About Me

My photo
Sunt un om,ca si tine.Un calator prin mintea ta.Ca m-am nascut nu e vina mea,ca am trait,e multumirea mea,dar cum ma voi duce,e planul lui Dumnezeu!

Sunday, January 18, 2026

In vesnica pomenire…

Emilia Ban-Peptenar-10 Septembrie-1954-20 August-1993 Arad-Bujac
Stefan,Adriana,Dana-Peptenar 6 Octombrie-1996 Chicago
Ioan Peptenar 16 Septembrie 1934-23 August 2000 Arad-Bujac
Elena Isfan Peptenar 10 Iulie 1934-13 Octombrie 2016 Phoenix-Arizona
Camelia Georgiana Borcean 28 Iulie 1979-9 Septembrie 2021 Phoenix-Arizona
In amintirea fratelui meu Stefan(Utu)Adriana si Dana.Ne vom vedea la acele tarmuri,unde lacrimi si dureri nu vor mai exista,si nici despartirea nu ne va mai despartii.Imi vine si mie randul,dar imi astept randul.La revedere cu intervedere.Imi aduc bine aminte,parca era doar ieri,dar azi,ei nu mai sunt.Domnul le stie pe toate.Este inca un mister ce s-a intimpat cu fratele meu Stefan(Utu)pana eu mai traiesc nu voi uita despre tragedia fam fratelui meu Stefan.Parca a fost ieri,nu pot sa uit si nu voi putea uita niciodata ultima mea intilnire cu el la Biserica Philadelfia din Chicago.La terminarea programului am dat mana cu el si am povestit.Ar fi multe de spus dar viata nu ma lasa sa traiesc,am multe intrebari dar fara nici un raspuns,de ce si de ce?Am cautat fericirea dar de la nimeni nimic nu am aflat,dar am vazut ca si ei sunt tot niste muritorii.Azi chiar de pling o clipa,privesc numai in sus,de si dureri am foarte multe,dar am o singura SPERANTA,SPERANTA CEA DE SUS!Nu stiu daca asa a fost voia lui Dumnezeu sa moara ca si martirii,dar fiecare isi are soarta lui,intr-un fel sau altul,dar cu DUMNEZEU INAINTE!"Caci daca traim,pentru Domnul traim,si daca murim,pentru Domnul murim.Deci,fie ca traim,fie ca murim,noi suntem ai Domnului" Romani 14:8 NE VOM REVEDEA!Fiecare inima oboseste,de durere,de neputinta,de incercare,de ne-iubire.Si nicio inima nu poate sa renasca din praf,altfel decat prin multa Iubire.Desigur ca toti avem un timp.Viata mi-a demonstrat ca in fiecare clipa am pentru ce sa multumesc.Viata mi-a luat,mi-a dat,mi-a lasat si amprenta,dar fara rabdare si putere nu sunt nimic.Azi ca de fiecare data,m-am inspirat dintr-o cantare a unui hadicapat Bradley Walker,si nu numai,o poveste de viata,”This life i live,or learning to live again.”Asa sunt si oamenii ca pietrele pretioase,ne lovim de pietre in fiecare zi,sau ne impiedicam de vre-o piatra si nu stiu care e valoarea ei.Oricum viata ma tot invata,pana cand nu-i mai pot face fata.Aseaza totul la loc de cinste,si lasa contemplarea sa existe,ca sa te miste.Ce naivitate,am crezut ca pot masura timpul cu de toate,si am ramas,ca nu se poate.Am scris o carte de aducere aminte,pana mai am minte.Imi aduc cu drag aminte de Emilia,Utu,Adriana,Dana,tatal si mama mea,acum,ce sa mai zic,si de fica mea Camelia.Dar stiti ceva?Am cunoscut si zile bune,dar am trecut si prin zile grele,dar am trecut si peste ele.Uneori am dureri fizice,alteori dureri sufletesti,dar inca ma trezesc.Nu am tot,dar asa cum sunt,i multumesc.Doar cu ajutorul Lui am trecut,mai departe.Si astazi spun si eu oricui,mergi mai departe,cat inca se mai poate.Nu am cedat,m-am transformat,ca nu mai este mult,si voi fi si eu cu Domnul,in al Lui palat.Multumesc tuturor celor ce mi-au venit in ajutor.Nu dau nume,ca pentru unii o sa-i supere,iar pentru altii sa nu sufere.Domnul sa va binecuvinteze pe toti,de la cel mai mic pana la cel mai mare,si sa putem sta bine,cu totii pe picioare.Rasplata sa vi-o dea Domnul,ca de la mine omul,sunt ca si pomul.Inima imi plange,dar Domnul ma mangaie.O poveste adevarata,care nu se uita niciodata.In 1993 Emilia,sora mea,a avut un acident de masina,si a plecat,in Cer sus,la Domnul Isus.In 1996 fratele meu Stefan(Utu)Adriana sotia