Mi-am facut un lant…

Mi-am facut un lant,ca anul trecut mi-am facut un bilant,si am intrat in sant.Ca sa ma tin tare pe picioare,m-am legat cu lantul de picioare,sa pot fugii mai tare.Nu stiu anul viitor,poate o sa zbor,si nu mai am nevoie de lant cu motor.Traim intr-o lume a misterelor,inconjurati de un lant al intrebarilor,iar in fiecare zi se naste o enigma.Numai ca nu ne dam seama ca toate raspunsurile sunt in noi,la fel ca si intrebarile.Tot ce avem nevoie sa stim e inauntru,trebuie numai sa invatam sa gandim in soapta,ca sa ne putem auzi inimile.De multe ori ma supar pe mine,dar nu ma supar pe Dumnezeu.Desigur ca de multe ori Il supar,vorbesc si ma rog,ca doar sunt un om.Viata nu e dreapta,si chiar acum am ascultat o cantare cantata de un handicapat si mi-a topit inima,si cantarea a fost,mi-e mila de voi.Cuvinte pure si adevarate,noi il miluim pe el ca e handicap,dar noi suntem sanatosi,dar si mai handicap.Parca n-i so suit la cap,si n-e facem de cap,dar fara cap.Si de ce nu vreau sa ma supar pe Dumnezeu,ca El face cum vrea,nu cum vreau eu.Toti avem probleme si trecem prin dureri si greutati,dar asa este viata!Atata invidie,atata rautate,dar toate trec,si intr-o clipa trec si eu.Prefa-ti lacrimile in stele,si tot raul sa se topeasca-n topitoare,sa stii ca lui Dumnezeu i pasa,cu dragoste El te asteapta acasa!In viata totul se plateste,dar se si rasplateste!Are Dumnezeu grije de toate!Nu ma supar pa Dumnezeu.Ati mai auzit din astea,"pana vine Dumnezeu,moare sfintii!"Trag aier in cept,ca ma doare imina,si nu vrau sa raman far ia.Pa unii i bagam in Iad iar pra altii in Rai.Pa cei slabi da minte sa-i iertam,si pra cei buni la inima sa-i torturam.Pai,ba fratilor,ati mai auzit asa ceva,o femeie merge la biserica,si are tri prunci cu tri barbati,si cel de-al treilea,are o gramada da purindei.No,ni tu la fratele,so bagat coada intra picioare,sa nu-si mai faca da racoare,sa nu intre la racoare.Totu-i bine si frumos,cand i omul dragastos,si sa da cu curu-n jos.Daca nu va placi,nu citi,ca pentru nimi no-i muri.Viata asta blastamata,da la Adam incurcata,a ajuns si pra la noi,aplicata.Imi pare rau da cei ca mine,care sufere intre suspine,ca da cand eu m-am nascut,numai blastam am vazut.Dar am mai vazut si pace,cand inchizi ochii,si le dai la lume pace.Am ajuns aici,la anii mei,sa vad si sa aud,ca multi nu sunt miei,sunt doar misei,sa nu-ti pui capul cu iei.Dar asa e viata,cand te prinde,iti taie fata,sa vezi doar ceata.Ce vreau sa spun este ca,cei buni la inima sufera da pa urma celor slabi da minte,ca si tu sa iti pierzi mintea.Ce o fost,a mai fost,si ce-o venii,sa fim tari si pregatiti,ca nu o sa fim osinditi.Poate mai obositi,dar pan la urma si biciuti.Am realizat ceva,ca nu conteaza cat de grea e pedeapsa ta,ci cum sti tu manipula,sa iesi basma cura.Poti sa faci orice miselie,si orice tragedie,ca scapi curat ca si din cutie.Am vazut-o,am simtit-o,am trait-o.Si ce ne ramane de facut,sa fim tari,si sa ramanem muti,ca daca nu,te imputi.Cate m-i sau intamplat si mie,dar adevarul,cine-l stie?Eu si Dumnezeu.Baga-ti pumnul in gura si taci,ca mai bine faci,ca sa nu faci draci.E foarte greu sa vezi,si tot sa nu crezi.Ce rasplata?Cat esti pa pamant suferi,si cand mergi in Cer,tot suferi.De ce?Ca trebuie sa-ti platesti pedeapsa.Dar cine a venit jos,si a povestit