Toti suntem importanti…

Toti suntem importanti,dar nimic nu mai este important,toti ne-am rasturnat.In fiecare zi m-am saturat sa mai aud barfe si nacazuri,ca ma baga in garduri.Oameni buni si oameni rai,sunt pretutindeni printre noi,dar sa nu aratam,cu degetul.Multe nu mai vreau sa spun,nu barfesc si nu urasc,de toate ma feresc.Drum bun sa aveti,eu va spun ca la niste isteti,nu stati cu capul in pereti!Omul tare are rezistenta,dar cel slab intra in ipotenta.Cat despre mine pot sa spun,sunt tare dar si am frica,cand furnicile ma pisca,si mananc si multa frisca.Sa fii puternic este o putere,sa fii fricos,e si mai mare durere,dar avem din amandoua,ca suntem facuti de roua.Trebuie sa mancam ceapa cu oua,ca sa fim tari si atunci cand nu e o zi de hora.Puterea este in noi,cateodata se imparte la doi,alteori ramanem singuri si goi.Cu totii suntem puternici,dar trebuie sa fim cucernici si nu siretelnici.Eu sunt tare,atata timp cat nu cad de pe picioare,si nu ma sperie o boala prea grava.Atat timp cat sunt fearless i become limitless!Acum sa plecam la a le noastre,si sa fim puternici in toate,si cu credinta in Domnul,ca vom rezista inca o data.Sufar de mai multe boli,si sufar,ca sufar.Sufar ca ma supar,si nu prind un nufar.Nu sufar de nebunie,ma bucur de ea in fiecare minut.Vrei sa ma auzi,asculta-ma,vrei sa ma privesti,priveste-mi sufletul,nu chipul.Vrei sa ma intelegi,asculta-mi inima.Sufar de o boala,am luat-o de pe strada,nu-mi da pace sa traiesc,cand vreau sa o potolesc.E o boala virtuala,sufar si de pacate,ca sunt cu mainile la spate,sa-mi fac dreptate.Si asa povestea mea,cu suferinta dupa ia,m-a bagat in bezna grea.Toti suntem vatamati,dar ambitioasa din pruncie cu mandrie,harnica de nevoie,si lenesa din obicei si placere,ca mine alta,nu se mai cere.Am trecut pe aici,nu mai am nimic de zis,totul este manuscris,si ramane in abis.Ma duc cu cocoasa mai departe,pana viata mi-o desparte.Sufletul m-i se tot rupe,nimeni nu vrea sa-l asculte,si la lume nu m-as duce.Trandafir plin cu spini,si eu sunt intre straini.Dumnezeu nu imi da,numai cat pot io duce,dar eu tot m-as duce.De tanara m-am trezit chiar fara sfinti,si tot greul pe mine m-a atins.Ani lungi de suferinta,m-a adus la pocainta,sa nu-mi pierd a mea credinta.Am ajutat pe cine am putut,si cand eu ajutor am vrut,toata lumea a disparut.Sufletul meu nu moare de mancare,ci de o suferinta mare,ca nu mai gasesc leac,la ce ma doare.Mi-am pus sufletul in sac,sa-l pastrez cat mai curat,chiar de este bombardat.In viata am vazut multe,oamenii ce iti sunt dulce,te loveste chiar pe frunte.Nu vreau sa ma rog de lume,toate lui Dumnezeu,eu ma aplec si i-oi spune,de sunt rele,ori sunt bune,cu El raman cat sunt in lume.Lumea este buna,cateodata e mai nebuna,dar eu nu ma las de glume.Sunt aici,am in mana un fir de floare galbici cu albici,ma uit la el si ma mir,ce sa mai zici!Si asa de mic fir,ramane si el,nimic.Si viata e ca un fir,cand ti-e lumea mai draga,si vrei sa te inspiri,disipiri fara stiri,ca un fir,dar nu de la stiri.Fara Shecspiri,in a lumii firi,o sa reanvi.Cu veniri si reveniri,din al mortii elixzir,va previn.Ma uit dincolo de zare,si soarele ma orbeste tare.Ce pot sa inteleg acum,cand pe suflet ma apasa,cand lacrimi pe obraz mi se varsa,si tind sa cred ca e capat de cer.Scriu versuri desarte,groaza o vad,ca afara e multa nedreptate.Toate lucrurile stralucesc,acolo unde este culoare.Oglinda reflecta imaginea,dar sufletul reflecta frumusetea.Ma doare fiecare clipa,de nu ma-nalta catre Cer.Life goes on.M-am inchis in camara mea,si i-am spus Domnului,ce nu as vrea sa stie nimeni,i-am