lui si Dana nepoata lui,tragedie mare ne-a lasat.In 2000 tatal meu,pe urmele lor a plecat.In 2016 mama mea ne-a lasat,si in Cer a colindat.Au trecut 10 ani,mama.In 2021 fica mea Camelia,a falimentat,au trecut 5 ani,de atunci,cand toate sau alineat,in Cer toti ei au cantat,de dureri ei au scapat.Iar eu,aici,acum,si nu stiu cum,Domnul zile mi-a scris,pe drum,sa nu ma infum.Asa e viata fratilor,vrei nu vrei,trebuie apa sa bei,sa fim mai voinicei.Cand mi-e scrisa ziua,nu mai vreu nici palaria,nu o sa mai vad nici sicria,doar ma duc.La toti ne vine randul,cand nici nu-ti vine gandul,doar strabatand-ul.Fiecare cat rezista,si cat largimea mai exista.Toata viata stam in rand,si tot ce ne pica in cap,primind.In amintirea celor dragi ai mei.Mama,se implinesc pe 13 Octombrie 10 ani,dar amintirea o pastrez mereu vie in inima mea.Vei ramane vesnic in inima mea.Sora mea Emilia a plecat acasa,in anul 1993-33 de ani,de atunci,pe plaiurile cerului,iar apoi fratele meu Stefan si sotia Adriana,si nepoata mea,Daniela fica sorei mele Emilia, in anul 1996-30 de ani.Sunt multi ani de atunci,si ii voi purta mereu in sufletul meu.Iar apoi plecarea tatalui meu la cele ceresti,in anul 2000-26 de ani,si asa rand pe rand ne vom reintregi curand.La un moment dat,fiecare om moare,nu conteaza ca esti tanar,casatorit,cu copii sau batran.Moartea nu ne iarta pe niciunul,chiar daca avem averi sau suntem saraci.Pe moment nu vrei sa accepti acest lucru,dar cu timpul te obisnuiesti.Despre tine ce se va scrie cand vei pleca?Era in luna Octombrie,undeva dupa ora tarzie.Era o toamna frumoasa.La televizor stirile curgeau din abundenta.In urechile mele nu vroiam sa aud nimic.Nu am recunoscut nimic din tot ce s-a intamplat.Nu,nu se poate asa ceva.Nu este adevarat.Apoi am privit in sus,si desigur ca si fiecare,aceiasi intrebare?De ce si de ce?Am fost paralizata,trebuia sa cred ca este adevarat.Si i-am spus Dumnezeului meu.Cum ai putut sa lasi sa se intample asa ceva?Unde ai fost Tu?Desigur ca a trebuit sa treaca mult timp,si multi ani,pana am auzit vocea Lui,care mi-a spus in gandul meu,intr-o zi tu vei afla.Stiu ca si Dumnezeu a vazut cand fiul Sau Isus a murit pe cruce pentru noi.Dar cu toate acestea intrebari,totusi ceva in inima mea nu ma lasa.O zi a dreptatii va fii.In linistea ce se asternuse peste mine,a urmat in inima mea aceasta cantare. Dincol de zare e o dimineata,mai glorioasa,fara apus.Sfarsita-i truda si o alta viata,am pe vecie,cu al meu Isus.Dincolo de zare,ce intalnire,cu preaiubitii plecati la El.Si intr-o unire fara de despartire,vom fi acasa,la Tatal in cer!Filipeni1:21"Caci pentru mine a trai este Hristos si a muri este un castig"Cu siguranta castigul e unul mai mare decat ne putem noi imagina,moartea e castigata pentru cer!Viata mea se poate rezuma in cateva strofe.Sunt un pribeag fara de tara,ratacitor prin lung pustiu.Dar am in ceruri o comoara,si tara mea-i in vesnicii.Ma-ndrept spre cer sa-L vad pe Domnul,sa nu mai fiu un peregrin,caci dupa ce-am sa trec Iordanul,se va sfarsi al meu suspin.Voi arunca a mea povara,Eliberat sub crucea grea.Nadejdea mea nu o sa moara,si voi intra-n odihna Sa.O zi diferita de altele,un drum al durerii,al lacrimilor,un drum in care speranta obliga parca la resemnare,si la o intelegere a voii lui Dumnezeu.Anii au trecut,dar amintirile raman.Citesc si recitesc mesaje lasate de cei dragi ai mei.Mi s-au umplut ochii de lacrimi si inima de bucurie cand am descoperit ce viata frumoasa au trait,si ce mult ei sau iubit.Plang de multe ori ca sau dus asa de repede,dar stiu ca sunt dusi in corul de ingeri.Nu pot trece nicidecum peste toate,dar Harul Domnului ma tine.Am nadejde si traiesc cu speranta revederii.Toate trec si ne lasa cu suspin,si altele vin,si ne face venin.Amintiri ce nu mor,dar dor.