cat de groaznic a platit?Fratilor,asa e viata!Cel tare la inima rezista,iar cel slab de minte,tot te minte.Asa ca,viata merge tot inainte,chiar de ramai si fara dinte,ori de esti parinte,tu fa lucruri sfinte.Nu sunt jandarm nici judecator,dar am in viata un rol,sa ma rostogolesc tot inainte,chiar daca viata tot ma minte.Am invatat de la cei tari,sa nu te pui in gat cu cei mari,ca sunt doar niste tantari.Fi desteapta Raveca,capul sus,si mintea deschisa,sa judeci inainte,sa nu fi inchisa,nici prinsa si apoi stinsa.Da,asa am vazut eu lucrurile,cu ochii credintei mele,pana voi ajunge la stele.Ma doare de mine,de cei tari la inima,si de cei ce nu-si scot capul din perina.Chiar daca viata este grea,am invatat pe pielea mea,sa nu ma lovesc cu catarama grea,ca nu e vina mea.Nu ma lupt cu pumnii in vant,ma lupt sa imi fac avant,pan ajung la mormant.Am incercat cu toate puterile mele sa rup lantul fardelegii,dar nu am putut,dar nici Domnul nu a vrut.A lasat sa fie asa,ca la Adam pa Eva,sa sufere consecinta rea,pana cand lumea asta se va termina.In consecita,chiar daca am luat si eu fiinta,nu am avut chibzuinta,si am ramas cu nazuita.Nu se poate,si nu se va putea,sa se sparga radacina rea,chiar si genetica si toata adienetica,pana nu vine infernetica.Nu sunt depresata,nu am scris ca sunt iritata,am scris ca acum sunt putin mai cultivata,dar fara cravata.Sunt eu,o demodata,dar trebuie sa rezist,pana nu sunt lichidata.Cu parere de rau,pentru cele scrise,nu sunt interzise,sunt de mana mea scrise,acum la ora asta,in culise.Fiti tari,si imbarbatati-va,ca toate le primim cu dublatie.Celui slab,putere,celui tare,mangaiere,ca pa toti ne prind,zilele grele.Nu vreau sa pic,vreau sa ma ridic,chiar daca acum sunt mic.Vreau,vreau,vreau,sa fiu tare,sa ajung acolo sus,mare!Nu pa pamant,pa locul sfant!Cine-i sfant,sa se sfinteasca,cine nu,sa ia o coasa,sa fie mai norocoasa!Cred ca am scris destul!In incheiere,va urez drum bun!Leaga-ne,Doamne,pe toti impreuna,cu lanturi ce nu pot fi rupte.Leaga-ne,Doamne,pe toti impreuna,o,leaga-ne prin dragoste.Este un singur Domn,este un singur Fiu,este un singur Duh,de aceea-Ti cant.Am facut pacat,ca m-am indopat.Traiesc viata cu proza,ca nu a putut fi roza.Nu am trait sa ma distrez,am trait sa scriu cum sa rimez.Nu am invatat viata pe de rost,dar am invatat sa-mi fac din viata un rost.Hai sa recitim incet,ca in orice fiinta,se ascunde un poet.Viata e mult prea scurta,sa traim cu bucurie si din mers,si zilnic sa-i mai facem cate-un vers.Nu judec pe nimeni,mai ales in momentul in care nu pot intelege.Uneori ne dorim sa reparam greseli,dar e prea tarziu.Oamenii vin si pleaca din viata noastra.Viata te indreapta catre oamenii ce raman doar episoade in viata ta.Cand sunt suparata,am dreptul sa fiu suparata,dar nu am dreptul sa fiu rea.Viata imi poate lua tot ce mi se cuvinte intr-o clipa,chiar daca este incorect,sau ilegal.In viata este o tragedie atunci cand o privesc in prim-plan,si o comedie cand o privesc in ansamblu.Sunt argumente care se impart,pentru ca inteleg si nu inteleg.La nivelul meu de intelegere al subiectului de fata,in incercarea de a nu condamna nici macar o clipa pe nimeni.Sunt prea multi oameni la fel,cu aceeasi mentalitate,cu aceleasi idei.Nu te amesteca in multime.Majoritatea oamenilor sunt la fel.Esti diferit doar accesand