spus Numai Lui.Ceva ce am invatat din experienta mea personala.Durerea doare,dar mai tare doare vindecarea.De ce?Pentru-ca si daca,vindecarea s-a produs,eu am ramas tot fara raspuns.Vindecarea,e un fel de placebo,asa cum iei un medicament,bun pentru ceva,dar ne bun pentru altceva.Si in final,am doar amortit durerea,dar fara vindecare.Eu cred in vindecare,dar cicatricele raman ca urmare.Uita si iarta,dar viata nu te iarta.Uita ca a trecut,dar nu te uita in trecut.Iarta sa fi tare,chiar daca inima te doare tare,canta o cantare,sa te amagesti cu o alinare.Azi am invatat cum sa scap sa ma scarpin in cap,dar si de lume sa nu le fac pe plac.Punct si cuprinzator.Daca ti-e greu,scrie,daca multumesti,scrie.Daca crezi ca nu ai nici un rost,scrie,ca viata este o poezie.Scrie tot ce te doare,mai sufla si o papadie,sa vezi ca mai exista lume,ce chinuie,chiar si in pustie.Scrie iubirea,amarul si harul,ca toti suntem la sfarsit,ca si talharul.Ajunge zilei necazul ei,iar eu il am pe-al meu,si tu pe al tau,si toti suntem batuti,de Dumnezeu.Domnul nu bate cu bata,ne bate cu miluita,ca sa cinstim si clipa.Ma gandesc acum la voi,ati suferit ca si noi,am fost batuti,de am ramas goi.Daca nu poti a scrie,memoreaza o poezie,poate inima sa mai invie.Nu suntem blestemati,suntem transformati.Din viata alungati,si in ceruri stramutati.O Isuse,da-mi putere,sa-mi port crucea cu credinta,chiar cand toti ma ameninta,Tu fi a mea mingiiere!O Isuse,fi cu mine,in dureri si in suspine,pe drumul cu maracine.O Isuse,o Isuse!Inima mea e patrunsa,de iubirea Ta nespusa.O Isuse,o Isuse,Tu-mi stii lacrimile ascunse.Tu-mi stii Doamne dorul meu,ce il am in pieptul meu.O Isuse,da-mi putere,te rog sa-mi dai mangaiere.Mai trimite Harul Tau,astazi peste roaba Ta.Ajuta-ma te rog Doamne,sa pot sa stau in picioare.Si in suferinta grea,sa-mi dai Doamne pacea Ta,ca sa te pot lauda.Se zice"Keep it real"pana te heal,si apoi deal,pana nu kill.Adica chill cu dill de profil.Fii adevarat,chiar daca ai uitat,chiar si ce ai mancat.Ma bucur in taina,ca am si o haina,care ma face faina.Imi adun amintirile,si-mi pastrez teoriile,care m-au invatat doctoriile.Sunt amintiri de neuitat,ieri multe le-am ascultat,si avem multe de invatat si vindecat.Am nevoie mare,si pentru copii mei prelucrare.Multumesc de ascultare,acum vreau sa fac inviorare,cant si o cantare,ma rog in gura mare,iar apoi plec la o plimbare.Vreau fara suparare,multa multa vindecare,ca nu mai stiu de mine,cate ma doare.Eu le scriu pe toate,cu litera mare.VINDECARE!Keep it real,we all heal!Mai putintica rabdare,si nimic nu o sa ne mai doara.Privirea in sus,catre zare,cu multa splendoare si soare!Pastreaza-ti autenticitatea!Amanuntit,nu am cravata,nu sunt premianta nici plianta,sunt alianta.De ma crezi,sunt si savanta si comandanta.Acum scriu cu lux,nici nu stiu cum le-am exclus.Ce lux m-a patruns,de soarta tot pe mine m-a strapuns?Nu traiesc in lux,ca toate s-au distrus,si nu eu le-am propus.M-au tot dus,cu suius,pana am ajuns mai sus.Tot mai cu lux,imi inalt eu cantarea sa ajunga mai sus.De toate,de lux,de flux si de nux,eu ma usc.Cu Domnul pe cale,e a mea vindecare,si lux de asteptare.Acum ma exclud,am fost ce n-am fost,si toate nu au nici un rost.Am tinut post,ca sa nu fiu un prost,si sa astept la post.Toate nu au nici un rost,si ce a fost,nu a mai fost,va fii cu totul ce nu a mai fost.Cu rost sau fara rost,multe au fost.Iar eu tot am fost,sus si jos,si ce folos?Cand sunt jos,ma ridic tot mai jos,iar cand sunt sus,ma cobor la Isus.Stiinta a avansat,luxul s-a modernizat,dar prostia a accelerat.Cu lux de amanunte,eu am incheiat!

