Ziua Internationala a cafelei…

Azi e ziua Internationala a cafelei.Pe un colt de canapea,imi beau cafeluta mea,si incep din nou a medita.Timpul a fost scurt,si asa de repede a trecut.Cand am vrut sa beau mai mult,cafeaua repede a disparut.In viata se intampla,sa nu-ti mai stau in fata,te aranjezi singur la masa.Stiu ca nu-ti pasa,ca m-ai scos si din casa,cand am vrut sa stau putin de vorba cu tine,la o cafea si dulceata.Ma multumesc si cu a mea viata,nu sunt toate ca pe ata,nici cu ceara sau dulceata,dar le fac eu cu cafea si putin dulceata,sa-mi pice bine la mate.M-am rugat lui Dumnezeu,sa-mi fie El prietenul meu,sa nu ma rog de tine mereu,sa fi prietenul meu.Dumnezeu m-a ascultat.A fost prea putin,dar amintirea mi-a ramas,si de indata aici am aterizat,si m-am eliberat,de povoara eu am scapat.Dumnezeu m-a inzestrat,si cu putinul m-am imbelsugat.Nu am fost eu accea ce tu ai cautat,itele s-au incurcat,si singura langa un pom,am meditat!Cu iubire te-am lasat,nu ma cauta,natura si visul e viata si iubirea mea,pana cand in cer voi pleca,si gandul cu tine va ramanea.Cafeluta cafelea,cu tine voi ramanea,caci fara tine,cafea,nu ma voi scula.Acum am baut o buna aromata cafea!

