Toti tragem de timp…

Toti tragem de timp,si timpul trage de noi.Oricum ai face,tragi de tine,ca la timp sa-i placa,si apoi scriem o placa.Orice inceput are un sfarsit,si orice sfarsit poarta un nou inceput.Si iar o luam de la sfirsit spre inceput.Cati dintre noi stam acum in pragul unei usi pe care inca nu avem tragere de inima s-o inchidem,dar ne aflam in fata alteia pe care trebuie sa o deschidem.Intre sfarsit si inceput nu este nimic altceva decat o linie subtire de care ne mai impiedicam uneori.Cateva ore si inca un calendar s-a umplut si-i face loc urmatorului.Inca un final urmat de un nou inceput.E un timp in care ne uitam in urma si tragem linie,ne uitam inainte si mergem mai departe.Imbratisari,lacrimi,urari,va multumesc.Iar pentru anul care vine,doresc liniste in suflet,sa ascult mai mult decat vorbesc.De atatea ori discutam,pe diverse teme,indemnandu-va din nou la meditatie.Acum cand toata lumea a tras linie si a facut bilantul,gasesc o persoana care priveste spre viitor,asa cum ar fi fost normal pentru noi toti.Orice sfarsit precede un inceput.La Multi Ani,si sa ai parte de tot ce iti doresti.Toti ar trebui sa multumim pentru anii ce au trecut.Reteta pentru un an bun.Se iau 12 luni si se curata foarte bine de amaraciune,mandrie,ura,invidie,frica,si stres.Se imparte fiecare luna in 28-31 zile,dupa caz,astfel ca proviziile sa ajunga exact 1 an.Fiecare zi se prepara separat:1 parte munca,1 parte liniste,1 parte umor.Se mai adauga 3 linguri optimism,1 lingurita toleranta,un praf de bun simt si o picatura de speranta.Peste aluatul astfel obtinut se toarna apoi dragoste din belsug.Preparatul gata facut se aseaza pe farfurie si se impodobeste cu frunzulite de curaj si incredere in sine.Se serveste zilnic,cu bucurie,alaturi de ceasca de cafea din fiecare dimineata.Prezenta reteta nu se compenseaza,ea este gratuita si se transmite liber de la om la om,insotita de urarea:Un An Nou darnic si bun,Sanatate Deplina,Fericire Maxima si Abundenta Absoluta!Am tras linia,si am plecat,ca timpul mie multe mi-a trasat,si pe ganduri m-a lasat.Hai sa tragem timpul mai departe,pana cand,nu se mai poate.Un pacient a intrebat pe doctor,cat timp mai am?Doctorul i-a raspuns,numai Dumnezeu stie cat timp mai ai.Sa tragem de noi,nu de timp,ca timpul se trage pe el.