Ziua Constiintei…

Pe 5 aprilie,este sarbatorita Ziua Internationala a constiintei la nivel mondial.S-a trezit vreodata in tine constiinta sa te intrebe de e bine,cum stai tu cu ia?Esti constient de constiinta si de cunostinta,atunci cunosti ce inseamna constiinta.In viata noastra de zi cu zi spunem ca ne mustra constiinta.Frunza verde si-o catrinta,azi e despre constiinta,vine bine,se prezinta zana,si te trage de mana.Cand Dumnezeu l-a facut pe om,a sadit in el ceva dumnezeiesc,un gand care lumineaza mintea si ii arata ce este bine si ce e rau,aceasta se numeste constiinta,iar ea este legea fireasca.Urmand acestei legi,adica constiintei,omul cunoaste binele si raul si alege sa nu il mustre constiinta.Constiinta este glasul lui Dumnezeu in inima noastra.Eu tot nu am inteles ce e aceea constiinta.In DEX spune ca e asa,cineva spune altceva,altul spune alta.Constiinta inseamna mai multe lucruri.Ce inseamna cand unul are constiinta mica,iar altul o are mare?Sau cand iti zice cineva: "O sa ma ai pe constiinta!".Oare constiinta e insasi gandirea noastra sau doar gandirea din anumite puncte de vedere?Daca cineva nu se trezeste la realitate,decat uneori,insemna ca are constiinta mica?Ochii vad,inima cere,constiinta,nu si nu.De ce in lume exista rau?m-a intrebat copilul meu Emanuel.Uite-te la cer,i-am zis.Vezi?Ieri a fost senin,azi sunt nori.Asa e si in viata,uneori mai bine,alteori mai greu.De ce nu poate sa fie mereu cer senin?Stii ce s-ar intampla atunci?Toata iarba,toate florile si toti copacii s-ar usca.Norii tin umbra,iar ploaia uda pamantul.Ti-aduci aminte ce mi-ai zis?ca oriunde te-ai intoarce,e soare.Asta vreau sa tii minte,deasupra tuturor furtunilor si viferelor intotdeauna-i soare.Viata are o singura solutie,sa traiesti.Cea mai buna actorie este sa fii tu insuti.Voi continua sa privesc in mine si in realitatea din jurul meu.Daca ai o constiinta,e cu neputinta sa nu fi constient.Constientizeaza acest lucru,si fi constient de constiinta ta.Cunoaste-te pe tine,ca sa poti sa cunosti si pe altii.Daca nu te cunosti nici pe tine,cum vei putea cunoaste pe altii.E deosebire intre constient si constiinta.Constiinta este sentimentul existentei personale si a integrarii ei in univers.Este forma cea mai evoluata,proprie omului,de reflectare psihica a realitatii obiective prin intermediul senzatiilor,perceptiilor si gandirii.Constiinta poate fi considerata si ca un sentiment pe care omul il are asupra moralitatii actiunilor sale.Termenul“constiinta”este derivat din termenul latin “con scientia”care inseamna,cunoastere.La sfarsitul zilei,nu fericirea ne face sa fim recunoscatori,ci recunostinta e cea care ne face sa se ne simtim bine.Sunt recunoscatoare faptului ca am un mental puternic care m-a ajutat sa nu ma pierd pe drum.Sunt recunascatoare curiozitatii mele nestavilite si oamenilor care au fost si imi sunt alaturi in procesul acesta numit Viata.Vorba vine,sa ne fie de bine!Mai deraiez de pe linie,cateodata.Niciodata nu da vina pe nimeni,pentru viata ta.Oamenii buni ti-au adus fericire,oamenii rai,experienta si lectii,iar cei si mai buni,amintiri frumoase.Nimeni nu pierde pe nimeni,pentru-ca nimeni nu poseda pe nimeni.Nu inceta niciodata sa zambesti,pentru-ca nu se stie cine se poate indragosti de zambetul tau.O idee care ne poate ajuta cursul vietii noastre si sa corectam neplacerile care ne apar in viata.O vorba din batrani"Rufele se spala in familie”Aveti grije mare de voi!Constiinta vorbeste!Constient sunt,Doamne,bine,daca n-ai fi langa mine,totu-n jurul meu s-ar narui.Soarele nu s-ar aprinde,luna ar pieri si-ar plange,stelele n-ar mai straluci asa frumos.Dar,atunci cand esti cu mine,inima de Tine-i plina,Duhul Tau mi-alina orice dureri.Ma,eu iti dau onoare,sa citesti tu cu ardoare,chiar daca in cot nu te doare.Daca mai am inca constiinta,inseamna ca am buna credinta.Sanatate si sa aveti o constiinta aparte.