Ziua Mondiala a Inimii…

O inima multumitoare,doreste sa zboare catre soare.O inima in care,rautatea sa nu stea,si multumita sa pot ramanea.Cand nimic nu te mai inveseleste,doar te trazneste,eu iti spun,te pazeste.Va spun din experienta personala,nu e scofala,te baga in boala,si te lasa goala.Doamne da-mi puterea sa accept ceea ce nu concept,cand nu ma astept!Nu pot fugii,ca as fugii mai tare,dar inima in piept ma doare,vreau sa ma arunci in scaldatoare.Cred ca o sa rezist,nu ca un pesimist,chiar daca exist,sunt optimist.Vreau nu vreau,circumstantele le am,imi trebuie un balsam.Unde sa ma mai duc,pe la ce colturi sa mai fug,toate pe mine ma ajung.Parca vorbesc cu ele,cum ar fii prietenele mele.Dar sa va mai zic si ceva bun,am mancat azi magiun,si mi-am facut eu vant destul.Sufla vantule incoace,si mai adane si noua pace,sa iubim ca sa traim,sa mai stam putin sa nu fugim.Am invatat sa fiu multumitoare,si rabdatoare.Cate nu am invatat,ce pacat,dar am uitat.Sunt bucuroasa si asa,chiar daca asta este viata mea.Multe am mancat acum,bunataturi,nu va spun,doar aici in fata vi le pun.Am mai mancat si o placintica,sa fiu tare sa nu am frica.Am baut si-un ceai verde,chiar daca nimeni nu ma crede.O muzica am ascultat,m-am relaxat si meditat,am mai scos si un oftat,o lacrima a mai picurat,pana s-a intunecat.Cu o muzica de fresh air,eu v-am lasat!Cu multumire ma inchin,m-ai binecuvantat,si-ti multumesc pentru tot ce mi-ai dat.Iti multumesc si pentru lacrimi ce adesea-mi umbresc obrazul,pentru a vedea lumina de la capatul drumului.Pentru momentele pline de teama,caci Tu ma inveti sa fiu plina de curaj.Pentru momentele de tacere din viata,sa adanceasca increderea mea in planul Tau desavarsit.Iti multumesc ca,uneori,vindecarea vine prin lacrimi,si dureri si propasirea prin incercari.Sa ingenunchiez la tronul Tau,sa fiu dependenta de Tine,si sufletu-mi sa astepte mereu din mana Ta ajutorul de care am nevoie.Cand mi-a fost mai bine sau mai rau,mi-ai daruit in suflet multumirea.Ai fost mereu acolo pentru mine,m-ai invatat ce inseamna sa multumesc,mi-ai scris in suflet cuvinte de recunostinta.Iti multumesc din toata inima,viata mea iti apartine numai Tie,tot ce am mai de pret pe lume,se datoreaza harului Tau si milei Tale.Iti multumesc pentru iubire,traiesc tot ce e frumos doar pentru Tine.Iti multumesc pentru ca ma adormi in fiecare seara in recunostinta fata de Tine.Tu stii ce-i in sufletului meu.Iti multumesc pentru speranta,ce o am in aceasta viata,ca intr-o zi voi fi in cer,unde lacrimile pier.Am atatea lucruri pentru care sa-ti multumesc,ca nu ar fi de ajuns o mie de ani sa traiesc.Doamne iti multumesc pentru tot ce mi-ai dat!Nimic din ce am nu meritam,ci toate l-am primit prin Harul Lui.Faptul ca te-ai trezit din asternutul patului,e ceva pentru care ar trebui sa Ii multumesti.Sa fie rugaciunea mea,o jertfa pentru Slava Ta.Rugaciunea te poarta printe stele,te ajuta in zile grele.Si cand treci prin incercare,te ridica sa vezi ca:"Domnu-I mare!"Veniti sa ne rugam,putin mai e si v-om pleca,acolo v-om canta de bucurie ca am scapat din colivie.Cu recunostinta,chiar daca inima mi-e franta,sufletul mi se avanta,catre Domnul meu Ceresc.Multumesc chiar daca mi-ai luat,si nimic eu nu ti-am dat,Tu tot m-ai binecuvantat.Daca lumea intreaga asi avea,tot pe Tine te-as lauda.Chiar lumea-n treaga de m-ar chema,pe Tine Doamne,nu te-as lasa.Esti fericirea si dorul meu,esti Doamne totul,iar eu al Tau.Multumesc in bucurie,dar si in necaz,ca mult nu mai este,si voi scapa de tot ce m-a ars.Indoieli multe o sa vie,dar vreau sa raman pentru vecie.Pentru mine acum,cea mai mare multumire,e ca pot sa stau in prezenta Ta.Nu imi mai trebuie nimic din lumea asta,ca ma pregatesc pentru cealalta.Doar atat mai vreau sa spun,pentru Harul Tau cel bun,eu acuma ma supun.Chiar si-n ziua cea mai grea,sa pot biruii povoara mea.Multumesc pentru copii,pentru nepoti si cati vor mai venii,si mult mai mult,pentru dragostea cu care ma mangai.Mama,tata,sora,frate,si fica ce ma desparte,si toti cei plecati acolo sus,intr-o zi,vom fii cu totii cu Isus.Multumesc pentru viata ce-o traiesc,cu gandurile care ma bantuiesc,inca nu cedez.Multumesc si pe mai departe,pentru cei ce mi-au ramas aproape,si nu m-au dat la o parte.Mii de multumiri,pentru Universul intreg,ca inca mai avem parte si de ceva Ceresc.O inima mai am,si-ti spun cat te iubesc.Multumesc Parintele meu Ceresc!

Mamaliga cu sezon de toamna…

Am facut mamaliga cu sezon de toamna,si frunzele ramase,le-am pus intr-un presar.A ruginit frunza din vii 🌿🌱si randunelele au plecat🪶🦜🍂🍁🌾Pustii sunt lanuri si campii,pustii sunt horele din sat.Cand viorica va-nflori,si randunica va sosi,atunci va creste iar,in bolti,frunza butucilor din vii.Iar cand cu flori si fan cosit,va trece vara pe campii,in aur lanurile-or fi,si hora-n sat ne-o-nveseli.E toamna iar,si frunza viei,a ruginit,batut-ar vina.Doar frunza,dumneaei,vecina,n-a mai atins-o azi rugina.Mi-au ruginit frunzele de dor,si strugurii-mi atarna greu,iar lacrimile-mi cad mereu,si toate pe min ma dor.Alta toamna se asterne,frunze cad,prin vii,gramada,numai evelor moderne,n-are ce sa le mai cada.Melancolic,prin fereastra,mi-arunc ochii catre frunze,si privindu-le le-asaman,cu iluziile mele.M-am ascuns de toamna,intr-un vartej de frunze,lenevind ma poarta,vantul,spre orizonturi prafuite.Hai lume,lume,lasa grijile si spune,ce te doare,ca pe multi in lume,multe ne doare💁🏻‍♀️🙏🏼

