Sunt in pericol,periculoasa...

Da,cataresc in greutate,dar sunt si cu greutate,in gravitate de greutate.O greutate mare pe spate,nu ma lasa sa stau nici pe coate dar nici pe spate.Toate se cladesc bine pe al meu spate,si vreau sa-l fac de jumatate.Incerc usor sa-mi dau greutatea mai intai,de pe-un picior,si apoi sa fug usor cu amandoi.Toata ziua fug,si nici unde nu ajung,dar greutatile ma ajung,si ma simt ca un plumb.Nu sunt de plumb,nici de porumb,dar m-am facut un bumb,imi trebuie un tavalung.Fug pe drum,pe nimeni nu-i inburd,doar vreau sa-i indrum,sa ma ajute sa scap de plumb.Arigint in par,plumb in sange,oza in oase,si o doza de toate.Vai de mine cu atata scleroza,tuberculoza,artoza,am si o veioza,noaptea sa privesc si sa va scriu in proza.Ma simt ca o batoza,in frigoza de sfioza.Nu am nevoie de silicoza,am glucoza si tensiunea mi-e ratoza.Acum imi fac o himnoza,sa scap de batoza,sa nu ajung o loza.Pe bune,am greutate in pacate,si vreau sa le impac cu lapte,nu vreau sa fiu impartita in sapte.Cand ma refer la greutate,inseamna ca imi pot duce capul si pe spate,si incredere in mine,imi da o mai mare greutate.Trebuie sa ai greutate,de dreptate,ca sa-ti fac tie bunatate,sa nu ma arunci pe spate.O greutate de om sunt,dar mai greu ca toate,e sa ai dreptate,cand nimic nu se mai poate face.Am o mare responsabilitate,ca am greutate,si toate l-e am pe furate.Hai,nu ma bate pe la spate,spune-mi in fata ce te doare,ca si tu ai o greutate,ce te infasoara,te spanzura si te doboara.Vreau sa cant la vioara,ca greutatea sa nu ma omoara,sa ma bucur frumos,si sa sar peste sfoara,ca o vrabioara.Ma simt putin mai usoara,ca am dat apa la moara si iubesc o inimioara!❤️

Pe spinarea mea...

Am un dezechilibru la inflatie,inflamatie si depresie.Inflatia mi-e mare,inflamatia ma umfla la picioare,si depresia ma spanzura mai tare.De inflatie nu scapam,de inflamatie toti ne vaitam,de depresie toti existam.Cu ce ulei sa ne mai dam,ca sa nu mai deraiem.Vrei nu vrei,nu o sa scapam.In inflatie toti intram,inflamatie nu cutezam,depresie pelin cu totii mancam.Cu ce sa ne mai amelioram?Inflatie mergi in inundatie,inflamatie vrem gratie,iar depresie,toate ne sperie.Ma infaielez,sa activez,de inflatie sa nu visez,de inflamatie sa ma veghez,de depresie sa nu accelerez.Nu stiu cum voi le vedeti,dar nu sunt buruieti.Inflatie unde sa te duci,pe mine sa nu ma apuci,inflamatie cum te mai descurci,tot la mine ajungi,iar tu depresie,ma faci ca o bestie.De nici una mie nu-mi place,si nu stiu cum se face,ca ele tot pe mine le place.M-au ales chiar pe mine,si eu tot le spun,sa le fie rusine,sa se de-a jos de pe mine.Acum ce sa ma mai fac?Cu ce teapa sa le mai trag?Ca Vlad tepes nu mai exista,si ce teapa se mai impripta.Nu vreau sa l-e dau nimanui,doar sa scap de ele ca un cui.Eu durerile mele vi le-am spus,dar ce ma fac,daca ele nu se duc.Uite asa eu trebuie sa traiesc,ori muncesc,ori le strivesc,nu vreau sa ma prapadesc.Viata merge tot inainte,chiar daca si durerile ma minte,eu o sa mananc si linte.Foarte rau am ajuns,ca toate pe mine acum m-au strapuns,si chiar pana aici am si ajuns.O sa ma impac cu ele,ca le spun ca sunt prietenele mele,o sa le cumpar si bomboane,si o sa mai scap si de vre-o doua parale.Cand cu viata nu ma mai impac,trebuie sa mai si tac.Am vrut sa le scriu toate aici,sa nu ma mai furnic.Cu Domnul inainte,prin inflatie,inflamatie si depresie,nu vreau sa ajung o trestie.Salutare tuturor,fara depresie,fara inflamatie si nici o inflatie,doar saturatie.Eu v-am facut doar o invitatie,la lecitatie.

