Sunday, September 18, 2016

Lantul intrebarilor...

O femeie plinge indurerata,de emotie,uneori,de bucurie,de tristete,fericire,singuratate,sau poate dintr-o neinteleasa necesitate.Plinge fara sa mai inteleaga plinsul,cel care o elibereaza,care o spala de indiferenta sentimentului.Ma gandesc ca putina apa si sare,sunt programate sa curga impreuna atunci cand e necesar,ne inmoaie si ne salveaza la timp sufletul,si poate intreg continutul.De multe ori si fara sa vreau,ochii vad ceea ce oamenii nu stiu sa pretuiasca frumos.Inteleg ca sa suferi e normal,dar nu gandim toti la fel,fiecare om crede ca dragostea nu iti provoaca suferinta de niciun fel.Dimpotriva,te schimba,te face sa plingi,si nici nu te da la o parte din viata.Lacrimile sunt universale,dar nu toata lumea plange la fel sau cu aceeasi frecventa.Cercetatorilor le-au trebuit zeci de ani pentru a-si da seama de ce barbatii si femeile au plansul diferit.Plansul isi are vremea lui,si rasul isi are vremea lui.Eclesiastul 3:4 Viata e ciclic antagonica,nu apuci bine sa te bucuri de ceva,se si iveste o neplacere.Vorbesti despre voiosie,optimism si incredere,cand intamplari nedorite te zdruncina din temelii,si apoi vorbesti despre acelea.E clar ca nu e bine sa fii doar trist sau doar vesel.De obicei scrii despre defecte,abuzuri,greseli,putere,este de a nu tacea cand vezi  greseli.Stiati ca fiintele umane nu sunt singurele,care se simt triste?Aproape toate animalele simt si exprima tristetea,depresia si singuratatea in felul lor.De fapt,aproape toate mamiferele plang la pierderea puilor lor.Insa fiintele umane sunt singurele care sunt predate de expresie.Femeile le spun barbatilor care plang sa nu mai fie atat de sensibili,iar barbatii le spun femeilor,fii barbat,pentru a le imbarbata.Barbatii sunt invatati ca daca plang prea mult seamana cu o femeie,iar femeile ca sunt nebune.De fiecare data cand plangem,curg din ce in ce mai multe lacrimi de care nici nu ne dam seama ca sunt acolo.Spre exemplu,mania este un mechanism de aparare tipic pentru a acoperi durerea si frica.Cand va uitati la furia si durerea din trecut,va veti da seama ca sunteti suparati pentru ca ati fost in durere,si va va fi frica de faptul ca durerea va aparea iar.Cand va veti da seama ca suferiti,veti incepe sa plangeti si sa descoperiti de ce?Spre exemplu,daca aveti un sistem de aparare care transforma durerea in furie si asa se stocheaza,ti se otraveste pur si simplu corpul cu o multime de hormone de stres eliberati de organism.90% dintre boli sunt cauzate sau agravate de stres sau suprimarea emotiilor.Plansul reprezinta forma de eliberare fiziologica.Acesta este modul prin care organismul este proiectat sa se ocupe de procesarea emotiilor,iar daca ne fortam reactiile naturale vor aparea complicatii in alta parte a corpului.Ni se spune,insa,ca plansul este esential si ceva ce ar trebui sa facem mai des daca simtim ca asa ne putem exprima.Noi nu facem decat sa dezvoltam o rezistenta la plans ceea ce provoaca suprimarea emotionala ce duce la complicatii psihologice si fizice.Contrar a ceea ce ni se spune in societate,plansul este,de fapt,foarte sanatos si ar trebui sa vina la fel de natural precum zambetul atunci cand simtim.Cateva motive pentru care plansul este important pentru noi,orice om le are,sunt in noi.Dumnezeu a innobilat fiinta umana cu aceste doua capacitati.Ele trebuie folosite corect si echilibrat.Plansul este expresia durerii launtrice,a eliberarii unor incarcaturi emotionale,sufletesti inaintea lui Dumnezeu.E de dorit sa plangem singuri,inaintea altora sau mult mai mult,inaintea lui Dumnezeu.In relatia cu altii,prin plans noi ne exprimam afectiunea si atasamentul fata de cei vrednici de acestea.De ce ar trebui sa radem?Pentru ca rasul e fixat de Dumnezeu in manifestarea noastra naturala si trebuie sa se produca la timpul lui.Rasul e consumul si finalitatea unei stari de bine,fericire si delectare.El trebuie tinut in echilibru,in functie de loc,comunitate si timp.Rasul trebuie sa aiba contextul lui.Nu va fie greu sa plangeti,mai ne facem timp si