si valorificand potentialul tau de a actiona diferit.Gandul este rezultatul procesului de gandire.Atunci cand gandesti inseamna ca iti faci o idee despre un lucru,si multe lucruri nu pot sa le aprob.Fa bine ori de cate ori poti.Raul,pot face toti.Binele,doar anumite persoane au privilegiu sa faca si sa aduca un strop de fericire la persoanele care au nevoie.Nu-ti dai seama cat de puternic esti,pana cand singura optiune e sa fii puternic.Doamne,inainte de a ma proteja pe mine,ajuta-i si protejeaza-i pe toti cei pe care-i iubesc.Viata te pune la incercari,dar Dumnezeu te ajuta sa treci peste ele.Este foarte util sa observam ce defecte au cei din jur pentru ca le putem corecta pe ale noastre,dar este la fel de important sa vedem si calitatile celorlalti pentru a ne descoperi pe noi insine si pentru a evolua.Nu uita,nu-ti dori bogatii si succes,doreste-ti sanatate,si vei fi un om implinit.Sanatate,la Anul si multi ani!

Pe timp de iarna…

Cu pasi domoli pe timp de iarna,memorez din nou o alta serenada.Si totusi,din nou sarbatorim o alta iarna,dar imbracata intr-o alta haina.De prea mult timp,intre timp,cu un timp mai in urma,m-am indragostit de un asa anume,numit panou de iarna.A fost cu un nume,Raveca se spune pe nume,un panou de minune.Stiti voi,era acel moment,in steaua fara nume,cand ne bucuram cu totii,de un bun nume.Dupa cati ani,indragostita foc,dar fara foc,a fost doar un panou,ce se numea tablou,in sablou.Cand ma gandesc ca au trecut ani multi,in Arizona,mai multi ani ca si in Romania,si cand ma uit la tablou,mi-am schimbat doar palaria.Atatia ani au trecut,si acum mi-am adus aminte de panoul copilaria,cand zburdam cu herghelia,prin Bujac,cu saracia.Multi ani sunt de atunci,dar ma indragostesc de mine tot mai mult,ca atunci nu aveam nici palaria.Jos cu palaria,pentru fata care si-a tinut fecioria,si a pretuit omenia.Nu trebuie sa ma iubesti,nici sa ma apreciezi,eu imi multumesc si ma apreciez,ca doar asa visez si ma iubesc,si tot intineresc.Complimentele m-i le fac eu,a tale sunt de doi lei,si nu dau doi bani pe ei.Azi m-am privit in panou,dar nu de onoare,ci de o mare valoare,ca mai sunt inca aici,pe picioare,in iarna ce ma doare.Desigur ca am facut si familiei mele onoare,in favoare,sa zbor catre soare,in splendoare,stralucitoare!Dupa multi ani de viata,peste 62 cu dimineata,cu ceata si fara ceata,o scanteie mi-a trecut prin fata,si am ramas gheata.Da timpul,el este de vina,care toate inghina,si-ti baga de vina,ca nu esti buna gospodina.Timpul nu ma iarta,ma trece din nou la tabla,ca nu mi-am facut lectia ca in salba.Stiu ca sunt slaba,dar ma iubesc si ma iau si de barba,ca ajung ca o baba.Am descoperit multe pe parcursul acestei vieti,dar am intalnit si natafleti,in puieti.Vreau sa nu ma spuneti,avem si cucuieti,care sparge si pereti,dar voi nu-i vedeti.Si daca va mai fi sa trec,inca o iarna sa mai petrec,vreau sa incerc,din nou sa ma indragostesc,pana nu va parasesc.Acum prasesc,si incet pasesc,sa ma cultivez,si in iarna din nou sa invadez.O sa va televizez,cand ma dresez,si dansez.Sanatate va urez,o iarna buna cu orez,si daca totusi inca e iarna,sa nu dam in barna.Ajuta-ma Doamne,sa trec cu bine si peste aceasta iarna,ca tot mananc pa buruiana.Nu sunt aieriana,m-am facut mai vicleana,merg la poiana.Am umblat in sus si-n jos,si tot timpul