Alb si negru,asa e viata...

In casa alb,afara negru.Afara alb si in casa negru,asa e viata.Suntem si albi si negrii,dar si pistrenii.Cateodata mai si sprinteni,alteori mai limpezi,dar si vitregi.Fiecare in el are alb si negru,numai ca toate sunt la negru.Pe negru are nuanta mai alba,si albu are nuanta mai neagra.Acum imi veni gandul la Gica,ca mi-a spus ca sunt faina gagica,dar sa fac ca Gica,sa cant un do major,si de mi-e greu,sa nu ma omor.Tot cu Gica am cantat,pana si Gica Petrescu sa saturat,si de el nu am uitat.Cand mi-o fi mai rau,sa nu stau pe ace,sa fac tot ce-mi place,si daca se poate,pentru sanatate,sa beau tot ce-mi place.Trece timpul ca nebunul,si ma trec si eu.Asa-i omul cu pacate,a trecut prin cate,toate,si tot a mai facut pacate.Mi-a spus Gicuta bine,la inima sa nu pun foc,sa pun doar cantece,ce ma alina,pa loc.Am mai zis una,mai saltareata,ca mama mi-a spus sa fiu isteata,ca de aia sunt eu creata.Viata repede se duce,salutare taica,si-i pui cruce,geaba ai aur si palate,aici le lasi pa toate.Dar tu nu plange dupa mine,plange ca tie sa-ti fie mai bine,sa nu mori si tu ca mine.Foaie verde tamioasa,cui e somn sa plece acasa,dar daca eu va spun avizu,cred ca ne apuca pranzu.Acum fac filozofie pana ma trezesc,sa fiu vie.Foaie verde,trei castane,viata trece,in batalioane,si eu va las voua baloane,si sa fiti da milioane!