Gandul l-am impartasit…

Ce mai este nou in lume?Soarele din nou a rasarit!Ce sa va mai scriu eu lume,imi place la impartasit,si la voi mult m-am gandit.Va scriu o minune,fica mea Alice,o sa aiba o fetita,si o sa fie papusica egipteana,iar eu,o bunica bujecana.Ziua buna sa ne fie,si la treaba cat mai mult.Asa se traieste bine,cand muncesti nu ti-e rusine,si mai trece o zi cu bine.Am iesit in aier liber,ca asa scriu eu mai bine.Lume draga,lume buna,nu va suparati,uitati-va sus spre cer,si rugati-va lui Dumnezeu.Eu in ciuda vremii,cant cantari de cu zori,ca o sa fiu bunica de patru ori.Asa e viata fratii mei,mai gandesc cu ardoare,viata e o spectaculoare.Hai sa mai prindem si cate o culoare,de onoare.Un tril de pasarele ma cheama catre ele,si-mi intoneaza un cant de buna voie.Ce frumoasa-i viata,si-mi insenineaza fata.Dimineata cand ma scol,cant in ciuda tuturor,hai vecine,vino sa te prinzi cu mine,si sa dam mana cu mana,pe pamantul infratiei,sa stie toata lumea ca eu sunt vie.Necazurile-mi trece,durerile le spetece,si problemele le zdrobeste.Daca nu e una,e cealalta,oricum viata te descalta.Cu zambetul pe buze,inca nu mananc frunze.Am ajuns cum am ajuns,dar sus inca nu am ajuns,dar toate pe mine m-au ajuns.Nu sunt singura pe lume,viata pe mine vrea sa ma zugrume.Va impartasesc,nu vreau sa va deranjez,eu ma sfintesc.Si voi va puteti sfintii,nu va jucati cu gainarii,lasati-va de porcarii!Acum sa fim politicosi si asa mai omanosi.Vreau sa traim frumosi,mai luminosi,nicicum uriciosi.Bucurati-va cu folos,ca tot neamul meu e falos,sa fim cu totii de folos!O zi buna,sa cantam cu toti in struna,pana la o noua luna.In racorea diminetii,vreau sa stau pana la sfirsitul vietii!Cand plang sau cand rad,cand mi-e dor sau cand mi-e drag,vorbesc sau tac.Viata este un trandafir,la care fiecare petala este o iluzie si fiecare spin e o realitate.Daca din toata istoria as putea alege un moment care sa il pot pastra stralucitor,as alege momentul.Cea mai frumoasa floare infloreste in inima.Aceasta floare a sufletului se numeste Iubire.Acest cuvant,aceasta traire poate umple abisul din sufletul unei fiinte.Acest cuvant ajunge pentru ca soarele sa urce la orizont,este iubirea pecetluita pentru eternitate.A iubi inseamna a nu cunoaste orgoliul si ura.A iubi inseamna a intelege.Treci peste toate,dupa care te ridici si te duci unde vezi cu ochii.Doamne,mult ar vrea dusmanii,ca sa mi se gate anii,dar mie anii-mi sporesc,nimic nu mai doresc.Gandul m-a indemnat,considerand ca ar trebui sa impartasesc si altora trairile,bucuriile sau tristetile.Traieste,iubeste,respecta-te.Dumnezeu te iubeste!Te-a adus pe pamant,te-a ocrotit din leaganul prunciei,te ocroteste si acum,si iti ofera hrana cea de toate zilele.Trebuie doar sa privesti,sa o marturisesti,si sa o impartasesti!

Exista viata dupa moarte…

Exista viata dupa moarte,exista Dumnezeu.Exista si oameni care fac mai mult rau decat bine,si oameni care fac mai mult bine decat rau.Exista oameni care fac mai mult alegeri gresite si unii,mai norocosi,care fac mai mult alegeri corecte.Nu imi bag mаnа іn fос,ѕunt іn ѕос,ne dіѕtrugеm rесірrос,pe loc.Dаm vіnа unul ре аltul,vinovati de оrgоlіі,poate ti-a scapat sau te-a scuipat,nimic nu аm саѕtіgаt.Doar о lесtіе dе vіаtа,саnd m-аm trеzіt іn сеаtа.Сlіреlе bunе durеаzа рutіn,oamenii рlеаса ѕі vіn,nimic nu e bun,nimic nu e rau.De cand eram mica,privesc si-ascult povestea vietii.In viata,exista batalii pe care este bine sa le ocolesti,nu din teama ca le-ai putea pierde,ci pentru ca ai deveni penibil castigandu-le.Totusi,viata este o lupta,mai ales ca ceea ce nu traim la timp se poate sa nu mai traim niciodata.Luptele pot fi date pe nenumarate fronturi.Unii lupta pentru a se realiza profesional si material.Altii lupta pentru a se afirma,altii pentru intaietate.Altii lupta pentru sanatate.Altii pentru a castiga o medalie.Premiul va fi oferit