mi-am tinut capul in jos.Am ramas si fara cios,dar nu vreau sa fiu un paduchios,chiar daca imi dau ochii pe dos,o sa plang mai duios,nu vreau sa fiu nici raios,doar credincios.Pana la rapire,raman fara amagire,nu vreau nici dezamagire.Toate le-am spus intr-un cuvant,ca sa ma tin de cuvant,cand imi iau avant.Raman cu privirea-n sus,asa precum v-am spus.Sanatate,si vom mai vorbi si de pe la spate,cum sa ramai cu sanatate,si cu sfintenie in toate.La anul si fara virusi,ca nu mai avem papirusi,vrem doar mirusi in siruri cu elixirusi.Sa dispara Covid-ul,si sa primim lecuitul.Cu Domnul inainte,chiar si peste morminte.

Amintiri in Ajunul de Craciun!

Pentru a cata oara,e Craciun?!Sunt alte povesti,cu alti oameni,cu alte obiceiuri,si bineinteles,cu bugatele gustoase si momentele cele mai frumoase.Se naste iar Isus pentru a cata oara?El sta la usa tot plangand infrigurat si tremurand,sa-ti bata la inima ta bland,dar tu il ti afara.Se naste iar Isus,de-atatia ani intruna,doar la Craciun iti amintesti,serbesti si acelasi esti,si-n obiceiuri stramosesti,te scalzi intodeauna.Craciunul e aici,e aproape,iar ceasul bate necontenit,apropiindu-ne de un nou an.Bucuria Craciunului sa salasluiasca in inima voastra,luminandu-va sufletul.Colind curat,Craciun luminat,gand implinit,Craciun fericit!Fie ca Nasterea Domnului sa va lumineze sufletele si casa,sa aveti parte de sanatate,belsug si fericire!Lasati magia colindului strabun sa va picure in suflet fiori de sfintenie si primiti cu drag gandurile mele de sanatate si prosperitate!Lumina sfanta venita in Ajun sa va aduca in suflet un vesnic Craciun.Este momentul sa uitam de griji si suparari,sa iertam,sa iubim si sa ne amintim ca nu suntem niciodata singuri!Craciunul e Credinta,Speranta,e puterea de a darui si de a primi dragoste!Craciun fericit si binecuvantat!Pentru-ca timpul ma impinge,am venit aicia iute.Nu stiu voi cum sunteti,dar eu de fiecare data imi amintesc cu drag amintirile copilariei mele.Timpul cum a fost in copilaria mea,nu o sa mai fie,dar eu o pastrez inca vie.Cred ca pot sa-mi amintesc inca de la varsta de cinci ani.Imi amintesc de strabunicii mei,pe amandoi i-am intalnit,si cu ei am si vorbit.Oameni harnici,oameni de omenie,dar acum e cam rar sa fii om de omenie.Amintirile imi curg,iar povestile vreau sa nu le incurc.Imi amintesc cum taiam lemne cu firezul,doi taiau iar eu stateam pe lemn,pe capra.Sora mea Emilia si fratele meu Nelu,ei taiau iar eu doar ma uitam.Apoi sa le crepe lemnele cu toporul,sa faca si aschiute,de alea mai micute.Cand tatal meu punea varza in butoi,eu cu fratele meu Nelu,ne suiam sus in butoi,si seream pe varza amandoi,sa se apese sa faca loc mai mult,la varza in butoi.La taierea porcului sa mancam ceva carnat bun,si jumere,cardabos,toba,haios de ala sfarmos,vai ce frumos,mancam si suric gustos.Apoi la spalat de mate,la macinat de carne macra,sa facem si gulas cu varza acra.Da,asa a fost in viata.Apoi in ajunul de Craciun,mergeam cu colinda tot pe drum,sa mai facem si noi ceva bani marunti.Asa viata,sa tot o spui.Acum la cate eu m-am gandit,multe m-i s-a rascolit,dar eu aici le-am istorisit."Nu te uita gazda la cotet,ci te uita in pod,si-mi adu,un carnat si-un cardabos,cat piciorul meu de gros."Am colindat pana dimineata.Sa nu uit si cate bunataturi,toate facute din paturi,si