tau,a fost
Rabdarea,Bunatatea,Credinciosia,Blindetea,si o inima asa de buna si gingasa.Iar acum,tu te-ai dus sus in Cer la Tatal nostru,si stiu ca intr-o zi ne vom intilni,prin credinta,acolo sus in Cer.La Revedere mami,ne vom vedea.
Ai lasat in urma,copii tai,fratii si surorile tale,nepotii si stranepotii.Te voi purta in inima mereu,si cu drag ne vom revedea!A ta iubita fica Raveca...

Vreau sa fac o marurisire despre cine a fost mama mea.A fost o sotie,mama,bunica si strabunica,credincioasa Domnului Isus,dar si fam ei.Ne-a crescut cu frica de Domnul,si ne-a invatat sa facem tot ce este bun si placut Domnului.In ultimi ani a suferit de mai multe boli,cancer la piept,stroke dupa stroke,si numai mila lui Dumnezeu a tinut-o pina la anii acestea.Din luna August 2016,mama mea nu s-a mai simtit bine,a stiut ca trebuie sa plece la Domnul,dar a fost asa de credincioasa Domnului,si nu a murmurat si nu sa vaitat nici o data.A fost asa de rezistenta,caci o intrebam eu,sa-i mai dau niste medicamente de durere,si ea mi-a spus ca nu-i trebuie.A rezistat peste puterile ei,si cand nu a mai putut,sa rugat ca voia Tatalui sa se faca in toate.Ultimul stroke pe care l-a avut a pus-o la pat,nu a mincat si nu a baut nimic timp de 12 zile,si 7 zile a stat in coma.Dumnezeu mi-a dat harul sa asist doar eu si mama mea,cand ea si-a dat ultima ei rasuflare.A plecat la Domnul cu o pace sufleteasca in inima si cu o fata senina,si-a incheiat calatoria ei pe acest pamint pe data de Oct 13 la ora 21 si 25de minute,2016 in patul ei de acasa,alaturi de fica ei Raveca.Mottoul ei a fost:2Timotei 4.6-8 Caci eu sunt gata sa fiu turnata ca o jertfa de bautura si clipa plecarii mele este aproape.M-am luptat lupta cea buna,mi-am ispravit alergarea, am pazit credinta.De acum ma asteapta cununa neprihanirii,pe care mi-o va da in ziua aceea,Domnul,Judecatorul cel drept.Si nu numai mie,ci si tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui...