Ochii mei de tigancusa…

Tine capul sus,si nu te lasa la greu.Viata e-un dar divin,tu,asculta-ma pe min,trebuie frumos sa o traim.Nu sunt numai flori pe cale,sunt zile si amare,dar nu ma opresc de pe a mea carare.M-i se pare asa de lunga calea,dar continui sa vad si zarea,prin credinta.Azi ca si ieri,ridicandu-mi inima spre cer,si putere din nou cer.Numai amintirea spune ca"Asa a fost o data"Nu trece o zi fara sa ma gandesc,sa traiesc momentele si sa SPER.Nu vorbesc de dragul de-a vorbi,nu insir baliverne si nu creez iluzii.De mica,am simtit ca sunt intr-o relatie speciala cu Dumnezeu,cu natura si cu tot ce ma inconjoara.Sunt zile in care viata te obliga sa te opresti din tumultul vietii,sa inspiri adanc,sa privesti spre cerul albastru.Degeaba regreti si vrei sa indrepti lucrurile,faptele nu pot fi schimbate iar cuvintele nu pot fi inlocuite.Ma pierd tot timpul,dar conteaza de cate ori imi amintesc sa ma intorc.Traim intr-o lume din ce in ce mai ciudata.Traim in vremuri teribile,cand credinta in Dumnezeu este pierduta.Caut puterea sa pot sa trec peste probleme,prea multa nefericire,multe lupte intre frati.Life is more than here and now.Pana la urma,alegem ca sa culegem ceea ce semanam.Apreciati frumosul din jurul vostru si astfel veti fi mai frumosi si mai buni.Fiecare dintre noi trece prin astfel de momente,mai devreme sau mai tarziu,niciunul nu intelege.DE CE EU?DE CE MIE?Multi sunt chemati,dar putini sunt alesi.Nu ceea ce se intampla astazi,te face sa fii ingrijorat.Sunt amaraciunile lucrurilor pe care nu le mai poti schimba si necunoscutul zilei de maine pe care nu-l poti prezice.Totul este trecator,iti aduni aici comori,dar va veni o vreme cand tu vei pleca,si-un strain le va lua.Astazi poti fi multumit,ca o viata ai trait.Am ochi de tiganca,dulce si suava,ca o garofita,frumoasa banateanca.Lasati tiganii in pace,sunt multi care nu ne place,doar noi sa fim fericiti,si de Dumnezeu iubiti.Toti avem o batatura,dar nu ne sta in gura,ci doar dupa masura.Numai eu sunt tigana din familie,dar nu din partea mamei,ci din partea tatalui,a patra spita,de la roata din mijloc,si a ajuns si pe la mine,dar sunt tigana credincioasa,ca din partea mamei mele.Nu regret nimic,doar ca viata m-a pus cu capul in jos,si trebuia sa ma ridic repede,sa nu ma calce altii peste corp.Sunt doar un personaj,un mister si am titlu si prefata,si cartea mea de-o viata.Capitole si randuri,din a-le mele ganduri.Sunt miracolul tristetii,si zambetul al batranetii.Nu sunt tot,dar viata toate-mi cere,lupta apriga si cu putere.Orice clipa,mi-aduce aminte cat de trecatoare sunt.Nu vreau idealuri,eu vreau doar sa sfarsesc cu bine,in finaluri,chiar daca sunt in valuri,ma opresc la maluri.Imi plac lucrurile simple,simpla sunt si eu.Intre Dumnezeu si mine,nu este om.Nici munte,nici vale,nici casa si pom,eu sunt doar un om.Murim si noi,lasand o parte din noi.Imagini,ganduri,doruri,vise,un cer intreg de amintiri.Un suflet frumos,nu are varsta,are doar valoare.Fiecare om are adevarul lui.Nu ai cum sa intelegi adevarul unui om decat daca ai trait in pielea lui.Nimic nu se pierde,nimic nu se castiga,totul se transforma.