tuturor celor care vor sta in lupta.Viata inseamna o continua alegere,intre lumina si intuneric,intre prezent si viitor.Am pasit increzatoare cu bratele larg intinse spre lumea care se deschide in fata mea.Un suflet,a scris randurile de mai jos.Tie,dragul meu,iti doresc sa realizezi ca iubirea nu exista numai in cer,ci si in suflet si in inima.O gasesti in zambete si in cuvinte.Sa realizezi ca a iubi nu inseamna doar sa spui,te iubesc.Timpul si-a pictat peste mine urmele-i acum atat de evidente.Le vad in diminetile mele triste,in diminetile mele fericite,le intalnesc in drumul meu,indiferent de care mi-ar fi destinatia.In locurile unde viata ma invata inca o lectie.In drumurile mele ratacinde printre oameni,doar simplii trecatori.Viata te invata,ca nici un obsacol nu este indeajuns de mare pentru a nu-l trece,ca esti puternic in sufletul tau.Seninatatea cerului,simbol al propriei libertati,care te asteapta sa o aclami.Grija cu care o randunica isi mai misca aripioarele pentru a se inalta pana la imposibil.Exista cinci calitati la creion,pe care daca reusesti sa le mentii,vei fi totdeauna un om care traieste in buna pace cu lumea.Prima calitate,poti sa faci lucruri mari,dar sa nu uiti niciodata ca exista o Mana care ne conduce pasii.Pe aceasta mana o numim Dumnezeu si El ne conduce totdeauna conform dorintei Lui.A doua calitate,din cand in cand trebuie sa ma opresc din scris si sa folosesc ascutitoarea.Asta inseamna un pic de suferinta pentru creion,dar pana la urma va fi mai ascutit.Deci,sa stii sa suporti unele dureri,pentru ca ele te vor face mai bun.A treia calitate,creionul ne da voie sa folosim guma pentru a sterge ce era gresit.Trebuie sa intelegi ca a corecta un lucru nu inseamna neaparat ceva rau,ceea ce este neaparat e faptul sa ne mentinem pe drumul drept.A patra calitate,la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioara,ci mina de grafit din interior.Tot asa,ingrijeste-te de ce se intampla inlauntrul tau.Si,in sfarsit,a cincea calitate a creionului,lasa totdeauna o urma.Tot asa,sa stii ca ceea ce faci in viata va lasa urme,astfel ca trebuie sa incerci sa fii constient de fiecare fapta a ta.Nu ai nevoie de a demonstra nimanui cat de destept esti.Am scris aceasta pentru ca asta am simtit sa fac.Poti sa o comentezi sau poti decat sa citesti si sa reflectezi.Ce faci mai departe,tine numai de tine.Cuvintele au fost scrise,iar fiecare va lua si va intelege cat poate sa duca.Ne intalnim acolo unde inimile isi vorbesc dincolo de cuvinte.In tacere,pentru toate sufletele ranite,care cauta,iubirea care vindeca tot.Acea IUBIRE dupa care tinjim toti,dar pe care nu stim sa o oferim noi intii.Cat de greu e,si totusi cat de usor ar putea fii!Daca toate s-ar termina!Nici nu mai stiu,ce e rau si ce e bine,ca toate se tine de mine.Raul e rau,bunul e bun,doar poate fi si nebunul,care nu stie cat face unu cu unu.Va las in plata Domnului si la masa omului,din hrana pomului.Acum sa stiti,bunul e rau,si raul e bun,ca in lume se vand multi nebuni.Multe am scris,dar putini inteleg,ca nu stiu sa le desleg.Nu exista nu se poate,dar eu stau tot pa ace,ca spatele m-i se desface,si apoi zic,oare cum se face?Pot sa gandesc cu voce tare,ca se poate.Nimeni nu ma vede,nimeni nu ma crede,nimeni nu ma aude,sunt un oarecare,pot sa ma plimb si pa soare.Si tot nu se poate,ca soarele e mare,si te arde.Nu exista durere,doar stare de durere,nu exista criminali,doar dependenti de bani.Nu exista droguri,doar medicamente tari,nu exista genii,doar oameni care stiu de igenii.Nu exista femei tacute,doar surdomute.Nu exista nimic rau,doar raul de viata.Nu se poate,gandul curat sa n-am cui il spune,nu se poate din vis sa ma trezesc,si sa raman singura,aici pa ses.Nu se poate,sa te las,sa-mi iei tot ce am eu mai bun.Tot ce se poate,e ca nu se mai poate.Doctorul mi-a spus,ca numai la Dumnezeu se mai poate!Exista,viata dupa moarte!