Si totusi vine toamna…

Si totusi vine toamna,o sti si tu,o stiu si eu,si am ajuns batrani.Am stat de vorba azi cu Domnul,i-am multumit ca mi-a mai dat o zi.S-alung din suflet toata intristarea,si disperarea grea ce m-a cuprins.Cu mine e la orice pas,El ma ridica din necaz.Am stat de vorba astazi eu cu Domnul,si stau mereu,in fiecare zi.Am stat la sfat cu Domnul,si El m-a ascultat.I-am spus pe rand,Lui,toate,ce-n suflet le-am pastrat.Nenumarate taine,si greul ce m-a rapus.Apoi din vocea Lui ce-a blanda,am auzit,mai rabda,pana la sfarsit.Pe vechiul calendar,din nou praful se pune,si mai se spune,a mai trecut o vara!A mai trecut un an,si iarasi ceasul suna,din nou e toamna,afara,iar.E un miros de toamna si gutuie.Melancolie,nostalgie,si tot ce-n suflet creste,si moare in adanc.Regrete si sperante,inca se plasmuiesc.Timpul ramane,noi ne stingem,incet incet,pe-o nota de vioara.Si iarasi toamna vine,si din nou este toamna noua,in calendar.Buna doamna,buna toamna,m-am sculat de dimineata,m-am spalat pe fata si nu am avut nici o ceata.Soarele a rasarit,eu iute am sarit,si la computer am venit.Viata,am baut si-o cafa,si acum imi formez si-o dispozitie de viata.Am intrat ca am vrut sa stii ca te-am salutat,si miracolul l-am asteptat.Am dormit bine,cu visuri putine,dar nu erau cu tine,nici nu-mi amintesc,despre cine.Ca in fiecare dimineata,o rugaciune spun indata,si ma gandesc cum sa traiesc,mai bine,sa nu inebunesc.Le am eu pe a mele,sunt numai dorurile mele,dar astea nu include si viata ta.E doar a mea.Eu sunt ca pasarea,si-mi cant cantarea mea,ca sa pot traii mai bine asa.In fiecare dimineata,invat o alta povata,ca sa fiu si mai isteata.I multumesc lui Dumnezeu,pentru tot ce am eu,si ma rog pentru fiecare,si le doresc cu suflet mare,sa poata sa steie in picioare.Ma rog si pentru tine,tu,cel de langa mine,sa-ti fie si mai bine.Cand viata ne este grea,si ne vom ruga tot asa,izbanda noi v-om capata.Nu le stim noi pe toate,chiar de nu ne frica nici de moarte,le traim,ne amintim,ca de toate suferim.Asa e viata pe pamant,cand te scoli cu zorii in gand,si vrei sa faci un legamant,cat vei traii,tu vei iubii.Iubirea este ce ne leaga,cand viata crunta ne destrama,si nimic nu este de arama.Un gand curat,un sentiment,o zi frumoasa,un angajament,ca vom lupta in viata.Hai Raveca,fi tu tare,tu te lasa calcata in picioare,nu lasa pe nimeni sa te doboare!Vreau sa fiu tare,chiar si cand nu am nici o alinare,o sa merg eu pe spinare,chiar daca urlu si ma doare.Iti multumesc Domnul meu,viata mea,mereu ai fost de partea mea,la stramtorare si necaz,ai fost biruinta mea.Am stat de vorba eu cu Tine,viata,de ce tot pe mine?Stiu ca m-ai iubit pe mine,si m-ai invatat sa zbor bine,de nimic sa nu-mi fie frica,chiar si daca cerul pica.De dragoste,de dor,de zbor,si ma trece si-un fior,tu stii cat de mult eu te ador,chiar si de-ar fi sa mor.Iubita viata,viata mea,tu esti eternitatea mea,si eu de tine nu ma las,numai odata,intr-un ceas.Numai de iubire eu ti-am scris,parca traiesc in paradis,e usor de scris,dar greu de zis.Viata,tu m-ai invatat atatea,si cate fapte eu facutam,ca eu sa iau aminte.Din cuvinte e usor,dar faptele pe min ma dor,le incerc cu un fuior.Ne mai povestim odat,ca acum eu am plecat,si la viata m-am inchinat!Am stat de vorba cu viata,si ne-am inteles de minune!Mi-a spus sa nu fiu rautacioasa,ci sa fiu mai ingaduitoare.