pentru ras.Viata e un complex de momente vesele si triste.Pentru fiecare din ele Dumnezeu,vrea sa ne adapteze perfect.Un minut in care razi este echivalent cu 45 de minute de relaxare.Te abtii sa plangi,nu e bine deloc,deoarece si lacrimile iti sunt de mare ajutor.Fiti mai relaxati si nu uitati ca rasul si plansul sunt cele mai simple remedii antistres,naturiste si sursa de terapie.Asadar,radeti si nu va abtineti de la plans.Rasul este medicament pentru suflet,la fel cum si plansul vindeca,deoarece lacrimile elimina supararea.Rade atata timp cat respiri si iubeste atata timp cat traiesti.In functie de cum radeti,mai galagios ori mai timid,va puteti da seama cat de extrovertiti sau introvertiti sunteti.De asemenea,rasul va ajuta sa va detasati si chiar sa uitati de problemele de zi cu zi.Cand radeti,schimburile respiratorii sunt de 3 ori mai intense,iar plamanii elimina aerul cu o mare viteza,favorizand eliminarea rapida a toxinelor din corp,scaderea colesterolului,imbunatatirea circulatiei sanguine si buna oxigenare a creierului.Important este si faptul ca rasul ajuta la scaderea tensiunii,reducerea tulburarilor digestive,stimularea contractiilor intestinale.Plansul va ajuta sa scapati de starile de nervozitate si stres.Pur si simplu simtiti ca va descarcati,iar acest lucru nu e deloc anormal.Oamenii difera unii de altii,unii se descarca prin ras,altii prin plans.S-a demonstrat stiintific ca lacrimile ajuta la eliminarea din corp a unor substante chimice eliberate in situatii de stres,ca de exemplu prolactina,hormon secretat in situatiile tensionale.De cele mai multe ori,prin plans exprimati tacit o singura informatie,nevoia de ajutor.Una din cele mai credibile explicatii pentru care persoanele care nu plang au probleme in a-si exprima sentimentele.Mai mult de atat,lacrimile sunt extrem de folositoare pentru sanatatea ochilor,protejandu-i impotriva iritatiilor sau a corpurilor straine.Asadar,radeti si plangeti atunci cand va vine.Radeti si plangeti cu sinceritate.Radeti pana la lacrimi,dati frau liber sentimentelor si descarcati-va prin plans.Sunt simple manifestari naturale ale unor stari firesti carora trebuie sa le dam curs.Daca va veti abtine,nu faceti decat sa va simtiti mai rau.Dupa ce radeti sau plangeti,va veti simti mult mai bine,deoarece corpul isi regaseste echilibrul si scade nivelul hormonului prolactina,un hormon care creste in perioade stresante.In lume multi au plans si plang,dar nu orice plans este plansul care fericeste.Ferice de voi care plangeti acum,pentru ca voi veti ride.Toate isi au vremea lor si fiecare lucru de sub ceruri isi are ceasul lui.Nasterea isi are vremea ei si moartea isi are vremea ei,saditul isi are vremea lui,si smulgerea celor sadite isi are vremea ei.Uciderea isi are vremea ei,si tamaduirea isi are vremea ei,daramarea isi are vremea ei,si zidirea isi are vremea ei,plansul isi are vremea lui,si rasul isi are vremea lui,bocitul isi are vremea lui,si jucatul isi are vremea lui.Suntem pacatosi prin nastere,pentru ca mostenim pacatul stramosesc.Psalmul 50Multe sunt caile prin care pacatul intra in sufletul nostru.Noi suntem oameni supusi pacatului,toti pacatuim intr-un fel sau altul.O inima care plinge este o inima pe care Dumnezeu o iubeste.Cercetatorii au ajuns la o concluzie,arta de a plange este detinuta de femei,potrivit acestora,femeile au permisiunea de la natura sa planga mai des deoarece de-a lungul vietii acestea trec prin multe si diferite stari emotionale,sarcina,nasterea,sentimentele materne,insa trebuie mentionat ca nu toate lumea le acorda acest drept,lacrimile fiind privite si ca semne de slabiciune.Pentru majoritatea persoanelor actiunea de a plange are o conotatie benefica,multi dintre noi trebuie sa recunoastem ca ne simtim mult mai usurati,mai eliberati dupa ce dam apa la soareci,cum se spune in popor.Despre aceste afectiuni psihice,se stie ca duc la aparitia afectiunilor fizice.Mangaiere pentru cei ce plang!Darul de a consola pe cineva nu este la indema oricui.Orice cuvant de sustinere,incurajare este buna,insa totul depinde