Si ce folos,la ce folos?

La ce folos si ce folos,de toate,daca nu ai sanatate?O zi vine,alta trece,si unde sa ma mai duc?Imi scriu azi mie,nu pentru prima data,dar nici pentru ultima data.De aici,de undeva,de unde toate gandurile mor,si eu numai ca plang de jalea lor.In calea lor,florile si visele,strabat muntii si clipele,si eu ma prapadesc in urma lor.Raveca cu parul cret,de cate ori ai plans,si nu vrei sa inveti?Da,am plans si de prin cotet,si de ar fi mamica mea aici,s-ar spulbera si toate gandurile reci.Sa imi mai de-ie ia raspuns,pe veci.Orfana si straina,de oameni si lumina,ma simt ca floarea intre spini.Iar tu cand vei citi,sa mergi pe drumul bun acasa,si-n zori de zi,sa deslusesti al meu izvor de apa.El curge ca un rau curat,si o sa primesti raspunsul imediat.Sa nu mai zabovesti nimic,imediat sa te ridici,si calde rugaciuni tu sa ridici,aici.Cuvintele sunt de imbarbatare,si incurajare,pentru zilele pripite si risipite,acum si aici.Bat-o vina ea de viata,ca merg cu ea si pe gheata,departe pana unde,piciorul mi-l ajunge.Vin zilele si se duc clipele,totul este maiestos,totul este de folos.Ma indragostesc singura de mine,si de multe ori imi vine sa-mi trag si-o palma.Sa ma trezesc la realitate.Nimeni nu ma poate face fericita,doar atunci cand eu sunt multumita,sa ma bucur sa dansez,caci numai asa pot sa traiesc.Traiesc nu pentru tine,traiesc doar pentru mine,nu vreau sa esuez ca tare ma enervez.Echilibrul l-am invatat,de m-am dat tot peste cap,si aici din nou am aterizat.Cu dragoste si iertare,sanatate si lumina,sa ne fie viata lina,si drumul anevoios,cu spini,poate e mai frumos.Si spinii sunt buni de ceva,ne ajuta de a ne proteja,chiar daca cadem in cursa grea.Azi a fost ca o zi cu glume,eu m-am apucat de prune,pentru voi acum a va spune,totul a fost de minune,dar mie acum nu-mi arde da glume.Si azi a fost din nou o alta zi.Sanatate si Lumina,sa va cuprinda cu o zi senina!Face-ti ce e mai frumos si tot ce va incanta.Do the nice thing!Bucurati-va dansati si pe Domnul sa-L laudati!Toate la vremea lor,si toate isi au vremea lor.Dar se mai intampla cateodat,s-o faci lata,sa nu uit de unde am plecat o data.Ce am scris aici,nu a fost cum tu prezici,nu mi-e frica de urzici.Acum vreau sa va cant o cantare,ce am invatat-o eu la adunare,a fost dreasa si cu sare.Daca poporul se va smerii,vor mai venii si vremuri de inviorare,dar daca nu,vor fii mari vremuri de stramtorare.Si ce vreau sa-ti spun eu acum,tu nu sta in nepasare,hai sa mai cantam inca o cantare.Totu-l ce este in lume este un vis trecator,cat ai cauta crestine,nu vei gasi ajutor.Azi,azi,de ce nu vii o azi?Vino la Domnul tau!Si o alta cantare,de inviorare,sa traim toti bucurosi,ca nimic nu-i de folos.Am alergat la oameni sa le cer ajutor,si am vazut ca si ei,sunt pacatosi.Alerg la Domnul,sa ma ierte.Nu-i mai mare alinare,cand stii ca ai pe cineva mare,si te spala de putoare.Cantarea mea sa cante mai departe,ca drumul meu nu e departe.Si ceea ce imi doresc mie,iti doresc si tie!Ce am va dau,si ce nu am,Domnul sa va de-a,din straita Sa.In veci si de-a pururea.Toate isi au vremea lor,si fiecare lucru de sub ceruri isi are ceasul lui.Eclesiastul 3:1 Un neam trece,altul vine,pamantul ramane in picioare,soarele apune in fiecare zi,apoi din nou rasare.Ce folos de toata truda,desertaciune-i pe pamant,nimic nu este trainic,totul e goana dupa vant.Am adunat intelepciune,dar totul e desertaciune,am inteles,ca unde-i multa intelepciune,e multa amaraciune.Gandul trist iarasi ma poarta,ca toti avem aceeasi soarta.Si din nou am vazut sub soare,lucruri infricosatoare.Zilele trec,si incercam sa supravietuim.Din cauza agitatiei,nu mai avem timp de lucrurile care conteaza cu adevarat.Realizam ca toate sunt trecatoare,si nimic nu mai are valoare.Ganditi-va ca in orice moment,viata se poate termina.Ce a fost va mai fi,si ce s-a facut se va mai face,nu este nimic nou sub soare.Omule ce-alergi prin lume adunand,in curand vei pleca de pe pamant.Ma domina ceea ce simt,nu ceea ce gandesc.Suntem trecatori,dar stim,in trecerea noastra,sa sapam urme