Se sterge,dar nu se uita…

Se sterge,dar faptele nu se uita.Baba Raveca,inca nu se imburda,ramane tot surda.Am incercat sa vἰndec tot,dar nu exista antidot.Si am luptat ca un soldat,pana cand,toate le-am lepadat.Unde este timpul,care spunea ca-nvinge timpul?Acum doar lacrimile-mi mangaie chipul.Inca mai sper,nu pot uita,nici ce-a fost ieri.Ce e bun si ce e defect,eu sunt cu efect,dar trag de defect sa fie mai drept.M-am vazut pe mine,cand nu am mai vazut,ca nu am vazut.Tu ai vazut,ce nu ai mai vazut,ca nu ai vazut?Fica mea Ramona mi-a spus,tu de ce nu ai vazut.Eu am vazut,dar nu am vazut,ca nu s-a vazut.Dar nici ea nu a vazut,ca nu s-a vazut.Si tot ne-am vazut,dar de vazut nu s-a putut.Acum am vazut,ca am putut sa vad sa scriu,si voi sa vedeti,ce nu ati mai vazut.De vazut s-a vazut,dar noi nu am vazut,cand am vazut.Viata nu e dreapta,eu trebuie sa fiu dreapta,dar nimic nu ma mai indreapta.Si azi,ca si ieri,si in fiecare zi,sarbatoresc viata.Impart cu tine fericiri,dar si dezamagiri.Sunt optimista,dar cateodata sunt si pesimista.Paranoia,metanoia,si nevoia,m-a intors cu voia,si am cazut pe a doua.Rima nu a picat,doar eu m-am rasturnat,inca nu am decedat.O zi minunata,eu sunt o strofocata,toate m-a lasat balta.Traiesc,axeitatea ma smulge,vorbesc,dar nimeni nu ma aude.O linie dreapta,imi este pe frunte,ma privesc,nimeni nu-mi raspunde.Pornesc sa privesc,si cerul de departe ma strapunge.Alerg mai departe.Am impartit cu voi,din tot ce eu am adunat!Din nou de viata,eu m-am bucurat!A fost doar un moment de neuitat,si pasarelele m-au salutat,intreaga natura a cantat,de dureri am si uitat.Si adeseori pe-a vietii carare,intampin tragedii si suparare.Pe calea vietii,adeseori dureri vin si zdrobesc al meu senin.Pe-a vietii carare,adeseori luam hotariri pripite.Trebuie sa lupt,sa inving,Doamne,ajuta-ma,orice atac vrajmas sa-l sting,cand voi fi in lupta.Cateodata,ceea ce conteaza,nu este ceea ce avem,ci ceea ce am renuntat sa avem.Ma gandesc,dar imi dau seama ca doar asa ma pot trezi la realitate.Calc si azi pe urma pasilor de ieri,nu stiu alte drumuri,sa se opreasca o clipa dintr-un veac ce vine.E la fel ca ieri,dar ii spunem maine.Dar e omeneste sa ne dorim ce nu putem avea.Pentru ca asa suntem noi,niciodata nu apreciem ceea ce avem.O,omule,ce mari raspunderi ai,de tot ce faci pe lume,traiesti o viata,e numai una,omule,tu vei pleca din lume.Eu sunt bolnava,inca mai supravietuiesc.Uneori,adeseori,adesea e nevoie de trecerea multor ani.Viata este in continua incercare.Plansul este o reactie normala si a-l retine este foarte daunator pentru sanatate.Si pamantul este bolnav.Toti suntem bolnavi,mai mult sau mai putin,mai devreme sau mai tarziu,toti oamenii cad prada vietii traite.Toti sunt afectati de boalele acestei lumi.Asa mai trebuie sa radem si noi putin,sa mai scapam de stres.Imi place sa multumesc pentru fiecare zi,in care ochii mei sunt mangaiati de primele raze de soare,si sa multumesc pentru purtarea de grije de fiecare zi.Fiinta mea suspina,adanca pace va domni,si adanca armonie,atunci cand Tu vei reveni.Ajuta-ma ca sa-Ti slujesc,o Doamne,numai Tie,ca in ziua aceea sa primesc,a Ta Imparatie.Nu exista nimic,nici o imprejurare,nici un necaz,nici o incercare,care sa ma atinga,atata timp cat ele nu au trecut mai intai prin Dumnezeu,apoi m-au patruns si pe mine.Daca au ajuns,este pentru ca exista un scop maret,pe care eu inca nu-l pot intelege.Nici o imprejurare nu ma va tulbura,nici o incercare nu ma va dezarma,nici o situatie nu ma va face sa dau inapoi.In Tine voi gasi doar bucurie,pace,armonie,si voi gusta din apa vie,ce curge de sub tronul divin.Atunci eu voi uita de tot amarul vietii.E o lume,dar toate vor trece,chiar daca vantul sufla si te bate,peste spate,tu canta si invata,viata merge mai departe.