de situatie si de cat de bine cunoasteti respectiva persoana.Deci,nu este potrivit sa dai sfaturi de incurajare persoanelor pe care nu le cunosti indeajuns,in timp ce ascultatea pur si simplu empatica este mult mai potrivita.Nu iti asuma riscul ca stii cum sa multumesti pe cineva.Cu cat relatia este mai putin intima cu atat este mai indispensabil sa intrebi persoana care plange despre modul in care ii poti fi de ajutor.In general cei ce plang in fata unui grup de persoane se simt mai putin confortabil spre deosebire de cei care plang de fata cu 1-2 persoane,care fac parte din familie,sau le sunt apropiate si le cunosc mai bine.Uneori,nu este frumos,sa lasati lacrimile sa curga,cand trebuie sa incurajati o persoana care se afla in fata unei interventii chirurgicale riscante,sau atunci cand superiorii va anunta ca nu se mai poate face nimic.Prea multe lacrimi ii poate stanjeni pe cei de fata,dar faptul ca o persoana nu plange niciodata poate avea implicatii mentale.Din diferite motive sunt persoane care pur si simplu suprima aparitia lacrimilor,ceea ce inseamna ca isi interzic orice manifestare emotionala,sau mai rau nu isi observa sentimentele interioare.Pentru aceste persoane caracteristica generala este depresia.Specialistii sunt de parere ca orice persoana trebuie sa isi recunoasca durerea fizica sau psihica,tristete,deoarece acestea nu pot fi clasificate ca fiind negative sau pozitive ci pur si simplu sunt ceea ce reprezinta.Persoanele care suprima aparitia emotiilor si nu pot plange isi pot pune in pericol sanatatea fizica.Actiunea de a plange nu este specifica doar femeilor,sau persoanelor care construiesc masa populatiei,ci de-a lungul timpului oamenii au vazut lacrimi de antrenori,care cu intentie sau fara,cu motiv sau fara au varsat lacrimi in fata lor.Chiar daca pentru persoana in cauza aceasta actiune implica o relaxare emotionala,in fata a milioane de spectatori si telespectatori poate deveni o arma cu doua taisuri,deoarece,oamenii pot naste atat sentimente pozitive cat si negative.Care este tratamentul general valabil pentru alinarea tuturor lacrimilor?Asa cum cea mai mare nenorocire pentru un om este sa piarda pe fiul sau,tot asa cea mai mare fericire este ca fiinta umana sa ajunga sa-L cunoasca pe Dumnezeu.Lacrimile omului credincios ar trebui sa se opreasca candva,tocmai de aceea nu se intristeaza ca ceilalti care nu au nadejde I Tesaloniceni 4, 13Pe de o parte,taria de caracter a anumitor oameni de a-si retine manifestarea exterioara a durerii lor si de a infrunta moartea persoanelor iubite fara tulburare,este o dovada minunata.De altfel,printre putinele momente in care fiinta umana poate simti prezenta lui Dumnezeu se numara si aceste nenorociri,greu de suportat,in care omul isi pierde propriul copil sau persoana cea mai iubita.In acea durere sfasietoare,uneori,in acea stare de strigat,fiinta umana simte prezenta lui Dumnezeu care vine printr-o mangaiere,alinare si compasiune de nedescris,ca un pansament pe ranile deschise.Pe de alta parte,durerea exagerata provoaca boli trupesti.De ce unii oameni,extrem de puternici,nu se pot abtine si izbucnesc in plans in public,iar altii raman impietriti chiar si in fata celor mai mari nenorociri?In momentul in care plang,acesti oameni elibereaza o imensa acumulare de energie exprimata prin sentimente.Plangand,incercam sa atragem atentia aspura problemelor cu care ne confruntam si pe care nu le putem solutiona singuri.Pe de alta parte,exista momente in care plansul are un scop anume la nivel biochimic,el ducand la declansarea unor mecanisme de eliberare a hormonilor de stres si toxinelor din organism.Chiar daca nu este pe deplin explicat,expertii spun ca motivul pentru care unii oameni plang mai usor iar altii aproape deloc,are foarte mare legatura cu temperamentul si experienta anterioara.Cei care au suferit traume serioase sunt mai predispusi la plans decat cei care au dus o viata senina.Amintirile dureroase genereaza emotii foarte puternice,multi recunosc faptul ca dupa ce plang se simt mai usurati,sugerand ca este bine