Zapada la cabana Payson...

 Sanatate,si sa uitam de relele toate!Sa ne bucuram,chiar daca ne intristam,noi tot strigam!

Fii autentic...

E bine sa apleci urechea si la vorbele strabune,au si ele ceva intelepciune care te pot scoate din necaz.Am cautat si gasit cateva example,care sa ne indrume pe mai departe.Ganduri simple pentru clipe cand ai nevoie de un sfat.Incurajari,cuvinte simple dar spuse din inima.Cum e viata omului?e ca frunza pomului,frunza cade jos de vanturi,si omul de multe ganduri.Sa fi sarac dar plin de bogatie,sa fi umil dar lumea sa te stie,sa plangi in somn dar ziua sa zambesti,sa n-ai nimic dar tu sa daruiesti.De ar stii omul de ce ar da,n-ar mai bea,n-ar mai manca,toata ziua trist ar sta.De ar stii omul,ce e viata?ca-i mai subtire ca ata,astazi e maine se duce,cine stie cine m-o plange?Totul e foarte bine si frumos cand traim in bine si in frumos.Sa ramai in liniste chiar si in situatiile dificile ale vietii tale.Respira profund,pana cand simti ca sufletul tau iti este eliberat de orice greutate.Ramai centrata in inima si ramai prezenta in viata ta,aducand recunostinta pentru lucrurile care inca exista in viata ta.Atunci cand nu stii incotro sa o iei,invata sa ceri raspunsuri,sa ceri ghidare divina.Ai incredere ca totul se intampla intotdeauna cu un motiv.Esti o fiinta minunata si un dar unic si valoros al acestei lumi!Bucura-te de Tine!Doamne,iti multumesc ca ieri ai fost cu mine si ca azi sunt sub protectia Ta.Ajuta-ma sa nu ma ingrijorez de ziua de maine,sa imi aduc aminte ca dragostea ta ocrotitoare ma astepata si in acel maine pe care nu il cunosc.Cine suntem noi?Incotro ne indreptam?Timpul tot trece,anii se tot duc dar viata noastra ramane asa cum a fost,asa cum este.Dar cum este viata noastra,cum suntem noi?Suntem exmple bune pentru altii,suntem o sageata ce indica calea spre cer?Eu va doresc tuturor,o viata cat mai buna si mai bogata in frumusete interioara si in pace,mai doresc sa fiti si voi o sageata catre cer pentru acei ce nu cunosc drumul spre Dumnezeu.

Doar o coliba…

Doar o coliba aici jos imi ajunge,
Argint si aur,n-am in casa mea,
Dar in locasul,stralucirii divine,
Numai in aur eu voi umbla.

Eu am locasul dincolo-n marire,
In stralucirea ce n-o pot visa.
Candva acolo voi sfirsi alergarea,
Pe strazi de aur in slava Sa.

Cand vreo ispita imi chinuie gandul,
Si ca profetul pe piatra adorm.
Eu stiu ca-n ceruri dincolo de stele,
Voi sta la masa linga al meu Domn.

Sa nu ma credeti sarac si nici singur,
Sufletul meu e de ceruri legat.
Sunt calatorul,ce-si cauta tara,
Unde-i lumina neincetat.

La cules de bostani...

 Sanatate si sa mancam niste cocoroada cu bostan.Am sarbatorit ziua fiului meu Emanuel,cu un tort de bostan.Si nu am uitat de Eli,care a lucrat si el la bostani.Cu Domnul inainte,si la bostani,sa ajungi un presedinte.

Dupa ani de zile...

O zi de intalnire,dupa zeci de ani,si am ajuns mai tari.Nu suntem tatari,suntem muscati de tantari,dupa atata amar.Anii au trecut,si din nou impreuna am ajuns.In familie la Dorel si Ilonka Micula,cu Isfanestii si surorile Isfan cu familia.Multumim Domnului pentru Harul minunat,ca din nou ne-am adunat,si pe Domnul l-am laudat!Povesti multe am depanat,lacrimi multe pe fata ne-au brazdat,si am ajuns in anul 2020 in Octombrie,si multumim din nou,o ce Har,minunat!