Thursday, January 15, 2026

Fara cuvinte…

Nu pot sa descriu in cuvinte,pentru ca nu am cuvinte,dar scriu cuvinte,ce imi vine in minte.Fiecare zi e un dar,fiecare rasarit de soare arata cat de bun esti Tu.Fericit e cine te-a aflat!Dar mai fericit e omul care are parte de Tine neincetat!Cu alte cuvinte,despre alte dorinte,imbinate in cuvinte.Fara prejudecati,toti suntem cu scaieti si stim sa tragem sageti.Nu judec,ma prejudec sa nu alunec.Imi vad de viata mea,nu ma ascund sub dusumea.Cu ce m-am ales,din tot ce am adunat,toate in gunoi a intrat.Multumesc si de technologie,ca pe vremuri,de astea nu se stie,dar se descurcau si iei,de pe hartie.Poate si pe o frunza de papadie.Acum pui pe Google si tot ce vrei,ai aflat.Ce a fost o sa mai fie,dar se spune technologie.Dar viata,oricum este grea,si nu scapam de boala rea.Sa ne fie la toti bine,hai sa mai cantam o melodie.Apoi ne-om ruga,si fiecare la ale noastre vom pleca.Unii se vor culca,altii nu se vor mai scula.Asa e omul pe pamant,trece ca fumul luat de vant.Daca voi ati inteles,faceti tot ce mai puteti.In the next moment,now is my moment!In momentul asta sunt eu,exist or exit.Singura m-am educat,dar am facut si pacat.Mama mi-a spus asa,ori cu sapa,ori iei mapa.La sapa am sapat,mapa in maini eu am luat,si la colectiva am plecat.La sapa eu m-am educat,si cu mapa m-am lansat.Cu ce m-am ales din invatat,cand am luat tot patru la patrat.Iar acum la batranete,cand imi creste si mustete,si par pe fata,ca si plete,de zici ca ai tot pete.Uite pana unde am ajuns,si fara scoala,am patruns.Da,unii se duc foarte departe,si de toate au parte.Sanatate tuturor,fara cuvinte eu v-am predat!Not in this moment!Google is slow cu cold slow.Definition of remarkable,worthy of being or likely to be noticed especially as being uncommon or extraordinary.De dimineata m-am trezit cu gandul,si am vorbit cu Dansul,apoi m-am intocmit cu scrisul.Asa a fost postarea de azi,dar in picioare dreapta am ramas.Sunt fica de Rege,si azi gandurile ma reculege,si stiu ca am o lege.Nu sunt nimic,sunt un om din lut,o frunza in vant,un suflet cusut,ca viata m-a batut,si am ramas la toate mut.Sunt un om,doar atat!Pot totul in Christos care ma intareste!Toate le-am invatat doar pe