adanci in sufletele oamenilor.Si noi,intr-o zi ne vom opri din goana noastra,si realizam ca totul a fost goana dupa vant.Ce este stramb nu se poate indrepta,si ce lipseste nu poate fi trecut la numar.Numai adevarata dragoste invinge negura vremilor.Ce este viata si pentru ce se merita sa traiesti?Placerile trupului nu satura niciodata sufletul.Oamenii au atat de multe intrebari,de viata,incat nu stiu daca ar putea fi curpinse intr-o carte,pentru ca viata este o enigma.Viata este asemenea unui scenariu care trebuie interpretat dupa modul in care a fost scris de scriitorul lui,sau precum un cantec care trebuie cantat dupa melodia celui ce l-a compus.Realitatea este ca oricat am incerca sa inveselim inima cu lucrurile acestei lumi,ea va ramane tot impovarata si trista.Omul se naste nestiutor si moare ignorant.Este limitat in cunostinta si intelepciune,si nu poate sa cuprinda maretia cunoasterii si intelepciunii.Omul care a cautat fericirea peste tot si n‑a gasit‑o,a scris pentru ca ceilalti sa nu repete greselile lui.Placerile promit mult,dar ofera putin,ele sunt de moment,nu de durata.Viata este un dar primit zi de zi,lumea in care traim are nevoie sa auda aceste cuvinte,ramane de datoria noastra sa intelegem cu adevarat mesajul.Cautam si nu mai stim ce mai cautam?De dimineata cand ne sculam,ne tot cautam.Cautam sa aratam frumosi,sa fim sanatosi,cautam sa fim iubiti,pretuiti,sa castigam si sa reusim.Toate aceste cautari sunt foarte bune.Nimic de zis,doar de promis.Si eu tot caut,si nimic ce caut nu ma satisface.Acum le dau la toate pace,si sunt pe pace.Caut un loc frumos,racaros,si in inima sa-mi fie de folos.Dar va spun ce am aflat,oriunde ma duc,de toate m-am saturat.Si vreti sa stiti ce am mai aflat?In Biblie scrie,cautati mai intai imparatia cereasca,si toate le vom primi pe deasupra.Am cautat fericirea,dar oamenii nu mi-au dat,am cautat bogatia,a fost greu de castigat,si cate si mai cate am cautat,nimic nu m-a mangaiat.Atunci am cautat in sufletul meu,si am vorbit cu el.Suflete ce tot cauti si nu esti implinit,ca eu nu stiu ce sa-ti mai promit?Si in Eclesiastul am citit,Solomon a avut de toate,si singur a zis,le-am gustat pe toate si tot nu sunt implinit.Suflete bea si te inveseleste,caci toate intr-o zi se vestejeste.Si sa va spun metoda mea.Nu va spun secretul,o iau cu incetul.Metoda mea a fost asa.Cum stim cu totii,totu-i goana dupa vant,astazi esti,si maine pleci.Am ajuns la concluzia,sa ma multumesc cu ce am,si sa caut ceea ce imi linisteste sufletul.Si am gasit.Uite ce am gasit?Muzica in primul rand,natura pe care Dumnezeu a creat-o si meditatia pe care inima a mangaiato.Binenteles ca rugaciunea este cea mai importanta.Si nu mai caut nimic,ca stiu ca toate le am ca prin vis.Cand l-am cautat pe Dumnezeu,am gasit totul.El imi e indeajuns!Poate ca trebuia sa treaca multi ani,sa realizez aceste cautari.Nu este nimic rau in a cauta,cauta ceea ce te face sa le legi la gat,si sa le scrii pe tablita inimii tale.Asa e omul cat traieste,cauta,cauta,si tot nu le gaseste,ca nu se multumeste cu ce are,si vrea multe,si nepatrunse.Intr-o zi dupa atatea cautari,nu o sa mai vrem nici asezari.Cauta-l pe Domnul cata vreme se poate gasi,cauta-l si nu sovaii.Asa ca de obicei,eu nu am un condei,eu imi fac un obicei.Am intrat in jirebie,si am adunat o sumedenie.O sumedenie de amintiri,acum le-am facut sir.Le imprastii aici,pentru zilele cand am fricii.Si tot acum,am citit din Eclesiastul,ce folos are omul,din toata truda lui,de aici sub soare.Vantul sufla spre miazazi,si se intoarce spre miazanoapte,apoi iarasi se intoarce,si incepe din nou aceleasi rotituri.Ochiul nu se mai satura privind,si urechea nu oboseste auzind.Ce a fost va mai fi,ce ce sa facut se va mai face.Caci unde este multa intelepciune,este si mult necaz,si cine stie multe are si multa durere.Am zis inimii mele,vreau sa te incerc,gusta fericirea!Si am vazut ca si aceasta este o desertaciune.Caci drept vorbind,ce are omul din toata truda lui?Totul este desertaciune,o desertaciune a desertaciunilor,si trecem in minunea minunilor.