Din nou e Iunie…

Nu vreau suparare,vreau o floare,sa rezist cand inima ma doare.Ma-ntreb acum fara-ncetare,de ce atata suparare?Scriu despre iubire,si despre albele mele de fire,ca parul mi-a iesit din fire.Tu sa nu-ti iesi din fire,vei ramane pe veci a mea iubire,cand o sa ajung mai subtire.Tot cu o iubire,cant si o cantare de marire,pentru fericire.Vreau sa le impletesc cu o iubire,pentru nemurire,sa stie intreaga omenire,ca si inima mi-e asa de subtire.Pentru tine dragul meu,cel ce ma stii cand imi controlezi telefonul meu,si-mi trimiti sugestii,ca nu mai poti de dorul meu.Eu acum iti raspund inapoi,ca tot imperiul e al tau,si cu tot ce apartin,chiar si al meu suspin.O zi nostalgica,una molatica,si altele dramatice.Dar ce sa fac?Asta e destinul meu,dar nu-l vreau nici pe al tau.Nu vreau sa-mi schimb viata cu nimenea,vreau sa raman doar tot asa,daca s-ar putea.Si altele vor mai veni,dar eu fac ce pot,si o sa vad cum o sa le mai scot.O zi frumoasa cu paradisul meu in inima,cu dragostea ce o port mereu,iubirea si sufletul ma fericeste cand sunt la greu.Te privesc din departare,si ti-am facut cu mana,sa ma vezi,de ce eu sunt in stare,dar nu stau pe sare,ma gandesc la un soare!Nu manc eu unsoare,poate ceva cu unsoare,sa-mi alunece mai bine,cand e cu sare.Am mancat acum o pita cu unsoare,cu ceapa verde de mare,si usturoi sa fuga virusii de pe noi.Iubirea mea cea mare,vino cu mine la scaldatoare,ca pe aici toate ma infasoara,si gata sunt ca o ceara.Cant tot de iubire,pentru revenire,in fire,dar cu simtire,de stralucire in a vietii fire!Mi-ai spus verzi si uscate,si toate aici au fost adunate,pentru amintirile mele,pastrate.Viata trece,amintirile raman,eu plec,dar tu ramai.Amintirea mea ramane,ca intr-o frumoasa zi din viata,tu m-ai cunoscut pe mine.Intr-o zi mai indelungata,voi lua cu mine amintirea toata,si am sa ti-o derulez indata,scrisa si filmata,ca asa viata,ca a mea,nu a fost la nimenea,vreodata!Si daca a fost,a fost cu alti actori,si toti au prins sudori.Nu te mint,te port in gand,pana la ultimul meu gand!Suparare nu ma duce la ispita,sa cad izbita,ca nu vreau sa fiu trasnita in orbita!Suparare,acum mi-a mai ramas rabdare!Si nu mai trebuie sa ma-intreb,doar de bine sa vorbesc,si pe lume sa o potolesc.M-am potolit si eu,suparare nu mai vreu.