pielea mea.Toate merg invers,ca le scriu in vers.Toti suntem destepti,si intelepti,citim si de pe pereti.Traiesc,visez,ma amuzez,sunt cu natura la interes.Nici un loc nu ma incanta,doar singura natura ma avanta.Ma uit in jur,in lung si-n lat,lumea parca a decedat,sunt tare amarati si nesaturati.Bine ca traiesc,bine va povestesc,bine ca ma urmaresti.Eu tot cu iubire traiesc,pe unde umblu singura ma fericesc.Azi sunt jos,maine sus,si intr-o zi,voi fii cu Isus.Sanatate tuturor,munca buna si cu spor.Chiar de cu zori,ma dusai intr-un pridvor,sa privesc omenirea in culori.Lumea multa am zarit,si de dragoste eu le-am vorbit.Am invatat sa ma rog frumos,Domnului Christos sa nu fiu neputincios.Uneori radem,uneori plangem.Ne fardam prin cuvinte,si pornim la drum,cautatori de maruntisuri.Ne sperie drumul si facem din colturi o lume,din sulfet,nimic.Ma aliniez atunci tacerii,o tacere atat de plina,ca as putea sa-mi pierd rasuflarea,si scriu iar cuvinte.Acum nu pot gasi cuvinte pe care sa le astern in continuarea punctelor.Zambetul unei dimineti,in care deschid cu fiecare ceas romanul zilei de maine,o fila goala din cartea vietii,ori un pretext de a retrai in surdina o alta melodie.O aroma dulce de ganduri ca o mangaiere usoara,o privire profunda precum un elixir sorbit,in care de multa vreme se citesc cuvintele.Cautam calea de a ma apropia si mai mult de caile nesfirsite ale vietii,ori sa patrund sub sinele lucioase ale omenirii,secate de timp.Sa fi fost eu aceea,oare,in care au adormit zambetele inocente,pure.Secretul fericirii este increderea in Dumnezeu.Am credinta in cuvant,si ma tin de cuvant.Pana mai am cuvant,scriu tot ce mie imi vine in gand,sa treaca timpul zburand.Chiar daca nu te-ai tinut de legamant,tot o sa zbori in vant,ca asa este scris,cu legamant in Cuvant!Ma opresc sa mai poposesc,si in Cuvant sa mai citesc,pana nu ma nimicesc.Dumnezeul dragostei si a-l milei,sa ne miluiasca,sa ne sfinteasca,cugetul,gandul si sufletul.Amin

Wednesday, January 14, 2026

40 inainte,Alice!

Azi e ziua ta,zi frumoasa ca tine.40 de ani,inainte,si lasa ca viata,sa te surprinda.Sanatate si mult bine,cu Dumnezeu inainte.Iubire,Speranta,si mergi tot in fata.Cu dragoste,de la mama ta.Bucura-te de viata!