Banii sa duc,amintirile raman…

Stau cuminte si cumintica,pe a mea paturica.Am ajuns foarte cu minte,am mancat boabe de linte,si sunt cuminte.Nu stiu ce este mai greu,sa impingi sau sa tragi inainte.Ma imping si ma strang,ma pitig si apoi strig,ca ma imbratising.Ma impunge un junghi,ca toate ma ajung,si nu le mai ajung.Trag de mine,si cand ma scol din pat,imping de mine si cand de toate m-am saturat,dar tot vreau sa stau in pat.Nu stiu ce s-a intamplat,ca energia m-a lasat,ori am ajuns eu baba,si nu mai pot sa fiu breaza si nici treaza.E foarte adevarat,ma simt ca un soldat,cu farmece m-au fermecat.Ma imping tot din nainte,si vreau sa fiu cuminte,dar gura ma ia pe din nainte.Parca am ajuns cu minte,o sa ma invat eu minte,sa ma socot,ca un parinte.Copii imi dau atata stiinte,ca am ramas si cu buzele fripte,dar tot vreau linte sa am minte.Fica mea Ramona,mi-a povestit de drona,si cum se intinde cu sonda.Iar eu am ramas tot bolonda,nu sunt blonda,dar mi-a adus fonta.Nu mai am nici o putere,ca toate pute si pere,doar mai am niste mere.Draga mea Ramona,nu ma mai cere,raman si fara vedere,si iti zic la revedere!Cu parere de rau,am ajuns ca un tarau,fara urlau.Acum ma duc,ca un haiduc,si in caruta eu ma urc,si ma tot duc.Nu stiu unde sa ma mai duc,sa fiu ca un cuc,poate o sa ma urc in nuc,cu bursuc.O zi grea,am simtit-o pe pielea mea,si am scuturat-o pe a ta,sa simti si tu,pe pielea ta,cat de grea e durerea mea.I push it through.And you push it too!Nu vreau sa ma tem,chiar daca trec prin greu,prin furtuna si ploi,si dureri in roi,privesc in sus,pentru ziua de apoi.Niciodata nu ma tem,chiar daca ma tem,am un tel.Cu Dumnezeu in ziua buna,chiar si-n disperari sus in cer eu am comori.Niciodata si nicicand,nu plec la drum fara Domnul meu in gand,care ma iubeste,oriunde si oracand.Daca trec prin suferinta,El e a mea credinta,care imi da biruinta.Nu ma tem,orice ar veni,cu El voi birui.Stiu ca multe se intampla in lume,nici acum nu mi-a trecut,ce s-a intamplat si cu mine,mi-a fost frica si de un caine,si toate s-au zbarcolit pe mine.Astept sa treaca toate,sa nu mai fie nici noapte,sa trec peste toate,cum se poate.Nicidecum,nicidecum,niciodata,despartire de Domnul meu nu-i.Nici in foc,nici in moarte,si inima nu ma desparte,orice ar fi sunt al Lui!Nu ma tem,nu ma tem,sunt al Domnului!De peste 60 de ani tot incep,si tot singura ma motivez.Bine ca inca nu evadez,tot meditez,cum sa le lustruiez.Nu stiu daca e bine sau rau,stau singura in coridor,si privesc cainii cum se domol.Cineva mi-o spus asa,sa nu-ti fie frica,chiar si singurica,lumea tot se strica.Nu vreau sa ma stric,ca nu o sa ma mai fix,si o sa ies din prefix.I-am spus la o vecina,nu sunt singura singurica,sunt eu si cu mine,si cred ca si asa mi-e bine.M-a chemat pe la ia,sa povestim despre ce vrea ia.Imi plac povestiile,dar cateodata imi iau si castiile,sa aud tigancile.Ca in fiecare zi,ori aud,ori nu mai vad,ma duc in codrii sa ma dezmierd.Cantarile ma tine bine,si ma invarte catre tine.Din cantari invat multe,ca viata inca mai este dulce,si mai putin,si tot se duce.Balci de balci,am venit aici asea,sa va mai spun ca dragostea ma ia,si ma duce tot asa.Cand imi vine vre-o ideie,o pun in lideie sa prinda scanteie.Ori cum dam,si ori cum facem,toate n-e dau pa crace.Toti avem harul,sau poate doar parul,dar ce e scris cu calendarul,ramane cu farul.Nu am vrut sa ajung aici,am vrut doar sa scriu ca singura nu stiu,dar stiu,ca am trecut un pic de pustiu.Cu totii ma pun bine,dar nu i pun pasta mine,ca ma turteste da sar si matele din mine.Ma pun cu binisoru,sa-mi fie mai usoru.Numai ce ma uit la ceas,si am ramas si fara glas.Pe potecile straine,am ajuns aici,vecine.Si mai departe o sa vedem,daca nu ne incrucisam.Mi-o-ncoltat gandurile.Daca te simti murdar si la rascruci de drumuri,uita-te in sus,exista si pentru tine o cruce.Nu vreau sa fiu ca ceilalti,vreau sa fiu ca mine.O inima care viseaza,nu imbatraneste.Tu ai fost locul de-adapost,al nostru,Doamne,din vecie.Si sub al aripii umbrar,noi am gasit credinciosie,ce minunat,sa ai o stanca-n vremuri grele.Mergem inainte cu Tine,Doamne,orice ar veni,orice s-ar intampla!Mergem inainte cu Tine,Doamne,nu ne clatinam,suntem in Mana Ta!S-a ridicat al marii val,peste corabie deodata.Si cand credeam ca norii grei,imi vor umbri viata toata,m-ai intarit,ca sa raman pe stanca tare.Cu tine am ramas mereu,si voi ramane totdeauna,caci mare este harul Tau,ce l-am cantat si-l cant intruna.Te voi slavi,Tu dorul dorurilor mele.Ce va fi maine eu nu stiu,dar stiu ca taina voii Tale,o voi pricepe in curand,cand voi canta-n cer osanale!Ce minunat,cand voi ajunge-n stralucire.Banii sa duc,amintirile raman.Cum a fost n-o sa mai fie,cum va fi,nimeni nu o sa ma invie,o sa zbor din colivie.Craciun fericit,un pui fript,Sanatate sa treci cu bine pasta toace,ca da toate ne stoarce.Si-om mai vedea,la anul,ce-o mai ramanea.