multe aventuri,ca te crucesti daca t-i le spun.Asa a fost pe atunci,cu bucurii chiar daca am fost multi.Noi nici nu am fost multi,doar cinci,si am zis ca suntem tare multi.Ce sa mai zic de altii cu prunci si mai multi.Coarda cu nuca si cu mac,eu am zis tot pitpalac,mie imi vine sa ma sui intr-un copac,si pitpalac,eu ma duc intr-un tufis,ca sa ma pis.Povesti,da multe si marunte,dar de mine la inima au fost stranse.Mergeam la adunare,cantam si o cantare,mai o poezie,o alta melodie,o predica,sa nu visezi sa fii cuminte si sa crezi.A fost frumos,parca a fost ieri.Jocuri de multe feluri,sa nu te plictisesti,si sa nu iei drageuri.Mama,ce viata pe noi,am strigat cat ne-a dus gura ca si doi.Multe peripeti,dar uite dupa cat timp,eu aici le tot scriu.Tata ne punea la sapa,in primavara sa avem si ceapa,sa mai avem si salata si ridichi,sa nu stam ca niste potirnici.Am vrut sa zic puturisi,puturosi,sa stam toata ziua cu fundutu jos.Fratilor noi am lucrat,ori la sapa ori pe sant,dar grije de noi sa nu ne plictisim a aflat.Si la scoala trebuia sa invatam,sa nu ramanem corigenti ori repetenti,nu am jucat noi toata ziua,ca sa batem mingea,si nici briza.O chiuleam din cand in cand,chiar daca mancam si pamant,o tundeam si la ulita fugeam.Ah,ce vremuri,noi doar visam.Nu o sa mai vina vremurile acelea,dar eu cat traiesc le povestesc,chiar si nepotilor mei,pana nu ma prapadesc.Frumoasa a fost viata,frumoasa e si acum,chiar daca nu ma mai spal cu acelasi sapun,dar eu tot va spun,au fost vremuri,de demult.Iar cand am crescut putin mai mare,mama m-a invatat sa fac si mancare,sa spal,sa curat in casa,ca am crescut de am ajuns si pan la masa.Le-am facut cum am putut,dar le-am si uns cu un magiun.Am pus compoturi in sticla,gem di ciselita,zacusca,ghiveci,acrituri si muraturi,pe iarna noi sa avem.Noi ne-am asigurat,toate in spait au intrat.Cand a venit si vara,am pus si apa la soare,sa ne spalam si pe picioare.Ne-am balacit,pana ne-am si zapacit.Ce sa mai zic,si prin ciresi si visini la cules,tot prin pomi stateam noi des.La caise,chiar si alea din mai,ca erau bune,ca sa tot stai.Tot felul de pomi fructiferi,ca sa rupi si crengile de pe ei.Au fost vremuri minunate,parca au fost pline de chiocolate,si toate aromate.Si cand am crescut si mai mare,am mers si la alimentare,am facut cumparaturi,la cozi multe dar sa nu furi.Am lucrat si sezionera,sa nu ajung prizionera,si am devenit si pionera.Tot ce am facut mie mi-a placut,si nici acum nu pot sa le uit.Cred ca de aceea pe mine ma duce mintea,ca am batut toata ziua lintea.Nici nu stiu ce am mai mancat,dar inca creierul nu m-a lasat,eu aici l-am descarcat.A fost greu,dar pe aici eu am umblat,si amintirile din copilarie eu le-am depanat.Nu stiu daca voi va-ti saturat,dar eu povestea am terminat.Eu tot o copila am ramas,viata numai suturi in fund mi-a tras,si am mai inaintat un pas.Nu stiu cum de am rezistat.M-am performat!Am evoluat,si in America am aterizat!Persoanele care au amintiri frumoase din perioada copilariei,au tendinta sa aiba o sanatate mai buna in viata de adult.Riscul depresiei si al bolilor cronice fiind mult mai mic,conform unui nou studiu condus de specialistii de la ”American Psychological Association”Multe multe s-au mai intamplat,iar acum am ajuns o baba,si stau cu fundu pa sant,si scriu da carlant!C’est la vie!