Tuesday, January 13, 2026

Sa nu ma compatimesti…

Nu ma compatimi,am multe patimi,cu stratii de intru in gratii.Mi-am facut un bilant,si am intrat in sant.Ca sa ma tin tare pe picioare,m-am legat cu lantul de picioare,sa pot fugii mai tare.Traim intr-o lume a misterelor,inconjurati de un lant al intrebarilor,iar in fiecare zi se naste o enigma.Numai ca nu ne dam seama ca toate raspunsurile sunt in noi,la fel ca si intrebarile.Tot ce avem nevoie sa stim e inauntru,trebuie numai sa invatam sa gandim.De multe ori ma supar pe mine,dar nu ma supar pe Dumnezeu.Desigur ca de multe ori Il supar,vorbesc si ma rog,ca doar sunt un om.Viata nu e dreapta,si chiar acum am ascultat o cantare cantata de un handicapat si mi-a topit inima,si cantarea a fost,mi-e mila de voi.Cuvinte pure si adevarate,noi il miluim pe el ca e handicap,dar noi suntem sanatosi,dar si mai handicap.Parca n-i so suit la cap,si n-e facem de cap,dar fara cap.Si de ce nu vreau sa ma supar pe Dumnezeu,ca El face cum vrea,nu cum vreau eu.Toti avem probleme si trecem prin dureri si greutati,dar asa este viata!Atata invidie,atata rautate,dar toate trec,si intr-o clipa trec si eu.Prefa-ti lacrimile in stele,si tot raul sa se topeasca-n topitoare,sa stii ca lui Dumnezeu i pasa,cu dragoste El te asteapta acasa!In viata totul se plateste,dar se si rasplateste!Are Dumnezeu grije de toate!Nu ma supar pa Dumnezeu.Ati mai auzit din astea,"pana vine Dumnezeu,moare sfintii!"Trag aier in cept,ca ma doare imina,si nu vrau sa raman far ia.Pa unii i bagam in Iad iar pra altii in Rai.Pa cei slabi da minte sa-i iertam,si pra cei buni la inima sa-i torturam.Pai,ba fratilor,ati mai auzit asa ceva,o femeie merge la biserica,si are tri prunci cu tri barbati,si cel de-al treilea,are o gramada da purindei.No,ni tu la fratele,so bagat coada intra picioare,sa nu-si mai faca da racoare,sa nu intre la racoare.Totu-i bine si frumos,cand i omul dragastos,si sa da cu curu-n jos.Daca nu va placi,nu citi,ca pentru nimi no-i muri.Viata asta blastamata,da la Adam incurcata,a ajuns si pra la noi,aplicata.Imi pare rau da cei ca mine,care sufere intre suspine,ca da cand eu m-am nascut,numai blastam am vazut.Dar am mai vazut si pace,cand inchizi ochii,si le dai la lume pace.Am ajuns aici,la anii mei,sa vad si sa aud,ca multi nu sunt miei,sunt doar misei,sa nu-ti pui capul cu iei.Dar asa e viata,cand te prinde,iti taie fata,sa vezi doar ceata.Ce vreau sa spun este ca,cei buni la inima sufera da pa urma celor slabi da minte,ca si tu sa iti pierzi mintea.Ce o fost,a mai fost,si ce-o venii,sa fim tari si pregatiti,ca nu o sa fim osinditi.Poate mai obositi,dar pan la urma si biciuti.Am realizat ceva,ca nu conteaza cat de grea e pedeapsa ta,ci cum sti tu manipula,sa iesi basma cura.Poti sa faci orice miselie,si orice tragedie,ca scapi curat ca si din cutie.Am vazut-o,am simtit-o,am trait-o.Si ce ne ramane de facut,sa fim tari,si sa ramanem muti,ca daca nu,te imputi.Cate m-i sau intamplat si mie,dar adevarul,cine-l stie?Eu si Dumnezeu.Baga-ti pumnul in gura si taci,ca mai bine faci,ca sa nu faci draci.E foarte greu sa vezi,si tot sa nu crezi.Ce rasplata?Cat esti pa pamant suferi,si cand mergi in Cer,tot suferi.De ce?Ca trebuie sa-ti platesti pedeapsa.Dar cine a venit jos,si a povestit cat de groaznic a platit?Fratilor,asa e viata!Cel tare la inima rezista,iar cel slab de minte,tot te minte.Asa ca,viata merge tot inainte,chiar de ramai si fara dinte,ori de esti parinte,tu fa lucruri sfinte.Nu sunt jandarm nici judecator,dar am in viata un rol,sa ma rostogolesc tot inainte,chiar daca viata tot ma minte.Am invatat de la cei tari,sa nu te pui in gat cu cei mari,ca sunt doar niste tantari.Fi desteapta Raveca,capul sus,si mintea deschisa,sa judeci inainte,sa nu fi inchisa,nici prinsa si apoi stinsa.Da,asa am vazut eu lucrurile,cu ochii credintei mele,pana voi ajunge la stele.Ma doare de