Exista un timp pentru toate…

Exista un timp pentru toate,dar timpul nu are roate.Fiecare zi e o batalie intre ieri,azi si maine.Un susur de lumina mi-a stapuns gandurile,facandu-ma sa constat ca trebuie mai inainte sa crezi,apoi sa-ti doresti.De ce sa plutesc prin nori cand am la dispozitie intregul cer?Curajul meu e nemasurat,si cand trebuie stins devine prea puternic.Timpul nostru trece rapid,efemer,precum ma limitez la lucruri scurte.Nu vreau sa incarc optimismul cu tacerea absurda.Iubirea ofera un suflet universului,aripi mintii,zbor imaginatiei si viata oricui.Important e ca viata fara iubire nu poate exista,sau fara muzica.Eu cand sunt suparata,sau ma doare,stiu ce vreau sa ascult,asa sunt vesela si optimista.Si de aceea,spun ca muzica este una dintre cele mai sigure cai de a descoperii personalitatea unui om.Tot ce-am auzit sunt cuvinte fara glas,caci orice om,orice lucru,orice gand are muzica lui.Tu esti eroul meu,si,tot ceea ce eu as vrea sa fiu.Pot zbura mai mult decat un vultur,pentru ca esti vintul sub aripile mele.Ai fi putut parea sa mearga nevazut,dar am inteles totul aici,in inima mea.Vreau sa stii,ca stiu adevarul,desigur ca stiu.Mi-ar fi nimic fara soare,pentru tine sunt vintul de sub aripile mele.Zboara,departe,atat de departe.Multumesc,multumesc,multumesc lui Dumnezeu pentru Soare si vintul de sub aripile mele.Sunt momente in viata de care iti amintesti mereu,sunt acele momente de singuratate.Cred ca in acea liniste,intalnesti adevarul despre cine esti tu cu adevarat,si gasesti cele mai bune solutii la problemele din viata.Adevarul e ca oamenii se schimba in aparenta.Sunt oameni care emana energie si sunt oameni care consuma energie.Buna credinta este cea mai importanta caracteristica a unui om,bun pe bune.Sunt zile in care esti golit de inspiratie si de aspiratie,in care nici ce vrei nu stii.Cu totii suntem un pic bipolari,pentru ca viata in sine are episoade de bucurie dementa,si reprize de tristeti.Intreaba-te de ce azi,de ce tie,dar nu da curs tentatiei de a te afunda in nostalgie si in tristete,decat daca vrei sa simti.Sunt evenimente si oameni asupra carora nu avem nici un control.Efectul placebo este dovada stiintifica,ca putem sa ne vindecam noi insine.Dar nu putem fi destepti tot timpul si atunci suntem tristi.Daca nu stii sa fii trist,vei cadea in stari depresive.Daca ai obosit sa gandesti,fii nostalgic.Acum oamenii incep sa aiba mai mult curaj.Incepem sa recunoastem ca nimic nu e atat de grav si nici de maret de avut,care sa merite sa uitam ca toata viata e un joc,o descoperire.Facuta cu entuziasm si curiozitate,pana la capat.Azi e tot ce avem,restul sunt povesti care se urzesc tocmai din povestea ta,cu  prezentul.Cata luciditate,tot atata drama.Cand fac haz de necaz pe seama vietii,in ciuda tuturor problemelor,poti fi destept,lucid,normal si fericit.E si o arta dar mai ales o stiinta.Fericirea fara sfarsit nu exista,ai nevoie de esec si tristete pentru a o aprecia.Tristetea si esecul vin de la sine,poate pentru ca asa cum viata e chin si suferinta,sau pentru simplul fapt ca exista un sfarsit.Ceea ce ne amintim la sfarsitul zilei si la sfarsitul vietii,sunt momentele in care am iubit si am fost entuziasmati de ceva sau cineva.Nu te inconjura de oameni pe care ii critici ca sa te simti tu superior,ci de oameni pe care ii admiri si de la care ai tu de invatat.Talentul nostru,al tuturor oamenilor,este de a iubi.Acum si aici se intampla viata,nu scapa nimeni de finalul ei.Stai 10 minute si numara secundele si vei descoperi ca ai timp.Oricat ai fugi de decizii si de schimbare,nu ai unde sa te ascunzi decat in anxietate si in depresie.Singurul drept pe care il avem este sa cautam fericirea.Citeste in disperare,sa afli,sa uiti,sa evadezi,sa te regasesti.Lista e deschisa,logica e nebunie curata.Lumea te va judeca si te va iubi prin prisma propriilor frici.Niciodata nu te vor admira toti,chiar si o piatra,o floare sau o pasare va pot arata drumul catre Dumnezeu.Roaga-te ca toti cei din jurul tau sa fie fericiti,sanatosi si intreaga lume sa fie binecuvantata.Nu e durere prea grea,sa nu o aline!El poate lua chiar acum,povara ta!Exista un timp pentru toate,si vad binele din viata mea,chiar daca nu este asa.Inchid ochii,si imi inalt privirea spre Cer,ca Dumnezeul meu,este tot ce imi cer.Exista in cer o taina,si-un un Mire ce te-asteapta in slavi,exista o nunta si-o haina,poti fi si tu partas,daca doresti!