Pacatele mele,vreau lalele…

Frumoasele mele lalele,eu te zaresc mama,printre ele,si-ti trimit toate dorurile mele.A le mele sunt toate zilele inseninate,chiar daca sunt si lacrime pe fata.Eu scriind tot de-a le mele,tu oftezi de a le tele.Uite asa am invatat,sa cant,sa scriu si sa citesc,pana nu ma prapadesc.Dau la stanga,am belele,dau la dreapta,am surcele,si e vai de pacatele mele.Pacatele le-am aruncat,si de cantat m-am apucat.Lalelele,lalele,frumoasele mele lalele.Doamne cand esti langa mine,nu-i nimica mai frumos,eu ma rog mereu,sa-mi faci viata cu folos.Ce ferice de mine,fiecare sa isi vada de viata lui,iar eu de a mea.De ce sa se planga omul cat traieste?Fiecare sa se planga mai bine de pacatele lui.Lacrimile pocaintei aduc fericirea iertarii.Chiar daca ai necazuri si probleme,cauta sa uiti de ele.Ferice de cel cu faradelegea iertata si de cel cu pacatul acoperit!Ferice de omul,caruia nu-i tine in seama Domnul nelegiuirea,si in duhul caruia nu este viclenie.Am avut o viata,dar din pacate,de multe ori,ceea ce ar trebui sa fie un lant al amintirilor placute,este doar un lant al dezamagirilor.Iar asta cred ca tine de modul in care oamenii se raporteaza la rabdare.Atunci cand suferi mult,se acumuleaza o gramada de energii negative,aduni frustrari si resentimente si uiti practic ceea ce a fost frumos in viata,bucuriile pe care le-ai avut.Culmea e ca in momentele de suferinta,foarte multi oameni se indragostesc din nou.Dragostea se naste din nemultumiri legate de propria persoana si de propria soarta.Oamenii cauta dragostea si pasiunea atunci cand viata ii dezamageste,si mai ales cand au nevoie de o alta persoana pentru a umple golul din sufletul lor.Oamenii privesc dragostea ca pe un colac de salvare,astfel,ei incearca sa gaseasca in cealalta persoana perfectiunea pe care nu o gasesc in ei.Pentru ca celalalt este din start condamnat,si se pune pe umeri o presiune pe care de cele mai multe ori nu si-o doreste.Nimeni nu te poate salva,asta este o sarcina care-ti apartine.Atunci cand colacul de salvare incepe sa piarda aer,multi migreaza catre un alt colac,si uite asa mai adauga o zi la dezamagire.Rabdarea se situeaza la polul opus,ea fiind nascuta din nevoile emotionale.Am iubit mult,altfel ce sens ar fi avut sa fiu tot dezamagita.Multe se schimba in viata,si astazi cand ma gandesc,singurul lucru care il pot obtine e un suras.Da,el va fi tot timpul unul dulce,un zambet de rememorat mereu,dar atat si poate,amicul meu.Odata cu viata si timpul,cu toate lucrurile si sentimentele,care ma acompaniau,trebuie sa invat sa rad,sa nu uit sa zambesc,sa vad partea buna a lucrurilor.Incet,incet am invatat,iarasi s-au schimbat lucrurile.Am gresit,si probabil inca gresesc,maine e ziua aia.E ziua cand va fi totul bine.Nu stiu ce e cu viata asta,pe care am promis ca o voi trai cum imi dicteaza inima,insa de cele mai multe ori fac ceea ce imi dicteaza frica,imi e frica sa nu gresesc,dar probabil asa gresesc cel mai tare.Vreau sa cred ca totul e doar o iluzie,e frica.In fiecare zi inveti un nou amanunt al vietii,e ca un curcubeu si poti combina culorile pentru a iesi in fiecare zi,o alta nuanta.Imi place sa combin culorile inchise dar si culorile pline de speranta,astazi combinand rosul cu negru.Spunand lucrurilor pe nume,nu stiu daca am mai simtit asa ceva,facand un rezumat la trecut.Din pacate,am facut si eu pacate!Isaia 59:2 ci nelegiuirile voastre pun un zid de despartire intre voi si Dumnezeul vostru,pacatele voastre va ascund Fata Lui si-L impiedica sa va asculte!1 Ioan 1:9 Daca ne marturisim pacatele,El este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiuire.