La Payson…

Am venit cu fratele meu Nelu la Payson,sa mai ies putin din cutie,sa mai scriu si o comedie.Am depanat din nou amintiri,ca sa uitam de Covid.El cu pescuitul,iar eu cu scrisul.Totul a fost frumos,pana am cazut jos.Eu nu fac comedie,dar scriu despre comedie,si cand nu vreau sa fac o prostie,scriu o comedie.Comedie jos pe palarie,sau comedie scoasa din cutie.Sa traiti sa fiti sanatosi,chiar si de sunteti pletosi,mai oameni buni,nu fiti fricosi.Am facut acum o comedie,spune cine-i mai frumoasa afara,sa stiti ca si eu sunt,de la tara.America pe mine,m-a intarit atat de bine,ca nu am vrut sa ma inraiesc ca si un caine.Cainele este frumos,chiar si e flocos,si mai mult ca omul,e credincios.Nu te lua dupa mine,sa-ti vezi mai bine de tine,ca multe rumeg in mine.V-am scris eu voua,eu sunt de moda noua,dar ca e veche,moda de pe ureche.Nu stiu ce am cu comedia,ia imi este doctoria,cand ma doare insomnia,imi fac poze cu palaria.Hai sa mai plecam,comediile sa le-n vatam,si de necaz noi sa uitam!Salut,sus cu palaria,jos cu palaria,pe aici a trecut Raveca.Ca fiecare om,fac si eu pacate,ca nu se poate sa stai tot pe ace.Nu stiu cu care sa incep.Caligrafie eu gresesc,de murdarie ma feresc,bani la mine in buzunar nu gasesti,bilurile nu le platesc.Cand scriu si o poezie,nu vreau sa ma fac de rusine.Vreau sa nu mai gresesc.Si tot zic ca ma pocaiesc,si tot eu le patesc.Nu am invatat liturghie,nici de spovedenie nimeni nu mi-a spus mie,doar le scriu eu sa se stie.Tot am invatat,si tot cu capul spart am stat.Am un loc unde dai cu capul,si fuge chiar si dracul.Eu trebuie sa ma iert pe mine,sa fac tot ce se cuvine,ca asa imi sta bine.Iertarea mi-o da Dumnezeu,ca are mila de sufletul meu.Eu asa un suflet bun,ma feresc si de carbuni.Chiar ma gandesc ce am facut?De mica de cand m-am nascut,am tot crescut,si de noroc nu am avut.Bata-l focu de noroc,nu mai stau eu pe loc.Tata meu avea un cuvant,cand ceva nu-i reusea,vorbea de electrica,ca era electrician,si vroia sa iasa ca un esteticean.Si el zicea asa,arda focul,mama lui,sa mearga in treaba lui.Acum eu ma rad,dar si imi vine sa plang.Rad de una,si plang de alta.Numai ca inima ma insageata.Tot incerc cum sa le nimeresc,nu vreau de pacate sa vorbesc.Nu stiu ce sa mai spun,acum eu de comedie sunt satul si sa le mai spun.Mamaliga azi am mancat,si tarie mie mi-a dat,sa nu mai fac un pacat.O sa iau seama bine,nu vreau drama dupa mine,si televiziunea pe mine.Ceva pe mine m-a fermecat,nu scriu postari ce la urechi v-au gadilat,dar e foarte adevarat,eu mult m-am schimbat.Nu imi vine sa ies nici din casa,ca nu o sa am ce pune pe masa,si o sa raman intoarsa.Atunci cand mai ies din casa,ma duc si la coasa,sa nu am dureri la oase.Cred ca pana aici le-am urzicit,nu