Ziua pasarelelor…

Azi e ziua pasarelelor,e 1Aprilie,nu te pacalesc,te dragalesc.O vorba domoala,imi sopteste-n-truna,asculta,nu te lasa batuta,mergi si lupta.Fara grija,fara pica,dar sa sti la o adica,razna sa n-o iei.Unii mai glumeti din fire,dau exemple cate vrei,ca si floarea se usuca,de n-o uzi la vremea ei.Sapte vieti o sa traiesti,chiar de lumea o sa-ti zica,ca de papa lapte esti.Viata nu e dreapta,dar trebuie traita.Imaginatia imi zboara,am atatea ganduri si totusi nu reusesc sa le adun,as vrea sa le strang in pumn si sa le dau drumul.Sa inchid in palma maretia clipei de ieri,sunetul clipelor de azi,sinceritatea clipelor de maine.Pe zi ce trece,strang multe amintiri frumoase,si le asez in inima.Am vrut sa aduc in viata mea lumina si lumina se facu.Viata e un lung sir de piedici asezate in calea noastra.Unii spun ca le e frica de moarte,dar cred ca le e mai frica de viata.Zilele mele se duc atat de repede una dupa alta.Sunt clipe in care inca mai sper,sa ma calmez,sa ma bucur de firul ierbii si de cantecul pasarelelor.Un zambet simplu si sincer imi strabate chipul cand imi amintesc din copiilariile mele pe care le faceam si zilele care se scurgeau atat de incet,fiindca erau traite cu calm si veselie.Va doresc ca tot ce va incanta,sa o faca pana cand veti gasi ultima poteca din acest magnific drum ce-l numim viata.Au trecut anii si mintea refuza sa accepte nuanta de trecut a unor momente.Imi zboara in gand numai amintiri frumoase.Fiecare are un gand ascuns de lume.Viata omului pe acest pamant este scurta si se imputineaza pe zi ce trece.Viata viitoare insa nu are sfarsit.Scriu,ca sa-i tulbur pe oameni,sa le reamintesc ca sunt oameni,ca omenia e o realitate care poate fi simtita si pe care se poate conta.Si pentru ca sunt,ca si tine,un simplu trecator prin lumea asta,si totusi atat de efemera,vreau sa-ti reamintesc ca sunt suficiente trei lucruri pentru a te bucura de viata,sanatate,dragoste si credinta.Ce repede trec toate,pasii mei nimic nu mai poate,dar mai merge,pana se mai poate.Imi aduc aminte,cand ma striga mama,si-mi zicea,o sa vezi tu fata mea,daca nu inveti lectia,o sa-ti pierzi directia.Am grije in ce directie ma duc,dar vantul ma tranteste,iute,brusc.Cand ti-e bine,nu ai ganduri de nimic,iar cand ti-e greu,tolvai Doamne,ce balalau,am dat eu si cu capul meu.Si daca inca o zi o sa mai fie,o sa mai cant o melodie.Fa ceea ce iubesti si iubeste ceea ce faci!Unul dintre marile secrete ale succesului este sa faci ce iti place cel mai mult.Cum,necum,de unde,de neunde.Tocmai aici intervin,pana ce omul nu se arde,si nu simte durerea pe pielea lui,nu invata sa sufle si in iaurt.Obladi,oblada,asa este viata mea,incerc sa scriu si eu ceva,cand ma doare inima,si nu ma vede nimenea.Am fost la o plimbare,singurica singurea,numai pasarea-mi canta.Obladi,oblada,am fost orbita de o lumina ce ma lumina,si scriind aici,ma inspira.Mai am si eu zile bune,altele mai ne bune,dar continui sa mananc tot prune.Viata este sa traiesti cu adevarat,atunci cand o poveste se termina,sa pui punct si sa o iei de la capat.Din fericire mi-a placut sa scriu,sa povestesc,sa astern pe hartie gandurile mele.Scriu pentru ca aici sunt eu insami,pentru ca am ceva de spus,si nu orice.Scriu pentru ca am devenit dependenta,pentru ca e una din posibilitatile prin care pot cunoaste oamenii.Trag aier in piept,am acceptat atat binele cat si raul,ori cum nu aveam ce sa fac.Am zambit chiar si atunci cand eram suparata,pentru-ca stiam ca tristetea ca si fericirea,mai devreme sau mai tarziu dispare.Cand nu ti-a mai ramas nimic decat Dumnezeu,atunci ai realizat ca Dumnezeu iti este indeajuns.Multumesc lui Dumnezeu pentru fiecare moment.Lumea asta te distruge,te induce in eroare,fura tot si apoi fuge,te raneste si te doare.Vreau sa simt din nou ca pot sa zbor,mor incet,simt cum totul ma doboara hai s-o iau de la inceput.Timpul a trecut,si cu fiecare zi ce trece fara inca o zi.Am ezitat mult inainte de a scrie aceste randuri,dar pana la urma am luat hotararea de a va spune cate ceva.Mergi cu fruntea sus,si nu te teme de niciun rau.Sa ma ierti iubite cititor ca azi nu scriu in proza,ca eu vreau sa zbor.Despre viata am scris in proza,ca nu-i gri sau roza,chiar daca e toza.In versuri eu scriu acum ca tot ce vad e verzui.Si daca nu e nici proza si nici poezie,am facut doar galagie sa se stie,ca eu sunt vie.Bolanzelele mele le-am scris aici,daca va place,mai poftiti.Eu scrisul l-am transformat,din gandirea ce m-a luminat.Cand imi vine in minte ceva minunat,eu repede fug aici,si le-am duplicat.E frumos sa scri,chiar daca nu stii,cand ceva te inspira pune-te pe loc si le insira.Ca e proza,ori o poezie,vin aici si va dau de stire.Nu te lasa Raveca,scrie mai departe,ca nimeni nu-mi face mie carte.Zi de zi imi ridic privirea in sus.Oricum toate aici raman,eu ma duc,lumea ramane,si cine stie,cine se mai bucura,dupa mine?Daca vor mai fi zile,vor fii,daca nu,ne-om despartii,si in Rai cu toti vom fii.Cate zile voi mai avea,terapia va fi a mea.Va multumesc anticipat,si cred ca niciunul nu va-ti rasturnat.Si pentru ca,azi e ziua pasarelelor,eu am cantat in cor,imnul pasarelelor!Un Aprilie binecuvintat,pe Dumnezeu l-am laudat,si voua lume,bunataturi v-am dat.