Ca-n Cer…(cancer)

Tatal nostru care esti in ceruri!Sfinteasca-se Numele Tau.Vie imparatia Ta,faca-se voia Ta,precum in cer si pe pamant.Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi,si ne iarta noua gresele noastre,precum si noi iertam gresitilor nostrii,si nu ne duce in ispita,ci izbaveste-ne de cel rau.Caci a Ta este imparatia si puterea si slava in veci.Amin!Psalmul 16:8 Am necurmat pe Domnul inaintea ochilor mei.Cand este El la dreapta mea,nu ma clatin.In zbuciumul vietii,odihna cine-mi da?Cine-mi toarna-n suflet din viata vesnica?Cristos numai El!De grijuri inconjurat,aproape disperat,in drumul lung al vietii,fericiri n-am aflat.Multe ma ingrozesc,unde-i scaparea,s-o caut ca s-o gasesc,niciunde,nu o gasesc.Numai in Cristos,numai in Cristos.Cand zorii se-arata zambind dimineata,si inc-o zi iar a-nceput,cand soarele-n zori vrea sa-si ridice fata,lumina sa dea pe pamant.Cand freamatul zilei incepe deodata,si linistea noptii s-a dus,cu gandul spre ceruri,din inima toata,il chem inc-o zi pe Isus.Nu vreau fara Isus,o zi sa traiesc fara El.O zi fara Isus e o zi pierduta,si nu mai revine nicicand.In miezul de zi,in locul odaii ascuns,in mijlocul lumii ades furtunoasa,in zbuciumul vietii aprins,din nou imi indrept gandul spre Isus.Din nou,catre seara,de raza de soare-n apus,si stelele-ncep rand pe rand sa apara,si ziua intreaga s-a dus.Atunci multumiri eu aduc,Celui care cu bratul Sau sfant m-a pazit,de tot ce-a fost rau,si de orice-ncercare.Caci ziua cu El am sfarsit.Anotimpurile trec grabite,zbuciumurile istovite,zbucium in suflet,otravite.Lasa in urma tot ce te apasa,si zbuciumarea va pleca din casa.Din zbuciumul marii,se nasc cele mai frumoase valuri,si din zbuciumul sufletului,cele mai frumoase amintiri.Zbucium,bucium,esti unda adancilor nelinisti.

Welcome to Laguna Beach…

Sanatate si buna invoire,la toate cele bune.Salutari din Laguna Beach!

Numai Harul Lui…

Numai Harul Lui ma tine,sunt aici,si cu Harul ma duc,bine.Sunt trecuta dar nu intrecuta,sunt pestrecuta dar nu acuta.Sunt abatuta dar nu batuta.Sunt trecuta dar nu statuta.Sunt asa cum sunt,dar nu ma dau batuta.Pe aceasta scara care coboara,in abisurile sufletesti,se afla,Raveca.Suferinta te face mai destept.Nu putem controla tot ce se intampla,dar putem controla modul in care alegem sa reactionam.Toate starile prin care trecem sunt umane,si acceptandu-ne,ne putem privi cu compasiune.Totusi suferinta este o cale spre evolutie spirituala,desi toata lumea fuge de suferinta si am vrea sa avem parte doar de fericire.Daca vrei sa ajungi in varful muntelui este nevoie sa-l urci,iar experientele intalnite in timpul urcusului te imbogatesc.Sunt foarte putini cei care accepta de buna voie un efort.Inlauntrul fiecaruia dintre noi salasluiesc doi lupi,supravietuieste cel pe care il hranesti mai mult.Odata mi-am raspuns,poate ca lupta intre bine si rau nu se va termina niciodata.Incerc sa mor in fiecare zi,fata de mine insumi.De aceea,sa omoram madularele noastre care sunt pe pamant,asteptand fericita noastra nadejde si aratarea slavei marelui nostru Dumnezeu.Tot ce sunt acum,sunt prin harul Lui Dumnezeu si harul Lui fata de mine e nemasurat.Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt,si harul Lui fata de mine n-a fost zadarnic.Azi sunt fiica de Rege si vreau sa traiesc in asa fel ca Tatal meu sa Se mandreasca cu fiica Sa.Nu am atins desavarsirea,si momente de indoiala ma mai cuprind,dar privesc spunandu-mi,numai El ma poate schimba,dandu-mi mangaierea.Numai Harul Lui ma tine.