sa ne manifestam astfel.Plansul in mod repetat este inconfortabil dar nici sa nu plangi niciodata,nu e sanatos din punct de vedere mental.Sentimentele nu sunt bune sau rele,frumoase sau urate,ele sunt,exista in noi.Trezeste-te,fiica Sionului,imbraca-te cu putere,pune-ti hainele de sarbatoare,ridica-te din tarina.Lasa lumina sa straluceasca,caci gloria Domnului a rasarit peste tine.Bucurati-va in nadejde,fiti rabdatori in necaz,staruiti in rugaciune.Ceea ce castiga biruinta asupra lumii,este credinta noastra.Femeia a fost binecuvinta cu o natura emotiva,sensibila.Ea este capabila de sentimente adinci si are o calitate rara de a intelege problemele oamenilor,si este capabila sa aline durerea altora cu compasiune si afectiune.Insa,multe femei pastreaza in sufletul lor cicatricele emotionale ale suferintelor din trecut,mult timp dupa ce problemele lor au fost rezolvate.Durerile si incercarile pot fi schimbate spre binele nostru,cu un scop suveran.Dumnezeu permite incercari in vietile noastre,incercarile pot forma caracterul nostru.Sa devii o femeie a lui Dumnezeu,trebuie sa fii pregatita sa infrunti multe incercari,dar nu permite incercarilor sa te copleseasca.Rasplata finală este un caracter asemenea lui Hristos.Daca m-ar incerca,as iesi curata ca aurul.Iov 23:10Toate incercarile si suferintele noastre sunt evenimente asupra carora nu avem nici un control.Toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu,si anume,spre binele celor ce sunt chemati dupa planul Sau. Romani 8:28Doamne,pe Tine te caut in mijlocul incercarilor mele.Numai Fata Ta tinjesc sa o vad printre lacrimile mele.Mngaierea pe care o primim de la oameni este insuficienta,mai bine haideti sa privim la Isus.Grija pe care ne-o poarta El fiecaruia dintre noi,e sa ne gasim linistea in ingrijire a Lui.Din lacrimile pe care le vars,o lacrima e varsata si pentru tine.Sunt insetata de pace,iubire si intelegere intre oameni.In schimb,totul in jur este minciuna.Care este scaparea noastra din acesta stare intunecata a vremurilor noastre?Timida,imi ridic ochii spre cer si,ma indeamna sa indraznesc mai mult.Am inceput sa privesc din ce in ce mai mult cerul,calea a inceput sa se lumineze,Dumnezeu este cel care ma conduce si-mi arata directia.Viata e o noua perspectiva,ea inseamna cu totul altceva,grijile materiale au disparut,prioritatea mea este iubirea si linistea sufleteasca.Am inteles ca principiile de viata pana la urma,ne tot invata,am constatat ca timpul s-a scurs de satisfactii trecatoare.Ioan 16,33"In lume veti avea necazuri,dar indrazniti,Eu am biruit lumea."Am intalnit persoane in calea mea,care isi pierd nadejdea foarte usor,eu ma intreb de ce e asa,singura explicatie,nu au suficienta credinta?Sa nadajduim asadar in Dumnezeu,apoi aruncati lanturile,si deveniti oameni noi.Cel mai mare lucru pe care poate sa il faca un om,este sa aiba nadejdea totala in Dumnezeu,ganduri si intentii bune.De ce?Pentru ce?Din ce cauza?Acestea sunt doar cateva intrebari pe care ni le punem,noi oamenii.Lantul intrebarilor pare nesfarsit.De ce pleaca oamenii,de la noi?De ce cad frunzele din copaci?Studierea pe care noi o punem,are ca finalitate nu numai pregatirea pentru viata reala,ci si insusirea unor notiuni,avand permanent in atentie faptul ca stiinta este un mod de a gandi.Drama ta este ca ai o minte strasnica,dar n-ai frana,din pricina aceasta te-ai lovit rau.Inceteaza sa mai faci experiente pe tine.Cat ai sa rezisti?Mintea rabda mult,dar nu trebuie sa o lovim.Eu nu stiam prea multe,visam ca sunt,cu Dumnezeu pe munte,credeam atunci ca viata e un zimbet,si nu stiam,cate imi sunt ascunse.Dar astazi vad,ca oamenii se urasc,ca oamenii se lovesc,ca oamenii nu se iubesc.De ce?De ce?De ce?De ce nu mai stringem in suflet comori,de ce am uitat ca suntem trecatori,de ce stringem arme in loc de flori,de ce nu mai suntem biruitori.Azi inteleg,de timpul de pe urma,realizez,lumea e un camp de lupta,razboaie,boli,prea multa suferinta,ne prabusim daca nu avem credinta.Dar vine o zi,cand Isus va reveni,si cand il voi intilni,biruitoare eu voi fi!