cred ca m-am zapacit.Nu am racit,le-am sucit pana le-am potrivit.Am vrut sa scriu o poveste,cu a fost o data ca niciodata,dar m-am dus,sa nu stau acasa,suparata pa viata.M-am scaldat bine,si pacatele au iesit din mine.As vrea un fat frumos,dar mi-am pus pofta in loc,nu vreau sa ma strofoc.Eu doar vizualizez,nu vreau sa evacuez,nici sa esuez.Am facut-o si pe asta vie,sa ma las eu de prostie,am inregistrat-o ca si comedie.No,mai dute tu,ca m-am saturat de tine.Sunt azi vie,si multumesc chiar daca sunt in pustie,acum chiar va trimit o fotografie langa pomul care ma invie.Va multumesc si multumesc ca inca sunt vie.Comedie de moment,depresie pe termen lung.Va dau,ori nu va dau,fasole cu carnat.Sa am pardon,am avut si ghinion,am facut in pantalon.Sanatate,si de toate sa avem parte!

Despre Camelia…

Cine a fost Camelia?Despre Camelia-un rezumat Azi sunt trei luni de cand a parasit pamantul,si a vazut infinitul.Camelia a fost primul meu rod,a fost un plod,dar a crescut si a dat rod.Nascuta in Arad-Bujac in 1979 pe 28 Iulie a fost o vara foarte calduroasa,dar am primit-o cu bratele deschise,sanatoasa si frumoasa.Timpul a trecut,toate au trecut,am ajuns in Chicago,si am zis Bravo!A mers la gradinita,a fost o papusita,a crescut putin mai mare,a facut si clasele elementare.A trecut prin mai multe scoli,ca doar am fost ca musuroi.Ne-am mutat din loc in loc,ca tiganii la un loc cand facem cojoc.A fost si talentata,la pian,mandolina,vioara si toba fina,la inot si de toate cate poti.A absolvit liceul cu Valedictorians.Valedictorians are determined by their Indexed GPA.All seniors with a final Indexed GPA of 4.65 and higher will be honored as a Valedictorian upon graduation.A graduat DeVry University,GCC,Glendale Comunity College si ASU,Arizona State University.Major in Arts and Education.Dar cu toate acestea viata ei a fost foarte grea si complicata.A inceput cu drogurile,dar traumele prin care am trecut a afectat-o mult.O fata frumoasa,inteligenta a ajuns in boala mentala.Mai mult de 20 de ani s-a luptat cu ia si problemele pe care le avea de sanatate mentala si mintala.Am fost alaturi de ia sa o ajut,dar mi-a fost foarte greu si mie,sa ma lupt cu ia si cu mine.M-am rugat lui Dumnezeu sa-mi faca dreptate,si mi-a spus sa o fac la stanga imprejur,fara sa injur.Si asa viata merge mai departe,cu grele incercari,chiar si aici din departari.Camelia nu sa omorat,drogurile a omorat-o.Si a ajuns la 42 de ani satula de toate,si sa intors pe spate.Am ramas eu cu inima indurerata,fratii ei si cei ce au tinut la ia cu dreptate.Dar pana la revedere,o sa mai mancam niste mere si pere,sa prindem putere.Ne vom intalni!Odihna vesnica si Dumnezeu sa te ierte!Cu drag mama ta care in inima te intipareste si te pomeneste.