mine,de cei tari la inima,si de cei ce nu-si scot capul din perina.Chiar daca viata este grea,am invatat pe pielea mea,sa nu ma lovesc cu catarama grea,ca nu e vina mea.Nu ma lupt cu pumnii in vant,ma lupt sa imi fac avant,pan ajung la mormant.Am incercat cu toate puterile mele sa rup lantul fardelegii,dar nu am putut,dar nici Domnul nu a vrut.A lasat sa fie asa,ca la Adam pa Eva,sa sufere consecinta rea,pana cand lumea asta se va termina.In consecita,chiar daca am luat si eu fiinta,nu am avut chibzuinta,si am ramas cu nazuita.Nu se poate,si nu se va putea,sa se sparga radacina rea,chiar si genetica si toata adienetica,pana nu vine infernetica.Nu sunt depresata,nu am scris ca sunt iritata,am scris ca acum sunt putin mai cultivata,dar fara cravata.Sunt eu,o demodata,dar trebuie sa rezist,pana nu sunt lichidata.Cu parere de rau,pentru cele scrise,nu sunt interzise,sunt de mana mea scrise,acum la ora asta,in culise.Fiti tari,si imbarbatati-va,ca toate le primim cu dublatie.Celui slab,putere,celui tare,mangaiere,ca pa toti ne prind,zilele grele.Nu vreau sa pic,vreau sa ma ridic,chiar daca acum sunt mic.Vreau,vreau,vreau,sa fiu tare,sa ajung acolo sus,mare!Nu pa pamant,pa locul sfant!Cine-i sfant,sa se sfinteasca,cine nu,sa ia o coasa,sa fie mai norocoasa!Cred ca am scris destul!In incheiere,va urez drum bun!Leaga-ne,Doamne,pe toti impreuna,cu lanturi ce nu pot fi rupte.Leaga-ne,Doamne,pe toti impreuna,o,leaga-ne prin dragoste.Este un singur Domn,este un singur Fiu,este un singur Duh,de aceea-Ti cant.Am facut pacat,ca m-am indopat.Traiesc viata cu proza,ca nu a putut fi roza.Nu am trait sa ma distrez,am trait sa scriu cum sa rimez.Nu am invatat viata pe de rost,dar am invatat sa-mi fac din viata un rost.Hai sa recitim incet,ca in orice fiinta,se ascunde un poet.Viata e mult prea scurta,sa traim cu bucurie si din mers,si zilnic sa-i mai facem cate-un vers.Nu judec pe nimeni,mai ales in momentul in care nu pot intelege.Uneori ne dorim sa reparam greseli,dar e prea tarziu.Oamenii vin si pleaca din viata noastra.Viata te indreapta catre oamenii ce raman doar episoade in viata ta.Cand sunt suparata,am dreptul sa fiu suparata,dar nu am dreptul sa fiu rea.Viata imi poate lua tot ce mi se cuvinte intr-o clipa,chiar daca este incorect,sau ilegal.In viata este o tragedie atunci cand o privesc in prim-plan,si o comedie cand o privesc in ansamblu.Sunt argumente care se impart,pentru ca inteleg si nu inteleg.La nivelul meu de intelegere al subiectului de fata,in incercarea de a nu condamna pe nimeni.Sunt prea multi oameni la fel,cu aceeasi mentalitate,cu aceleasi idei.Nu te amesteca in multime.Majoritatea oamenilor sunt la fel.Esti diferit doar accesand si valorificand potentialul tau de a actiona diferit.Gandul este rezultatul procesului de gandire.Atunci cand gandesti inseamna ca iti faci o idee despre un lucru,si multe lucruri nu pot sa le aprob.Fa bine ori de cate ori poti.Raul,pot face toti.Binele,doar anumite persoane au privilegiu sa faca si sa aduca un strop de fericire la persoanele care au nevoie.Nu-ti dai seama cat de puternic esti,pana cand singura optiune e sa fii puternic.Doamne,inainte de a ma proteja pe mine,ajuta-i si protejeaza-i pe toti cei pe care-i iubesc.Viata te pune la incercari,dar Dumnezeu te ajuta sa treci peste ele.Este foarte util sa observam ce defecte au cei din jur pentru ca le putem corecta pe ale noastre,dar este la fel de important sa vedem si calitatile celorlalti pentru a ne descoperi pe noi insine si pentru a evolua.Nu uita,nu-ti dori bogatii si succes,doreste-ti sanatate,si vei fi un om implinit.Sa nu ma compatimesti,mai bine sa mijlocesti,si pe tine sa te fericesti eu vreau tu sa reusesti,sa te pocaiesti.

De voie,de nevoie,am voie…

Pierduta in tacere,o raza de lumina imi lumineaza sufletul imers,dar tot din mers.De voie,de nevoie,am voie,sa stau langa un copac,barzele s...