Ce-a trecut,trecut ramane…

E Aprilie,si ce daca,mai mulg si o vaca,ca nimeni nu scapa fara dureri si amar.Nu ma intereseaza ca esti perfect,nici prefect,eu nu sunt perfecta.Nu tin cont cata scoala ai,si ce academii si doctorate ai,doar om sa fii,si drept sa stai.Ma gandesc la dreptate,ca toti te rastoarna pe spate,si chiar cu dreptate,nu mai ai nici parte.Toate trec,ce-a trecut,trecut ramane.Numai vantul trece,si lasa in urma lui tot praful,si ne infunda si nasul.Asa ca multe am vazut,multe n-am crezut,si rele tot m-au ajuns.Pana ajung acas,nu ma las,chiar daca mai am un ceas,fac un papricas.Acum am facut un papricas,si niste papanasi,ca sa am putere,sa merg pas cu pas.Din intaiul ceas,cand am pornit cu primul pas,tot am zis,ca nu ma las.Dar acum ma las in jos,frumos,ca sa multumesc duios.Drumul meu a fost alunecos,si le-am pus toate pe al meu os.Le-am scris cu folos,pentru noi toti,cum sa pasim frumos.Ma las sa sar si in sus,cand ajung,colo sus.Nu ma las,nu te las,sa nu fii un las!A mai trecut un ceas,si nu mai e mult,am un fluieras cu ceas.Am atatea ce ma roade,dar nimeni nu poate sa m-i le desnoade,sunt pe unde cu coarde.Atatea doruri vin in roiuri,ca nu mai am nici stilouri,raman toate,in tablouri.Nu este zi si noapte,inima-mi zice ca nu mai poate,sa l-e adune pe toate.Nu pot sa scriu,oricat as vrea sa scriu,daca ar fi sa scriu,ma duc drept in pustiu.Dar totusi scriu,sa scap de pustiu,cand am mult suspin.Stiu sa scriu si de iubire,si cant ca si o ciocarlie,lie,lie,palarie.Bine ca sunt,bine ca infrunt,nu vreau sa ma framant,ca doar sunt de pamant.Si acesta este un dar,si un mare har,sa ai si margaritar,dar sa nu fi un magar.Prima am harul,ca m-i s-a dat si darul,sa pot sa scriu cu carul,cand imi vine amarul,sa nu ma manance nici tantarul.Si eu sunt om,ma cert si cu-n pom,de ce nu rodeste,se usca si ofileste.Am invatat multe de la pom,si cand ma gandesc,nu sunt mai mult,sunt si eu om.O soarta avem la fel,eu scriu,iar pomul rimeaza la fel,cand vantul i suiera frunzele,si cade ca mine la fel.Despre viata,stiu ca e ca mine,creata,si te-n hata,ca e hoata,buna si rautacioasa!Si cu viata am vorbit,dar mi-a inchis gura,si am amutit,am primit ce n-am dorit.Acum las toate de o parte,si ma intorc cu fata-n spate,am trecut mai multi ani,peste jumatate!Nu-mi face-ti nici o parte,ca eu ma duc tot departe,numai Dumnezeu imi mai face parte!Aveti grije de voi,toti o sa fim ca musuroi,dar de aia mai de soi!Satui,dar nu goi!Am lasat toate de la mine,ca sa fie numai bine.Acum va las,ca trebuie sa mananc papricas,si apoi o iau pe ismas la poalele unui raurars din fagaras.Drumul a fost nevoias,m-am simtit ca un ostas,sa mai lupt,batar un ceas!Am ramas si fara ceas,ca toate nu mai au nici glas.Am fluierat frumos de vre-un ceas,acum trebuie sa va las,mai vreau sa raman cu glas.