Lantul dezamagirilor...

Am avut o viata,de dezamagiri,sunt doar cateva formulari pe care le-am auzit de-a lungul anilor la tot felul de oameni.Din pacate,de multe ori,ceea ce ar trebui sa fie un lant al amintirilor placute,este doar un lant al dezamagirilor.Iar asta cred ca tine de modul in care oamenii se raporteaza la dragoste.Atunci cand suferi mult,se acumuleaza o gramada de energii negative,aduni frustrari si resentimente si uiti practic ceea ce a fost frumos in viata,bucuriile pe care le-ai avut.Culmea e ca in momentele de suferinta,foarte multi oameni se indragostesc din nou.Dragostea se naste din nemultumiri legate de propria persoana si de propria soarta.Oamenii cauta dragostea si pasiunea atunci cand viata ii dezamageste si mai ales cand au nevoie de o alta persoana pentru a umple golul din sufletul lor.Oamenii privesc dragostea ca pe un colac de salvare,astfel,ei incearca sa gaseasca in cealalta persoana perfectiunea pe care nu o gasesc in ei.Pentru ca celalalt este din start condamnat,si se pune pe umeri o presiune pe care de cele mai multe ori nu si-o doreste.Dragostea de acest tip este de fapt o scurtatura catre deziluzie.Nimeni nu te poate salva,asta este o sarcina care-ti apartine.Atunci cand colacul de salvare incepe sa piarda aer,multi migreaza catre un alt colac,si uite asa mai adauga o zi la lantul dezamagirilor.Dragostea se situeaza la polul opus,ea fiind nascuta din nevoile emotionale superioare,sa nu fim coplesiti niciodata de greutatea dezamagirilor si sa luam din acestea doar partea buna.Dupa parerea mea,nu vom mai spune,am avut o viata de dezamagiri,ci am avut o viata frumoasa,plina de experiente.Am iubit mult,din tot sufletul,altfel ce sens ar fi avut sa fiu tot dezamagita.Multe se schimba in viata,si astazi cand ma gandesc,singurul lucru care il pot obtine e un suras.Da,el va fi tot timpul unul dulce,un zambet de rememorat mereu,dar atat si poate,amicul meu.Odata cu viata si timpul,cu toate lucrurile si sentimentele,care ma acompaniau fiecare zi,trebuie sa invat sa rad,sa nu uit sa zambesc niciodata,sa vad partea buna a lucrurilor si sa inteleg ca nimeni si nimic nu merita o lacrima.Incet,incet am invatat,iar acum iarasi s-au schimbat lucrurile.Au fost multe lucruri,ciudate,complicate,dificile,la care nu ma asteptam.E ciudat ca s-au schimbat,dar niciodata eu!Si pentru toate astea,viata,chiar merita un zambet!Am gresit,si probabil inca gresesc,maine e ziua aia speciala pentru fiecare persoana.E ziua ta,si sa iti pot sopti la ureche,va fi totul bine.Nu stiu ce e cu viata asta,pe care am promis ca o voi trai cum imi dicteaza inima,insa de cele mai multe ori fac ceea ce imi dicteaza frica,imi e frica sa nu gresesc,dar probabil asa gresesc cel mai tare.Vreau sa cred ca totul e doar o iluzie,e frica.In fiecare zi inveti un nou amanunt al vietii e ca un curcubeu si poti combina culorile pentru a iesi in fiecare zi o alta nuanta.Imi place sa combin culorile inchise dar si culorile pline de speranta,astazi combinand rozul cu negru.Spunand lucrurilor pe nume,ai vrea sa fi o zana si sa o transformi in cuvinte.Nu stiu daca am mai simtit asa ceva,facand in minte un rezumat la trecut...



Lantul dragostei...

Leaga-ne,Doamne,pe toti impreuna,
Cu lanturi ce nu pot fi rupte.
Leaga-ne,Doamne,pe toti impreuna,
O,leaga-ne prin dragoste.

Este un singur Domn,
Este un singur Fiu,
Este un singur Duh,
De aceea-Ti cant.